5,967 matches
-
valorilor și a virtuților specifice feminității. Un prim pas în revizuirea viziunii occidentale asupra relației omului cu natura îl reprezintă recunoașterea pe baze științifice a faptului că omul este parte a naturii, că bunăstarea sa depinde de funcționarea și integritatea ecosistemelor. Recunoașterea acestei poziții a omului în biosferă presupune reconsiderarea contextuală a raționalității și punerea ei în relație și echilibru cu sensibilitatea și emotivitatea umană, aspecte care sunt specifice unei perspective feministe. Una dintre criticile din perspectivă ecofeministă este expusă în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
intereselor omului. În acest caz, răspunsul cel mai puternic pe care îl putem da este acela că este imposibil sau cel puțin foarte puțin probabil să identificăm o acțiune umană care ar produce un rău ireparabil și ireversibil naturii, mediului, ecosistemului, fără a amenința în vreun fel și bunăstarea omului. Drept urmare, susțin că orice activitate care afectează mediul natural are consecințe și asupra stării de bunăstare a omului. Exploatarea de la Roșia Montană ar produce asemenea efecte ireversibile care vor fi resimțite
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
University Press, Philadelphia, 1988, pp. 97-98. Rolston nu explică suficient de clar care sunt relațiile dintre cele trei tipuri de valori, dar dacă intenția sa este să justifice statutul superior al valorii sistemice comparativ cu valoarea instrumentală prin aceea că ecosistemele produc indivizi cu valoare intrinsecă, atunci ne oferă un argument falacios. Dacă susținem că Y a produs X și că dacă X are un anumit gen de valoare atunci și Y trebuie să aibă aceeași valoare sau una asemănătoare, așa cum
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Have Standing? Toward Legal Rights for Natural Objects, W. Kaufman, Los Altos, California, 1974. 90 Elliot Sober, "Philosophical Problems for Environmentalism", în B. G. Norton (ed.), The Preservation of Species, Princeton University Press, Princeton, 1986, pp. 173-194. 91 Pentru analiza ecosistemelor și a relației dintre complexitate și stabilitate vezi David Ehrenfeld, "The Conservation of Non-Resources", în American Scientist, 64, 1976, pp. 648-656, precum și Robert M. May, Stability and Complexity in Model Ecosystems, Princeton University Press, Princeton, 1973. 92 Vezi Aldo Leopold
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Laboratory", în Susan Flader, J. Baird Callicott (eds.), The River of the Mother of God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 287-289. 192 Callicott remarcă acest uz metaforic al ideii de sănătate a ecosistemului. Vezi J. Baird Callicott, "Aldo Leopold's Metaphor", în Robert Costanza, Bryan Norton, Benjamin Haskell (eds.), Ecosystem Health: New Goals for Environmental Management, Island Press, Washington, D.C., 1992, pp. 42-56. 193 Vezi J. Baird Callicott (ed.), Companion to A Sand
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
comunism, socialism, dictatura proletariatului, existență, lume, psihologie, știință politică, țărănime etc.), a antropologiei (antropologie politică, antropologie socială și culturală), psihologiei (atenție, atitudine, emoție, empatie, pedagogie socială), lingvisticii (propoziție, semn, semnal, semnificat, semnificant, semiotică, vorbire), semanticii (semantică, sens), științelor naturale (ecologie, ecosistem) etc. VII.6. Metafore interdisciplinare în limbajul economic; scenarii cognitive Interdisciplinaritatea este unitatea întregii cunoașteri științifice, sub aspect epistemologic. Pentru Maria Theresa Cabré (M.T. Cabré, 1998) terminologia s-a impus ca o știință interdisciplinară, la nivelul căreia sunt valorificate instrumente
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este un fenomen natural și la fel ca oricare "corp viu", rațiunea lor de a fi este reproducerea genelor prin multiplicare, la fel cu "Gena egoismului", descoperită de Richard Dawkins 20. În ultimă instanță, beneficiari ai acestor importante entități ale "ecosistemului economic" sunt genele-oameni încorporați în organizație. Multinaționalele sunt motoarele creatoare ale bunăstării lumii, chiar dacă doar pentru 20% dintre pământeni. Racordarea la condițiile locale a însemnat nu numai beneficii pentru corporațiile transnaționale, ci a reprezentat pentru țările-gazdă un mod de ingerare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
într-un moment decisiv al istoriei sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între popoare și în cadrul acestora, o creștere a sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe boli și tot mai mulți analfabeți, precum și o deteriorare continuă a ecosistemelor de care depinde bunăstarea noastră. Prin integrarea și respectarea sporită a intereselor cu privire la mediu și dezvoltare vom reuși să facem posibilă îndeplinirea necesităților de bază, ameliorarea nivelului de trai al tuturor oamenilor, o protecție sporită și o mai bună administrare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care depinde bunăstarea noastră. Prin integrarea și respectarea sporită a intereselor cu privire la mediu și dezvoltare vom reuși să facem posibilă îndeplinirea necesităților de bază, ameliorarea nivelului de trai al tuturor oamenilor, o protecție sporită și o mai bună administrare a ecosistemelor și un viitor mai sigur și mai prosper. Nicio națiune nu poate face acest lucru de una singură. Dar împreună putem: într-un parteneriat global pentru o dezvoltare durabilă 49". Din aceste perspective politice internaționale și în baza responsabilităților comune
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cuvinte-cheie: "creștere economică", "consum", "bunăstare", "capital natural" "rezerve de resurse", "managementul resurselor" etc. și "costuri", "sărăcie", "lumea a treia", "justiție socială". În principiu, această accepțiune punctează faptul că dezvoltarea durabilă este intrinsec legată de creșterea economică și efectele acesteia asupra ecosistemului. Creșterea economică nu numai că asigură păstrarea bunăstării lumii, dar este și sursă, prin dezvoltarea tehnică și tehnologică, pentru reciclare și pentru descoperirea și valorificarea unor rezerve de resurse alternative. Dezvoltare susținută înseamnă media consumului care poate fi nedeterminat susținută
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mediului și creșterea susținută a nivelului de bunăstare, fundamentate în baza analizei costuri -beneficii. Oficiul de Statistică al Națiunilor Unite orientează dezvoltarea durabilă pe "excluderea substituției bunurilor naturale cu cele artificiale", pe echilibrul dintre natural și artefacte și pe prezervarea ecosistemului. În plus, dezvoltarea durabilă este percepută mai mult ca o modalitate de corecție a redistribuirii veniturilor: în sensul că și lumea a treia, care participă cu stocurile de capital natural la bunăstarea omenirii, trebuie să se bucure de beneficiile acestui
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
social general. În acest sens, dezvoltarea durabilă reprezintă angajamentul umanității față de păstrarea capacității sistemului de a se reîntoarce la starea inițială după imixtiunea asupra lui, precum și preocuparea sistematică pentru asigurarea progresului omenirii. În concluzie, între bunăstarea umană, sănătate și sustenabilitatea ecosistemului (viața de pe planetă și biodiversitatea) există o rețea complexă de legături directe și indirecte. Bunăstarea umană este rezultatul cumulativ al sănătății, acoperirii nevoilor umane bazale, al bunelor relații sociale, al asigurării securității și dreptului de alegere și acțiune. Fiecare dintre
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de legături directe și indirecte. Bunăstarea umană este rezultatul cumulativ al sănătății, acoperirii nevoilor umane bazale, al bunelor relații sociale, al asigurării securității și dreptului de alegere și acțiune. Fiecare dintre aceste trebuințe este condiționată direct sau mediat de integritatea ecosistemului. Acesta este un motiv suficient pentru a atrage atenția umanității asupra tratamentului responsabil al ecosistemului începând cu utilizarea resurselor naturale (hrană, apă, lemn, petrol și celelate) și terminând cu reglementarea modului de utilizare a acestora (păstrarea climatului, purificarea apei etc
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
bazale, al bunelor relații sociale, al asigurării securității și dreptului de alegere și acțiune. Fiecare dintre aceste trebuințe este condiționată direct sau mediat de integritatea ecosistemului. Acesta este un motiv suficient pentru a atrage atenția umanității asupra tratamentului responsabil al ecosistemului începând cu utilizarea resurselor naturale (hrană, apă, lemn, petrol și celelate) și terminând cu reglementarea modului de utilizare a acestora (păstrarea climatului, purificarea apei etc). Un pas important în direcția conservării viului și a progresului mai echilibrat al omenirii ar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
interesul sporit și din ce în ce mai calificat atât pentru rezultate, cât și pentru procesele care stau la baza rezultatelor, începând cu întreg lanțul de producție și de distribuție al bunurilor și, în mod deosebit, de adoptarea unor tehnologii care să nu pericliteze ecosistemul. Schematic, interesele mediului de selecție sunt orientate pe trei direcții: • produs și producție (ex. resurse folosite pentru bunuri); • grija și interesul arătat angajaților, consumatorilor și altor grupuri afectate; • portofoliul de investiții sociale și de conservare a mediului natural. Concluzia este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
media, greve, boicot, manifestații sunt acțiuni prin care grupuri și/sau indivizi își manifestă dezaprobarea pentru modul de a face afaceri a unei anumite entități economice. Ca părți afectate direct (ex. condiții de muncă pentru angajați) sau indirect (ex. deteriorarea ecosistemului unei comunități) stakeholders își arogă dreptul moral de a milita ca întreprinderile să adopte conduite (mai) morale de a face afaceri. Repoziționarea și formalizarea acestor grupuri afectate în "stakeholders", precum și presiunile sociale exercitate de aceștia reprezintă, în fapt, modalitatea de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Aceste instanțe economico-sociale au fost principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și tranzacții de toate tipurile și în toate domeniile. Dar și a decalajelor între și în interiorul națiunilor și a deteriorării grave a ecosistemului. Spirala de efecte retroactive și conexiuni inverse generate de derapajele grave ale procesului de gobalizare economică a resuscitat homo sociologus în competiția cu homo economicus, dându-i acestuia și puteri nemaiexercitate vreodată în relația sa cu celelalte instanțe sociale. Vechile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
juridic existent și ale competențelor. În virtutea statutului și atribuțiilor lor, autoritățile publice locale dispun și pot mobiliza resurse: financiare, de muncă, de solidaritate, naturale pentru anumite domenii de interes comunitar: reabilitarea infrastructurii comunitare; amenajările teritoriale și activități de reabilitare a ecosistemului; realizarea unor obiective de interes public: școli, spitale, locuri de agrement, complexuri sportive; dezvoltarea de capacități productive atât de tip individual, cît și cooperativ, prin stimularea dezvoltării de afaceri, a creării de locuri de muncă; creșterea securității individuale și colective
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
este o piesă de bază în această reglare. 2.2.6.2. Autoreglarea procesului de transducție al semnalelor celulare Reglarea și autoreglarea sunt două caracteristici de bază ale funcționalității sistemelor înzestrate cu viață (de la nivel celular la sistemele populaționale și ecosisteme). Autoreglare, în acest caz, înseamnă atât multiplicare cât și moarte celulară în limitele normalității, al bioperisabilității. Deviațiile de la regulile stricte impuse de autoreglare se traduc prin transformare canceroasă, indiferent de agentul cauzal. În cazul ales pentru exemplificare, respectiv transducția unor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mamifere, cât cu terenuri joase pe care să nu se poată construi nimic, dincoace de orice înflorituri și care nici nu constituie materia vreunei dispute: depresiunea africo-levantină care mărginește Galileea la est, crestele Carmelului, trecătorile înguste de la Yarmouk, nisipurile Iordanului. Ecosistemul. Discul dur. Site-urile naturale. Mirosul peisajelor. Pe acestea, era industrială le va fi erodat, încărcat cu infrastructuri, desfigurat, dar nu și extenuat. Isus cel al istoriei s-a înălțat la cer, fie, dar nu și colinele, culorile și oxigenul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a Împiedica dezvoltarea unor organisme În circuitele de apă de răcire, deci un scop invers celui invocat atunci când vorbim de protecția mediului. Am găsit că acest lucru nu e imposibil, dar foarte greu de realizat. Or, acel caz reprezenta un ecosistem În cel mai adevărat sens al cuvântului. Aveam acolo o biocenoză, adică o asociație de organisme ce populează un areal dat, al cărei lanț trofic Începe cu alge, ca producători primari, pentru a sfârși cu organisme superioare, inclusiv șerpi și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar proprii animalului. La acest moment, animalul va fi stimulat, iar planta inhibată: rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei dar impropriu lui Însuși, Închizând ciclul. Aceste oscilații sunt relativ dese În cadrul ecosistemelor mici, locale, având perioada cam cât viața medie a indivizilor ce alcătuiesc biocenoza. Ca urmare, știind ca planta generează oxigen, iar animalul Îl consumă, putem discuta acum oscilațiile din evoluția concentrației oxigenului din atmosferă În ultimii 600 milioane de ani
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În așa măsură Încât au distrus vegetația; Încercarea de a redresa situația, importând și dușmanul natural, vulpea, n’a devenit decât un exemplu tipic de dereglare a unei biocenoze. Succesul În perspectivă al afacerii depinde Însă de stabilitatea ecologică a ecosistemului artificial descris mai Înainte. De regulă, o biocenoză, adică partea vie a ecosistemului, este cu atât mai instabilă cu cât e mai simplă; dar e mai ușor de controlat. Or, În cazul de față, ea nu cuprinde decât peștii, precum și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și dușmanul natural, vulpea, n’a devenit decât un exemplu tipic de dereglare a unei biocenoze. Succesul În perspectivă al afacerii depinde Însă de stabilitatea ecologică a ecosistemului artificial descris mai Înainte. De regulă, o biocenoză, adică partea vie a ecosistemului, este cu atât mai instabilă cu cât e mai simplă; dar e mai ușor de controlat. Or, În cazul de față, ea nu cuprinde decât peștii, precum și unii descompunători microscopici, adică ceea ce poate trece prin filtrele instalației industriale. Plantele acvatice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organism oarecare, acționând singular, nu-i rămâne altceva de făcut decât să Încerce supraviețuirea și, Între anumite limite, să repare situația generată de prezența substanței străine În mediu. Numai că organisme singulare nu se găsesc În natură, ci doar În ecosisteme absolut artificiale, cum ar fi, de exemplu, un bioreactor ce produce penicilină. În natură Viața se manifestă În cadrul biocenozei. Biocenoza se constituie Întotdeauna, Într’un mediu dat, din specii care, indiferent că sunt autotrofe sau heterotrofe, au necesități redox apropiate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]