2,955 matches
-
ceva din această dorință de a impune propria persoană în fața altora. Ubicuitatea dorinței de putere determină ubicuitatea răului în acțiunea umană, pe lângă și dincolo de orice egoism particular sau altă răutate a scopurilor 12. În consecință, însuși faptul că există oameni egoiști este suficient pentru ca animus dominandi să se impună, aici regăsindu-se cauzele tuturor conflictelor sociale. Esența viziunii lui Morgenthau asupra politicii este centrată deci pe o explicație clară a primei imagini: conflictul este cauzat de natura umană rea și egoistă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
egoiști este suficient pentru ca animus dominandi să se impună, aici regăsindu-se cauzele tuturor conflictelor sociale. Esența viziunii lui Morgenthau asupra politicii este centrată deci pe o explicație clară a primei imagini: conflictul este cauzat de natura umană rea și egoistă. Luând de obicei forma punerii propriilor interese înaintea intereselor celorlalți, un astfel de egoism are ca rezultat o luptă pentru putere, deoarece „ceea ce unul dorește deja altul deține sau vrea la rândul său”13. Rezultă că politica este transformată într-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
egoism are ca rezultat o luptă pentru putere, deoarece „ceea ce unul dorește deja altul deține sau vrea la rândul său”13. Rezultă că politica este transformată într-o arenă a răului unde indivizii nu au de ales decât să devină egoiști, chiar dacă, altfel, ar încerca să se comporte respectând obligația morală de a fi altruiști față de alții 14. Dacă indivizii răi și tulburați sunt astfel priviți, așa cum au făcut Tucidide și Machiavelli, ca fiind adevăratele unități ale vieții politice, problema modului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
obținerea puterii, iar apoi politica internațională este descrisă ca fiind puțin diferită de cea internă. Se poate considera deci că această abordare a politicii internaționale asimilează argumentul esențial al altor realiști, și anume că sursa tuturor luptelor este natura umană egoistă. Spre deosebire de unul dintre ei - Machiavelli -, care a oferit o expunere detaliată a modului cum sunt legate ordinea internă și cea internațională în termeni cauzali, Morgenthau își deplasează interesul rapid de la domeniul intern la politica externă propriu-zisă. În consecință, după ce afirmă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
metaforic. În consecință, în termenii unităților de analiză, toți trei le acordă indivizilor primatul teoretic în sistemele lor. Ei nu diferă nici în ceea ce privește accentul pe care îl pun pe ceea ce consideră a fi important pentru explicarea politicii - mai precis, indivizii egoiști și natura lor autointeresată. Diferă însă în folosirea naturii umane pentru explicațiile cauzale. Machiavelli utilizează natura umană cel mai coerent și mai explicit atât pentru constituirea entităților politice macroscopice, cât și pentru explicarea comportamentului lor. Tucidide recurge la natura umană
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
efectele de un tip sau altul de îndată ce acționează corelat. Iluziile pozitive, dacă sunt acompaniate de egocentrism, cauzează creșterea costului conflictului prin inhibarea câștigurilor interactive și prin întârzierea acordului (De Dreu et al., 1995). Furia îi face pe negociatori și mai egoiști în preferințele lor (Loewenstein et al., 1989). Noua perspectivă psihosocială asupra negocierii se asociază cu cel puțin patru efecte benefice: lărgește, îmbogățește și adâncește perspectiva anterioară; este generoasă în sfaturi practice pentru negociatori; oferă negociatorului indicii folositoare în raport cu comportamentul probabil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest lucru, pentru că ea nu confundă problematica identitară cu cea a constituirii unei comunități politice. În acest sens, este necesar, lucru subliniat cu tărie și de Tocqueville, să corectăm defectul major al democrației liberale, respectiv Închiderea fiecăruia În interesele sale egoiste În detrimentul participării la viața cetății. Aceasta este semnificația luptei republicanilor francezi din secolul al XIX-lea, printre care și Charles Renouvier, care Înțeleseseră că Republica nu-și poate asigura existența pe termen lung fără a le oferi celor mai defavorizați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să fim liberi, adică de a ne forța să adoptăm comportamentele civice virtuoase care sunt indispensabile pentru păstrarea libertății noastre” (ibidem). Așa cum sublinia Încă demult Tocqueville, este vorba despre corectarea defectului major al democrației liberale, respectiv Închiderea În interesele noastre egoiste În dauna participării la viața cetății. Perspectiva poate fi rezumată astfel: „În esență, formula republicanismului a constat În a considera că drepturile-participări presupun existența drepturilor-libertăți și În același timp garantează, prin Însăși exercitarea lor, luarea În considerare a exigențelor solidarității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al existenței și plasa binefacerea umanitară printre plăcerile autentice. Ne procurăm o mare satisfacție muncind pentru binele altora sau cel puțin pentru diminuarea suferințelor lor. Este o plăcere pe care n-o căutăm (caz În care ar reflecta un scop egoist), ci pe care o descoperim pentru ea Însăși. Este așadar o plăcere superioară. Utilitatea se adaugă În acest caz dreptății (Utilitarismul, 1861). Fraternitatea nu este numită, căci nu este conceptualizată, dar este subiacentă oricărui tip de existență În comun bazată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
personajele biblice. Verosimilitatea portretelor lor le atribuie un plus de credibilitate și istoricitate. Iov semnifică vulnerabilitatea omului în fața sorții, acceptată cu umilință, în timp ce Iona este răzvrătitul care, spre deosebire de Avraam, refuză cu încăpățânare chemarea Domnului dintr-o înțelegere strictă, personală și egoistă a libertății de a alege. Libertatea lui Iona sfidează voința divină, necesitatea, prin absolutizarea ei înseși. Abia după efectuarea călătoriei inițiatice pe mare și după răgazul luminător din întunericul pântecelui balenei, Iona înțelege responsabilitatea libertății și acceptă asumarea destinului personal
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
specificitate. Ofertele sale descriptive sînt bogate și totodată sărace din punct de vedere verbal” (Chatman, 1990:39). k. Această ultimă idee se află în legătură cu interpretarea personajului. Fie propoziția "Emma Woodhouse este, în cea mai mare parte a romanului, egoistă”. În roman, tot felul de indicii verbale călăuzesc cititorul spre o observație de acest gen (alături de multe alte observații). Cum reușește un spectator al filmului Emma să ajungă la un punct de vedere similar, în interpretare? Este o sarcină categoric
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
studiat și dificil, în general cu spatele încovoiat și cu capul în pământ. Voce aspră, joasă, guturală, puțin întinsă, cu accent stins. Conversație tristă, lentă, gravă. Caractere psihologice (Caracter) Caracter pătrunzător și chibzuit, predispus la teamă, tristețe, mânie și răzbunare. Egoist, bănuitor, vindicativ, încăpățânat, căutând singurătatea, meditativ, natură pesimistă, bizară, concentrată, avară. Teoretician complicat, rutinier, perseverent în tot ceea ce întreprinde, torturat de dorințe anormale. Memorie dificilă dar tenace. Deși are imaginație și intuiție, este un spirit sistematic, excesiv, superstițios sau sceptic
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
decizie, de opțiune, deși nu rareori ne lasă „singuri” În multe dileme inextricabile. Iar, el este prezent și În acest fel subtil, inefabil, În care sunt prezente prin absență persoanele dragi, de neînlocuit; o ciudată prezență, e adevărat, o prezență egoistă din partea celor de care „atârnăm” cu acel fir de mătase ivit din viscerele noastre melodice, păianjeni lucizi ai plaselor sentimentale sau erotice... 2 ...Ce m-aș fi făcut fără literatură? Sau fără acest „valet” slugarnic, uituc și insolent, absent În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
legenda care mă Înconjoară de „megaloman”, de „ins inapt de dubii”, „prea sigur de sine”, „autoritar” etc. În general, eu neg aceste epitete, dar ele conțin, probabil, dacă nu adevărul, oricum, aparențele sale. Dar nu am fost prin aceasta un „egoist sau un egotist”, În nu puține dintre romanele mele, „fresca socială”, brutală, dictatorială, apare cu multă vivacitate, iar cetățeanul care sunt a ridicat uneori vocea contra abuzurilor pe care vechiul regim și le permitea nu numai față de creatori, dar și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
brute pe larga sa paletă, Înainte de a le Întinde pe pânză. E adevărat, numai că eu, făcându-l pe lectorul meu să se uimească, să admire sau să se Întristeze, făcându-l să „Înțeleagă”, am vrut ca, În primul rând, egoist cum sunt, să Înțeleg eu și, neavând alt instrument, sculă, la Îndemână - sau nefiind destul de perspicace, de inteligent, ca să nu am nevoie de un ajutor, de o unealtă -, mi-am folosit propria-mi artă, atât cât este. Și-apoi, după ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
zeu, ceea ce deschide o fereastră spre transmodernism" (idem, p. 80). În era globalizării, a omogenizării planetare, singura reacție solidă este recunoașterea identităților culturale comunitare, a identităților individuale, a deosebirilor și punților de legătură între etnic, etnos și ethos. Pletora politicienilor egoiști și oligarhi, sărăcia și dezordinea morală a populației, căutarea de slujbe umile pe alte meleaguri, scăderea dramatică a natalității, bolile care bântuie, și multe altele, nu trebuie să ducă la neglijarea identității naționale. "Numai în fundamentele ei creștine, etnice și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reușit o construcție remarcabilă. Ne permitem a reține, în concluzie, aceste considerații ale lui A.C. Cuza, un mare admirator al poetului, care afirmă: "Eminescu a fost un om pe deplin sănătos", zice domnia sa, dar "un sfânt dezbrăcat de orice interes egoist" și deopotrivă "un geniu, din cele ce se nasc la câteva secole unul". Tocmai de aceea adevărul nici nu poate fi altul. "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2012 Ioan ȚICALO M. Eminescu și Th. Codreanu Apariția volumului Eminescu în captivitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înclină până la pământ, dar nu se rupe, orice ar urma. Nu spunea Heidegger, că „omul viu, adevărat, s-a născut din grijă și trăiește zilnic pe versantul acesteia, preocupându-se de sine, dar și de ceilalți”, dacă nu este un egoist? Cartea este o probă că și simpla scrisoare are valoare dacă o scrii, o citești și păstrezi cu responsabilitate cetățenească...Oamenii din scrisorile profesorului, la prima lectură, par că au corpurile frânte, dar revenind în lectură îți dai seama că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
propus funcționarilor un motto pe care el îl aplica în funcția în care se afla: «am încredere în toți, dar nu cred pe nimeni». Acesta a mai constatat că, în activitatea curentă, unii funcționari superiori nu au renunțat „la sistemul egoist de sabotare, de întârziere, de delăsare”, ceea ce scădea prestigiul instituției și se impunea a fi eradicat. Penetrarea mișcării comuniste a fost efectuată atât la vârf, cât și în profunzime, nici o acțiune preconizată de aderenți sau simpatizanți nu a rămas necunoscută
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
deveni agricultori. Rezultatele au fost nesatisfăcătoare și chiar contrare. Acești macedoneni nu cunoșteau limba română, meseriile lor de bază erau creșterea vitelor, comerțul și chiar contrabanda („ar fi făcut minuni în târgurile evreiești din Basarabia”), temperamentul lor („avizi, acaparatori, recalcitranți, egoiști și violenți”) i-a pus repede în conflict cu ceilalți locuitori, iar pământurile primite le-au fost rapid preluate și exploatate de bulgari. Ca și cum toate acestea nu erau de ajuns, un alt fapt „mai îngrijorător și mai regretabil” a survenit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ca de multe ori în istoria acestui neam, interesele personale, de grup sau de partid au prevalat în fața interesului etnic românesc. Un document din epocă ne scutește de orice comentarii: „Toate aspirațiile naționale și principiile etice sunt lăsate în urma intereselor egoiste și meschine de partid și de persoane. Această luptă interioară, această lipsă de solidaritate și neînțelegere a timpurilor prin care trecem, pune minoritatea română într-o lumină extrem de nefavorabilă față de autoritățile militare germane și avantajează - în mod indirect - acțiunea potrivnică
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cehă a avut o atitudine „mult mai puțin amicală, iar în unele cazuri chiar dușmănoasă” față de armatele româno-sovietice. În opinia analiștilor de la Subcentrul 1 Vest, această atitudine avea la bază trei cauze principale: „1. Poporul ceh este mai dur, mai egoist și, deci, mai puțin ospitalier. 2. Spiritul de autoritate și disciplină îl au mai dezvoltat, deoarece au fost mai privilegiați, acumulând toate posturile de răspundere și conducere politică, economică și administrativă în aparatul de stat al Republicii Cehoslovace dinainte de război
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
judecate ca fiind o reflectare a condițiilor sociale și economice ale oricărei epoci date, s-a argumentat că "omul de tip nou" ar evolua în socialism spre un cetățean care nu se va gîndi în primul rînd la interesele lui egoiste, ci la binele general al societății. Unul dintre țelurile majore ale școlilor din statele comuniste este propovăduirea acestor valori și crearea unui tip de individ diferit, un obiectiv departe de a fi atins. Cel mai mare eșec este poate cel
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi - ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]