3,549 matches
-
noul șef chiar în ziua morții: astfel, în noaptea încetării din viață a lui Ionel, fusese ales Vintilă, a doua zi de a lui Vintilă, Duca. De rândul acesta, intriganții avură mână liberă și timp să uneltească. Marți fu înmormântat Duca, miercuri Franasovici și Tătărescu se duseră la Sinaia. Dr. Angelescu, cam îngrijat, se înțelese cu Dinu să ceară o audiență ca să afle rezultatul memoriului încredințat lui Duca și a cărui rezoluție o promisese regele. Când însă fură primiți, d-rului Angelescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rândul acesta, intriganții avură mână liberă și timp să uneltească. Marți fu înmormântat Duca, miercuri Franasovici și Tătărescu se duseră la Sinaia. Dr. Angelescu, cam îngrijat, se înțelese cu Dinu să ceară o audiență ca să afle rezultatul memoriului încredințat lui Duca și a cărui rezoluție o promisese regele. Când însă fură primiți, d-rului Angelescu i se prezentă spre contrasemnare decretul de numire ca președinte de Consiliu a lui G. Tătărescu. Înmărmurit, căci nimic nu-l prevenise, semnă. Miniștrii trebuiau să fie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
răspund de intențiile mele decât regelui, primului-ministru și prietenilor mei. D-ta nu ești nici unul din ei“. Peste două ore, alt telefon. „N-am nimic de adăugat la ce am spus deja. Pune placa ca să raportezi textual, nu voi schimba: Duca a fost omorât și nu se știe încă de cine, eu, de voi fi omorât, va ști nu numai țara, dar [și] Europa de cine.“ Făcea aluzie la placa de gramofon care în re gistra conversațiile, pe care camarila le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fine, obține: depărtarea lui Puiu; care să fie numit mi nistru la Madrid - frumoasă reprezentanță a țării și măgulitoare pentru Spania!; înlăturarea tatălui său de la jandarmi și un concediu lui Stângaciu, șeful siguranței, care se ilustrase cu ocazia asasinatului lui Duca. După două întrevederi la Sinaia și obținerea cererilor sale, Titulescu intră în minister. La primul Consiliu, Tătărescu îi face un speech de mulțumire, ea (intrarea lui în guvern) consolidează cabinetul, dar dânsul face un elogiu celor doi frați Brătianu dispăruți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deschiderea Camerelor, prea multă vreme amânată, alegerea birourilor, și acelea cu mici intrigi, se remaniază ministerul și se introduc trei membri noi: Teodorescu, Sassu și Costinescu. Ultimii doi fuseseră ceruți de Dinu, dar fie că regele îi refuzase, fie că Duca, prin prea multă complezență, nu-i pusese pe listă, erau pe dinafară. Astfel, ministerul și a făcut o sănătoasă transfuziune de sânge. Păcat numai că, în loc de a scoate elemente bune ca Dimitriu și Cipăianu, nu s-au eliminat Franasovici, Victor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
radio[-ul] îl și închidem, auzindu-le laudele și discursurile. Legionarii au înlocuit pe regele Carol II și d-ta ești șeful lor. Șeful unui partid de asasini. Ei au deschis în România era asasinatelor, necunoscută la noi.“ „Nu ei, Duca.“ „Cum Duca! Numai fire de asasin nu avea Duca și, de ar fi fost așa, nu erai prieten cu el până a murit și nu ai fi rămas bine cu d-na Duca după moartea lui.“ Se înfierbânta din ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îl și închidem, auzindu-le laudele și discursurile. Legionarii au înlocuit pe regele Carol II și d-ta ești șeful lor. Șeful unui partid de asasini. Ei au deschis în România era asasinatelor, necunoscută la noi.“ „Nu ei, Duca.“ „Cum Duca! Numai fire de asasin nu avea Duca și, de ar fi fost așa, nu erai prieten cu el până a murit și nu ai fi rămas bine cu d-na Duca după moartea lui.“ Se înfierbânta din ce în ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
discursurile. Legionarii au înlocuit pe regele Carol II și d-ta ești șeful lor. Șeful unui partid de asasini. Ei au deschis în România era asasinatelor, necunoscută la noi.“ „Nu ei, Duca.“ „Cum Duca! Numai fire de asasin nu avea Duca și, de ar fi fost așa, nu erai prieten cu el până a murit și nu ai fi rămas bine cu d-na Duca după moartea lui.“ Se înfierbânta din ce în ce. „Și Ion Brătianu a spus într-un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era asasinatelor, necunoscută la noi.“ „Nu ei, Duca.“ „Cum Duca! Numai fire de asasin nu avea Duca și, de ar fi fost așa, nu erai prieten cu el până a murit și nu ai fi rămas bine cu d-na Duca după moartea lui.“ Se înfierbânta din ce în ce. „Și Ion Brătianu a spus într-un discurs: «am tolerat asasinate...».“ „Acum acuzi pe tată meu de asasinate? El a spus că a tolerat, adică nu a urmărit pe cei care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care au avut loc în anii de după război. Șefi de discipline ca : D. Cornelshon, Gh. Zamfir, M. Kernbach, E. Ungureanu, s-au evidențiat prin activitatea eminentă în spiritul acestor comandamente. Sub conducerea profesorilor N. Zaharia, V. Râșcanu, O. Franche, N. Duca, Gh. Scripcaru, Lorica Gavriliță, Institutul de Medicină și Farmacie din Iași a devenit o bază de învățământ cu o capacitate suficientă pentru a asigura învățământul unui număr de cea 2000 de studenți și medici aflați la specializare, printre care numeroși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
furat stiloul, firesc, explicabil când subiectul este minunea de om care a fost profesorul Zamfir, care, discret cum a trăit, a plecat tot discret, parcă jenat că va deranja pe cei din jurul său în lunecarea lentă de dincolo de lume. MIHAI DUCA (1920-2003) Foarte grea încercarea aceea de a descrie, într-un spațiu limitat, o personalitate atât de complexă, de o vitalitate rară, de o recunoscută distincție și luminozitate inefabilă, dotat cu o inteligență înaltă și cu neuitat simț al umorului, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceea de a descrie, într-un spațiu limitat, o personalitate atât de complexă, de o vitalitate rară, de o recunoscută distincție și luminozitate inefabilă, dotat cu o inteligență înaltă și cu neuitat simț al umorului, cum a fost profesorul Mihai Duca. Îl revăd cu nostalgic respect, printre rectorii cei mai importanți ai Școlii ieșene de medicină, mă întâlnesc, deseori, în amintire, cu domnia sa, dar ce dificilă este o analiză despre un astfel de om... Cred că harul care îl făcea distinct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
doar dăruit cu filozofia omului de știință poți trata virusul ca pe un subiect literar. (Am întâlnit, însă, într-un institut de cercetări, la Paris, și altă dată, în alte institute occidentale, astfel de relații între cercetător și obiectul cercetat. Duca era un "modern".) Am constatat în notele profesorului Duca aceeași "slăbiciune", același "viciu" al cercetătorului, viciu care îl înnobilează. Poate că este interesant să reproduc astfel de aforisme ale omului de știință care a fost Mihai Duca: "Sunt interesat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
virusul ca pe un subiect literar. (Am întâlnit, însă, într-un institut de cercetări, la Paris, și altă dată, în alte institute occidentale, astfel de relații între cercetător și obiectul cercetat. Duca era un "modern".) Am constatat în notele profesorului Duca aceeași "slăbiciune", același "viciu" al cercetătorului, viciu care îl înnobilează. Poate că este interesant să reproduc astfel de aforisme ale omului de știință care a fost Mihai Duca: "Sunt interesat de studiul virusului gripal care este o lichea: se schimbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și obiectul cercetat. Duca era un "modern".) Am constatat în notele profesorului Duca aceeași "slăbiciune", același "viciu" al cercetătorului, viciu care îl înnobilează. Poate că este interesant să reproduc astfel de aforisme ale omului de știință care a fost Mihai Duca: "Sunt interesat de studiul virusului gripal care este o lichea: se schimbă cum îi bate vântul...". Sau: "Virusul rabic este un exemplu de caracter ferm, unic și persistent, de aceea este și așa de temut". Și multe altele, aforisme care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o lichea: se schimbă cum îi bate vântul...". Sau: "Virusul rabic este un exemplu de caracter ferm, unic și persistent, de aceea este și așa de temut". Și multe altele, aforisme care nu încap aici, în acest text. Profesorul Mihai Duca a reprezentat medicina românească la O.M.S. (Organizația Mondială a Sănătății) între 1968 și 1973. Sunt interesante documentele de acolo, caracterizările lui, din partea celor mai distinși virologi contemporani, întreaga perioadă a acestei importante ambasade a medicinii românești. Activitatea sa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
medicinii românești. Activitatea sa de rector desfășurată cu aceeași distincție și colegialitate este memorabilă. A strălucit în toate calitățile deținute, lăsând o amintire care, cu cât trec ani, devine mai încărcată de sens. O pleiadă de colaboratori continuă spiritul "Școlii Duca". Dincolo de unele mizerii, de neînțeles, pe care le-a suportat în perioada de dinainte de moarte, rămâne, deasupra acestor necazuri, figura distinsă, de o mare inteligență a doctorului și profesorului Mihai Duca. Împrumut dintr-un articol despre Mihai Duca o încheiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de sens. O pleiadă de colaboratori continuă spiritul "Școlii Duca". Dincolo de unele mizerii, de neînțeles, pe care le-a suportat în perioada de dinainte de moarte, rămâne, deasupra acestor necazuri, figura distinsă, de o mare inteligență a doctorului și profesorului Mihai Duca. Împrumut dintr-un articol despre Mihai Duca o încheiere de sinteză aparținând elevului și succesorului său la catedră, domnul prof. D. Buiuc: "A cultivat și a știut să întrețină în colectivul pe care-l conducea o armonie și o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spiritul "Școlii Duca". Dincolo de unele mizerii, de neînțeles, pe care le-a suportat în perioada de dinainte de moarte, rămâne, deasupra acestor necazuri, figura distinsă, de o mare inteligență a doctorului și profesorului Mihai Duca. Împrumut dintr-un articol despre Mihai Duca o încheiere de sinteză aparținând elevului și succesorului său la catedră, domnul prof. D. Buiuc: "A cultivat și a știut să întrețină în colectivul pe care-l conducea o armonie și o atmosferă de lucru remarcate și invidiate". OSCAR FRANCHE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
NĂSTASE 189 CONSTANTIN I. PARHON (1874-1969) 194 JULES NIȚULESCU 198 ION ENESCU (1884-1972) 201 VLADIMIR BUȚUREANU (1898-1973) 203 GHEORGHE CHIPAIL 205 FRANCISC RAINER (1874-1944) 207 CONSTANTIN THIRON (1853-1924) 211 ION NUBERT 214 ALEXANDRU SLĂTINEANU (1873-1939) 217 GHEORGHE ZAMFIR 220 MIHAI DUCA (1920-2003) 223 OSCAR FRANCHE 225 ELENA PUȘCARIU (1875-1966) 227 I. MIRONESCU (1883-1939) 228 MIHAI CIUCĂ (1884-1969) 230 ERNEST UNGUREANU 233 C.C. DUMITRIU 236 GHEORGHE GHIMICESCU (1908-1961) 238 EPISODUL LEON SCULY (1853-192...) 240 NICOLAE LEON 243 EMANOIL RIEGLER 246 LUDOVIC RUSS-senior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care Machiavelli scria Principele, din vara lui 1513 până la începutul anului 1514, era binecunoscut faptul că papă Leo lua în considerare fie crearea unui nou principat pentru Giuliano în regiunea nord-centrală a Italiei, probabil în teritoriul Modena, controlat anterior de ducii de Ferrara, fie instalarea lui la conducerea fiefului papal al regatului Napoli. De fapt, în mai 1513, papa Leo l-a chemat pe fratele său la Romă, îndepărtându-l de autoritatea în problemele florentine. Dintr-un punct de vedere practic
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a retractat-o mai târziu cu privire la un pasaj din capitolul 14, acolo unde Machiavelli scrie că "Francesco Sforza, întrucat din persoană privată a ajuns comandant militar, a devenit duce de Milano; fii săi, întrucât au fugit de greutățile armatei, din duci au devenit persoane private" (Francesco Sforza per essere armato, di privato diventò ducă di Milano; e' figliuoli, per fuggire e' disagi delle arme, di duchi diventorono privați). Black, urmând punctul de vedere inițial al lui Chabod, consideră "figliuoli" aici nu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se poate vorbi în cazul Pistoia de un veritabil proces de descentralizare a puterii, care a avut loc în a doua jumătate a secolului și care a condus la acordarea unor privilegii ce s-au menținut și sub conducerea marilor duci de' Medici în secolele succesive. În anii '50 ai secolului al XV-lea se observă că la Pistoia instituțiile centrale ale Florenței încep să își reducă autoritatea atât pentru operațiuni obișnuite, cât și pentru cele protobirocratice. În anul 1454, pistoiezii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
S-au organizat funeralii naționale. Au participat reprezentanți ai instituțiilor culturale și științifice, precum și o delegație a județului Suceava. A fost înmormântat la 19 aprilie, la Cimitirul "Eternitatea" din Iași. Au evocat personalitatea scriitorului, cetățeanului și omului politic: I. G. Duca, ministrul instrucțiunii, Petru Poni, din partea Academiei Române, G. G. Mârzescu, în numele orașului Iași, C. Climescu, din partea epitropiei Sfântul Spiridon, și Mihail Sadoveanu, în numele oamenilor de teatru și al scriitorilor români. I.D. NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI Ediția de față cuprinde întreaga memorialistică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și pe unele peceți ale unor domni din Muntenia, care au recunoscut astfel rudenia cu vreo familie domnitoare din Moldova sau exercitarea autorității în ambele tări, în care au domnit, cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul lui Gheorghe Duca, ce a cerut în 1679, în cea de-a treia domnie, să se graveze pe sigiliul de stat al Țării Românești acvila cu crucea în cioc și bourul. Analizând originea stemei capului de bour, heraldistul Dan Cernovodeanu afirmă că el
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]