8,806 matches
-
pe care se întâlnesc și se confruntă, într-un interval de timp dat, purtătorii cererii și ofertei dintr-un produs oarecare, precum și factorii care determină comportamentul acestora1<footnote Piața este definită în foarte multe feluri de diverse personalități, nu neapărat economiști, lucru dovedit deosebit de pregnant de Kenneth Fisher în lucrarea 100 de personalități care au definit piața, Editura Injoy Books (pentru ediția în limba română), București, 2009. El împarte aceste personalități în 11 categorii, după cum urmează: dinozaurii, jurnaliștii și scriitorii, bancherii
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
limba română), București, 2009. El împarte aceste personalități în 11 categorii, după cum urmează: dinozaurii, jurnaliștii și scriitorii, bancherii și brokerii specializați în investiții, inovatorii, bancherii din sistemul bancar centralizat și nu numai, reformatorii „New Deal”, escrocii, scandalagiii și neisprăviții, tehnicienii, economiștii și alți experți care muncesc pe bani grei, speculanții, bișnițarii și dealerii de bursă falimentară, mai greu de găsit, dar nu inexistenți. footnote>. O astfel de caracterizare a pieței este satisfăcătoare atât pentru administratorul, gestionarul, inginerul sau managerul firmei, cât
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
experți care muncesc pe bani grei, speculanții, bișnițarii și dealerii de bursă falimentară, mai greu de găsit, dar nu inexistenți. footnote>. O astfel de caracterizare a pieței este satisfăcătoare atât pentru administratorul, gestionarul, inginerul sau managerul firmei, cât și pentru economistul practician și teoretician. Astfel, atenția economistului se îndreaptă atât către structura, evoluția, performanțele și funcțiile pieței, cât și către tranzacțiile asupra economiei și societății în general. Trebuie avut în vedere faptul că piața concurențială nu se limitează doar la ansamblul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
speculanții, bișnițarii și dealerii de bursă falimentară, mai greu de găsit, dar nu inexistenți. footnote>. O astfel de caracterizare a pieței este satisfăcătoare atât pentru administratorul, gestionarul, inginerul sau managerul firmei, cât și pentru economistul practician și teoretician. Astfel, atenția economistului se îndreaptă atât către structura, evoluția, performanțele și funcțiile pieței, cât și către tranzacțiile asupra economiei și societății în general. Trebuie avut în vedere faptul că piața concurențială nu se limitează doar la ansamblul proceselor economice care au loc efectiv
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cu libertate economică manipulată indirect de guvern prin politica monetară și fiscală, aceasta fiind concepută de către J.M. Keynes și adepții săi; economia de piață în care libertatea economică este restrânsă, iar intervenția statului se realizează direct, prin reglementări obligatorii. Alți economiști<footnote Sorica Sava, Eufrosina Ionescu, „Economia de piață contemporană”, Probleme economice, săptămânal de informare economică, Institutul Național de Cercetări Economice, București nr. 7/1990, p. 45. footnote> identifică alte tipuri ale economiei de piață precum: tipul vest-european, în special francez
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
economia de piață orientată puternic spre exterior, care este dependentă de valorificarea resurselor interne pe piețele externe; tipul nord-european, unde există o cooperare între sectorul privat-productiv și cel public-prestator de servicii. Un alt punct de vedere a fost exprimat de economistul francez Michel Albert<footnote Op. cit., p. 21. footnote>, care realizează o analiză comparată între sistemul economic neoamerican, pe care autorul îl numește metaforic capitalism texan, și sistemul economic german și japonez, căruia îi spune capitalism renan, identificând astfel două tipuri
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și al eficienței, grad de satisfacere a nevoilor, structura formelor de proprietate, cadrul instituțional, politic, în care funcționează activitatea economică etc. Cu toată această diversitate, activitățile economice au caracteristic faptul că se întemeiază pe trăsăturile și regulile economiei de schimb. Economiștii teoreticieni au fost preocupați, încă din perioada clasică, de fundamentarea unor modele de organizare și funcționare a economiei care să permită rezolvarea cât mai bună a problemelor vitale ale oamenilor. Pe baza acestor modele s-au conturat sistemele economice existente
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
anumit punct de vedere, că economia de schimb contemporană, așa cum funcționează în fiecare țară, se prezintă ca un sistem social mixt, în care se îmbină în proporții diferite elemente ale sistemului cu piață liberă cu intervenția statului în economie. Chiar economiști de prestigiu, începând cu Paul Samuelson, apreciază că economiile majorității statelor dezvoltate au la bază sistemul de economie mixtă. Sintagma „economie mixtă” desemna, inițial, acele situații în care se asociau colectivitățile publice și producătorii privați pentru realizarea unor cooperări între
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
deosebit de importantă (bogăția nu trebuie produsă în sine). Este criticată polarizarea accentuată între bogați și săraci (paradoxul unei țări bogate cu oameni săraci). Se discută despre echitate și justiție socială, redistribuirea venitului și inegalitățile asociate acesteia. Există o pleiadă de economiști clasici (printre care Vilfredo Pareto) care se referă la găsirea unor curbe generale privind polarizarea veniturilor în societate și discrepanțele dintre venituri. Despre miracolul german s-a scris mult, iar măsurile de politică economică s-au axat pe coordonatele politicii
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
acordă o atenție deosebită în literatura de specialitate din România<footnote A se vedea studiul intitulat „Economia socială de piață - o soluție pentru România” publicat de Alexandru Tașnadi în volumul Procese și politici macroeconomice ale tranziției, Editura Economică, București. footnote>. Economistul francez de origine română, Lionel Stoleru, recomandă tranziția plan-piață și, mai concret, piața organizată, și nu un liberalism fără limite; edificarea unei piețe organizate reprezintă obiectivul principal al transformărilor economice care se produc. El se sprijină pe următoarele două premise
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
forma sa pură, ar fi la fel de inacceptabil și pentru fostele state socialiste din Europa<footnote J. Kenneth Galbraith, „De ce dreapta nu are dreptate”, The Guardian, 20 ianuarie 1990, reprodus în Alternative, nr. 3 din 1990, pp. 30-33.. footnote> Anghel Rugină, economist american de origine română, susține că România ar trebui să se orienteze spre o orânduire social-economică bazată pe echilibru stabil, în care domină libertatea, justiția socială, echitatea și stabilitatea cu oscilații naturale, limitate. Acesta consideră că societatea și economia la
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe baza unei strategii coerente, în care să se armonizeze toate laturile vieții economico-sociale, în acord cu perspectiva integrării organice depline în Uniunea Europeană, cu aspirațiile de progres și prosperitate ale populației<footnote Ion D. Adumitrăcesei, „Obiectivul strategic fundamental al tranziției”, Economistul, nr. 422/1994 și 423/1994; Marin Băbeanu și Gheorghe Pârvu, Economie politică, Editura Europa, Craiova, 1998, pp. 261-264; Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu, op. cit., pp. 118-121; Nicolae N. Constantinescu, Reformă și redresare economică, Editura Economică, București, 1995
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ipotezele gnoseologice și metodologice pe care se fundamentează criteriul adevărului, atunci cunoașterea epistemologică și valoarea etică a acestei cunoașteri pentru societate nu mai este valabilă. Modelatorul trebuie să recunoască necesitatea unei meditații etice exigente care duce la deliberarea cunoștințelor valabile: economistul să se întrebe permanent despre pertinența etică a modelelor energetice care le promovează în raport cu efectele acestora în mediul ambiant; psihiatrul să se asigure de justețea etică a testelor efectuate pe animale; cetățeanul să accepte că ceea ce învață nu poate fi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
așa cum prevedeau cercetătorii sovietici. Mai mult, avantajele Pieții comune au determinat partidele comuniste din Europa occidentală să-și modifice pozițiile lor, contestând Moscova pe timpul Conferinței privind problemele capitalismului contemporan (27 august 3 septembrie 1962). Măsurile nu au întârziat să apară. Economiștii comuniști își propuneau de a intra în structurile comunitare pentru a le transforma, iar muncitorii să contribuie la creșterea economică a Pieței comune. C.E.E. era recunoscută oficial de Iugoslavia în 1968, iar Polonia a trimis în Belgia un ambasador, specializat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
măsură standardizată care să faciliteze reducerea diferitelor dimensiuni ale puterii la una singură. Dorința de a măsura puterea produce o stare inconvenabilă: "Identificarea unui index de putere națională este posibilă, numai dacă se găsește și o măsură a politicii. Așa cum economiștii fac tranzacții economice pentru toate produsele și la toate nivelurile în termenii unei unități standardizate de monedă (...) ar trebui și pentru analiștii politici să se identifice o scală absolută de evaluare a puterii statului-națiune"33. Există dorința teoreticienilor în relații
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
2003 Searle, John, The Construction of Social Reality, The Free Press, New York, 1995. Serfaty, Simon; Biscop, Sven, A Shared Security Strategy for a Euro-Atlantic Partnership of Equals, Washington DC, CSIS, 2009. Schelling, Thomas, Choice and Consequence: Perspectives of an Errant Economist, Harvard University Press, Cambridge, 1984. Schwok, Rene, Theories des integration européenne, Bruxelles, 2005. Sjursen, Helene, "Understanding the Common Foreign and Security Policy. Analytical Building Blocks", în Michèle Knodt și Sebastiaan Princen, Understanding the European Union's External Relations, Routledge, London
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1963, pp. 27-28. 28 Harold D. Lasswell, Kaplan Abraham, Power and Society: A Framework for Political Inquiry, Yale University Press, New Haven, 1950, p. 73. 29 Thomas C. Schelling, Choice and Consequence: Perspectives of an Errant Economist, Harvard University Press, Cambridge, 1984, pp. 268-290. 30 Max Weber, The Theory of Social and Economic Organization, The Free Press, New York, 1947, p. 152. 31 Jon Elster, "Some Conceptual Problems in Political Theory", în Barry Brian (ed), Power and Political
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
se luptă aceștia. Realitatea poate deveni radical diferită de ceea ce ar putea fi dacă participanții ar lua doar decizii bazate doar pe ceea ce cunosc. Condiții departe de echilibru Teoriile economice predominante se bazează pe ipoteza comportamentului rațional, care le permite economiștilor să determine prețul de echilibru. Cred că situațiile reflexive nu tind neapărat spre echilibru, ci pot ajunge departe de echilibrul teoretic∗. Pentru a descrie astfel de cazuri, voi introduce conceptul de condiții departe de echilibru, care domină deseori piața financiară
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Până la urmă, nici nu puteau fi deplin cunoscute dacă nu existau independent. Acum este, în general, acceptat faptul că ipoteza cunoașterii perfecte era nerealistă, dar ideea că ierarhia preferințelor și gama de posibilități sunt independente încă nu a fost abandonată. Economiștii continuă să caute punctul de echilibru; când nu-l găsesc, vorbesc de echilibre multiple. Am încercat să arăt că există o interconexiune reflexivă a valorilor și oportunităților, a aspectelor subiective și obiective ale realității; ca atare, nici valorile dominante, nici
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
set dat de posibilități. Aceste prezumții mi se par nerealiste. Abordarea mea se bazează pe imposibilitatea cunoașterii perfecte. Iar mobilitatea perfectă nu se împacă deloc cu mijloacele fixe și competențele specializate, elemente necesare modului capitalist de producție. Motivul pentru care economiștii au tolerat asemenea prezumții inacceptabile o perioadă atât de îndelungată este că ele dau rezultate care considerate dezirabile într-un fel sau altul. în primul rând, au pus bazele economiei ca știință cu un statut comparabil cu cel al fizicii
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
adaptare ce diminuează importanța unor competențe specializate pe care poate le-au dobândit. Așa-numita „mobilitate eficientă” înlocuiește conceptul nerealist de mobilitate perfectă, iar modul de gândire critic ia locul cunoașterii perfecte. Rezultatul nu este concurența perfectă, așa cum o definesc economiștii, ci o condiție numită „concurență eficientă”. Ceea ce o distinge de concurența perfectă este faptul că valorile și oportunitățile, departe de a fi fixe, se schimbă mereu. Dacă echilibrul ar fi atins vreodată, condițiile concurenței eficiente nu ar mai fi valabile
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
trebuie să apelăm la înțelegere. ∗ în această discuție voi folosi noțiunea de echilibru în diverse sensuri. Aici mă refer la „echilibrul așteptărilor raționale”, care presupune că, pe lîngă devierile aleatorii, aștepările celor ce acționează pe piață sînt conforme cu modelul economistului. Mai tîrziu, voi utiliza termenul într-un sens mai larg, pentru a denumi percepțiile care corespund realității. Alteori, voi face aluzie la echilibrul general, care asigură alocarea optimă a resurselor. Echilibrul nu poate fi atins în nici unul dintre aceste sensuri
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
lor, referite în textul cărții, aduse de-a lungul timpului domeniului nostru de studiu. Lucrarea constituie, considerăm, un material util atât studenților din ciclul de licență, unde este predată disciplina Analiza și diagnoza sistemelor economice, dar și masteranzilor și doctoranzilor economiști, precum și practicienilor, analiștilor de sisteme din economie. \n Analiza și diagnoza sistemelor economice (ADSE) - obiect de studiu, geneză, abordări teoretice și metodologice 1.1. Introducere în problematica ADSE Creșterea și diversificarea proceselor și fenomenelor din economie, aflate într-un mediu
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
nete actualizate negative (exemplu: costurile investiționale). La nivelul semnificației sale economice, indicatorul RIR este complementar indicatorului VAN, permițând unui decident evaluarea unei investiții în baza valorii sale<footnote Hartman J.C., Schafrick I.C., „The Relevant Internal Rate of Return”, The Engineering Economist, 49(2), 2004. footnote>: RIR indică faptul că proiectul de investiții propus aduce valoare adăugată entității, și el poate fi realizat; RIR indică faptul că proiectul de investiții propus scade valoarea entității, și el nu ar trebui realizat; RIR indică
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
exercițiu la capitolul 1, să presupunem că trebuie să ierarhizăm componentele om, mediu, economie după importanța lor în structura ecosistemului: cine va lua locul 1, cine, locul 2 și cine, locul 3? Antropocentriștii au votat pentru om, ecocentriștii, pentru mediu, economiștii, oamenii cu afaceri, pentru economie. În aceste condiții construirea unei strategii unice de gestiune a resurselor naturale devine o provocare considerabilă. Ce ne spune analiza ecosistemică? Este posibil ca, în cazul ideal, cele trei componente om-mediu-economie să ocupe toate locul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]