4,870 matches
-
știm oare că este societatea însăși perfecționându-se fără încetare? Organizarea! Și nu știm oare că ea face toată diferența între o grămadă de elemente eterogene și capodoperele naturii? Fraternitatea! Și nu știm oare că ea este pentru justiție ceea ce elanurile inimii sunt pentru calculele reci ale spiritului? Suntem de acord cu voi asupra acestor chestiuni; aplaudăm eforturile voastre de a răspândi pe câmpul umanității o sămânță care va da roade în viitor. Dar ne opunem vouă din momentul în care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ale libertății din ins? Faptul că proiectăm, că alegem și că ne propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate sîntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre libertăți, eroii - victimele sau răsfățații - unui elan care ne-a alcătuit și care, trecând prin noi, ne depășește hărăzindu-ne acestei libertăți. În loc să opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a devenit natura sa. Libertatea e legea naturii în om
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de aceea să stea sub merit sau sub blam, ci numai sub generozitatea sau inclemența cu care natura s-a distribuit, ca libertate, în om. Tocmai pentru că potențialul dinamic al fiecărei vieți cade în afara alegerii noastre, noi nu avem același elan al depășirii și aceeași intuiție a posibilului, nu ne putem fixa și atinge țeluri la fel de dificile. - Această inegală distribuție a libertății este premisa îndepărtată a maladiilor de destin. Spre deosebire de "crinii cîmpului" și "păsările cerului", care nu se pot abate de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în frica de destin și în excesul de libertate care stau la pândă în noi. Dacă toți oamenii sânt "liberi de la natură", dacă nimeni nu s-a născut sclav, nu înseamnă că toate exemplarele speciei umane sânt traversate de același elan al libertății. În fiecare dintre noi există un dozaj de elemente care, niciodată același, face ca nici unul din chipurile libertății să nu poată fi asemănat cu altul. Se poate întîmpla ca instinctul libertății să fie atât de anemic în noi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmi stau la îndemînă. Pe scurt, așa cum trupul poate să-mi fie afectat din naștere, pot să stau din capul locului sub o maladie de destin. - Dimpotrivă, pot să fiu victima unui impetus nestăvilit, să fiu traversat de un neobosit elan al depășirii, în așa fel încît nimic să nu mi se pară îndeajuns de vast pentru a umple ambiția proiectelor mele. Pot să vreau să fac ctitorii cu nemiluita și vastitatea proiectului și a preluării în proiect să meargă de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dar, și nu de povară; a-ți pune întrebarea cu privire la sursa ei și la dăruitor; a-ți pune întrebarea privitoare la utilizarea ei; și, mai presus de orice, a iubi libertatea. A iubi libertatea" nu înseamnă aici a iubi acel elan insurecțional care face ca indivizii și popoarele să se ridice împotriva celor care le-au răpit libertatea. Pentru ca acest sens al iubirii de libertate să fie cu putință, trebuie mai întîi să existe iubirea de libertate: eu pot să mă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întîlnesc în posibilul lor. Aș fi putut trăi asta", "aș fi putut simți așa", "aș fi putut face asta". Nu trebuie să fi avut boala de care suferă autorul jurnalului pentru ca să o simți a ta. La limită, perversiunea, sublimul, înfrîngerile, elanurile și umilințele lui puteau fi ale tale. Nu e nevoie să fi ucis vreodată ca să te regăsești în mărturisirea unui criminal. Macbeth și, deopotrivă, personajele excentrice și detracate ale lui Dostoievski îl făceau pe Cioran să fremete. Literatura e cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fine, în loc să fie trimiși delincvenții în "taberele de reeducare" în stil american care seduc atât de mult televiziunile noastre, se începe măcar o dată cu absolvenții de administrație ori politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a dat seama de comicul involuntar al propunerii sale. Dar nu era oare luată în serios prin invitația la o prestigioasă emisiune radiofonică animată de un celebru gânditor? După adminstratorul parașutist, să cităm altă soluție, de data
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
am întreprins mereu totul împotriva naturii mele și cunosc și eu, ca și dumneavoastră, acel entuziasm regional, sau pur și simplu popular, pentru murdăria aia bicoloră 1... să zicem a ținutului. Să știți că în fiecare întâmplare peisagistic-regională era un elan tineresc împotriva disperării exemplare, a nenorocirii sufletești care este nebunia goanei după dreptate... o ordonare benevolă în proletarizare. Să spunem: o sticlă de rachiu, de cel mai ieftin, bineînțeles, pentru gâtlejul unei vieți aspre, sau un lebervurșt bine îndopat, pe cât
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pericol principiul unității și indivizibilității Republicii. S-au opus în mod deosebit creării guvernelor regionale, temându-se că acestea vor respinge rolul departamentelor, care, în viziunea lor, erau instrumente importante ale statului republican. Totuși, în ciuda acestei opoziții, reformiștii au avut elanul și puterea de a merge mai departe cu reformele. Au trebuit să se facă unele compromisuri pentru a-i liniști pe opozanți. De exemplu, în timp ce propunerea de a înființa guverne regionale alese prin vot a fost adoptată, departamentul a fost
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
schimbare de mentalitate. Un număr de idei au câștigat influență în timpul și după evenimentele destabilizatoare din mai '68, incluzând, în special, ideea de libertate individuală și conceptul înrudit de autogestiune ca formă de organizare politică. Regionalismul a redescoperit un nou elan și s-a mutat către partidele de stânga precum PSU și, în cele din urmă, noul Partid Socialist al lui François Mitterrand. Toate aceste curente au dat roade odată cu programul de descentralizare din 1982 al nou-alesului președinte și partid socialist
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din care 278 erau recunoscute, iar 65 erau în pregătire. În plus, au fost create pays aproape în toate regiunile Franței metropolitane, cu excepția Île-de-France (regiunea din jurul Parisului), Limousin și Picardie. Oricum, nu toate regiunile au adoptat acest sistem cu aceelași elan pe care l-au avut inițiatorii. Acest fapt poate fi ilustrat prin observarea procentului populației unei regiuni aflate sub dominația unei unități de tip pays (deja creată sau în pregătire) după cum se vede în tabelul 4.8. Tabel 4.8
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
alte lumi, are o viziune nouă asupra ordinii sociale, ce nu e dictată doar de sentiment. Femeia devine la Boccaccio exponentă a unei epoci înnoitoare, moderne, de laicizare și progres real. Cel care i se opune personajului feminin în acest elan nobil, antagonistul, este de cele mai multe ori tatăl, simbol al puterii decizionale absolute, al constrângerilor unei tradiții sufocante. Acesta constituie emblema crepusculului, a desuetului, desconsideră orice act care ține de dimensiunea sentimentală a existenței, nu acceptă nicio răzvrătire. Cruzimea sa este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de neam bun”545 (din nou atribute pe care nu le găsim proprii vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie, nevasta unui bogătaș”546, și pentru a ajunge la ea îi botează copilul, dovedindu-se în elanul său erotic un veritabil trubadur, deoarece începu „a așterne în versuri cântări, sonete și balade”547. Femeia, asaltată de avansurile călugărului și nefiind nici prea instruită, cedează mai ales în fața „explicațiilor” convingătoare pe care i le oferă cumătrul („Femeia, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viață, binecuvântare,/ Din cer lumească întrupare,/ Iar eu eram deplin al ei.” 666 O lasă să-i guverneze viața și să i-o metamorfozeze, să o transforme într-un spectacol al celor mai alese sentimente și al celor mai nobile elanuri. Femeia este cea care dezlănțuie forța creativă, prefăcându-l pe cavaler într-un artist veritabil: acesta compune cântece pe care le intonează iubitei, astfel încercând să-și dezvăluie tumultul sufletesc. Totul se desfășoară după un veritabil scenariu al dragostei curtenești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și disciplinare foarte diferite. Proiectul poate implica grupuri diferite din punct de vedere organizațional și geografic - adesea aparținând unor organizații complet diferite. În consecință, construirea și managementul unei echipe de proiect, comunicarea unei viziuni clare și a planului proiectului, menținerea elanului și motivației etc. nu sunt sarcini lipsite de importanță. Un mod de reprezentare a fazei de dezvoltare este acela al unei pâlnii, care se mișcă gradual de la o explorare largă către rezolvarea problemei prin concentrare îngustă, și de aici la
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
alte lumi, are o viziune nouă asupra ordinii sociale, ce nu e dictată doar de sentiment. Femeia devine la Boccaccio exponentă a unei epoci înnoitoare, moderne, de laicizare și progres real. Cel care i se opune personajului feminin în acest elan nobil, antagonistul, este de cele mai multe ori tatăl, simbol al puterii decizionale absolute, al constrângerilor unei tradiții sufocante. Acesta constituie emblema crepusculului, a desuetului, desconsideră orice act care ține de dimensiunea sentimentală a existenței, nu acceptă nicio răzvrătire. Cruzimea sa este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de neam bun”545 (din nou atribute pe care nu le găsim proprii vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie, nevasta unui bogătaș”546, și pentru a ajunge la ea îi botează copilul, dovedindu-se în elanul său erotic un veritabil trubadur, deoarece începu „a așterne în versuri cântări, sonete și balade”547. Femeia, asaltată de avansurile călugărului și nefiind nici prea instruită, cedează mai ales în fața „explicațiilor” convingătoare pe care i le oferă cumătrul („Femeia, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viață, binecuvântare,/ Din cer lumească întrupare,/ Iar eu eram deplin al ei.” 666 O lasă să-i guverneze viața și să i-o metamorfozeze, să o transforme într-un spectacol al celor mai alese sentimente și al celor mai nobile elanuri. Femeia este cea care dezlănțuie forța creativă, prefăcându-l pe cavaler într-un artist veritabil: acesta compune cântece pe care le intonează iubitei, astfel încercând să-și dezvăluie tumultul sufletesc. Totul se desfășoară după un veritabil scenariu al dragostei curtenești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vibrează la curenți impalpabili, la influențele subtile aproape ca un radar: resimte invizibilul - ceea ce-i poate da un aer absent, visător. Idealismul sporește și el, odată cu o atracție pentru cauzele mărețe. Individul se poate simți invadat de credință, poate avea elanuri mistice... E posibil Însă să se cufunde complet În iluzie și să cadă pradă unor influențe dăunătoare. Evenimente: Se Învârt În jurul găsirii unui ideal. Acesta, de la caz la caz, poate fi artistic, mistic, politic... sau sentimental, mai ales Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Era mai bine dacă o introducea în organismul autorului. Într-o povestire de Marin Preda, cu puțin înainte de cotitura de la 23 august, lângă Ploiești, nemții plasează un pistolar, așa, aiurea, să vegheze la o baterie românească dacă tunarii luptă cu elan. Și ce să vezi? Un tunar oltean se oftică pe acest gest și îl ucide pe neamț lovindu-l în cap cu un tub de obuz. Comandantul, în loc să își facă datoria, organizează un plebiscit: îl predăm sau nu pe criminal
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
numărul. 94 realizarea ordinii și disciplinei în partidul care a suferit atât de mult de când au intrat aceștia aici”... Împotriva grupării „tinerilor generoși” s-au scris articolele: „Camelionul politic”; „O comedie jucată”; „Tipuri din galeria generoșilor” - un serial. Numai că elanul de început s-a frânt. Ziarul Liberalul n-a apărut decât patru numere: de la 11 mai - la 1 iunie 1907. Au colaborat la realizarea lui profesorii D. Mironescu și Gh. Fințescu. * Libertatea Libertatea , ziar săptămânal, redacția și administrația la Tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1 respecta totdeauna..." Cu alte cuvinte, în anul 1872, ziarul „Semănătorul" și redactorii lui de la Bârlad nu stăteau indiferenți față de situația țării lor în Europa acelor timpuri, ci făceau politică... Ultima parte a textului a fost publicat și în revista „Elanul” nr.72/2008 sub titlul : „Din presa vremii: * Semănătorul de la Bârlad făcea politică.” 169 Sentinela Sentinela, nr. 1, apare la 1 septembrie 1915, î n două pagini, ca ziar conservator, director politic Nicolae N . Necașu, avocat, strada Vadului, impus de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
obținută la concursul revistelor școlare din anul trecut." 320 „Primul număr al revistei Echinox a fost lansat în mod festiv cu participarea tuturor redactorilor șefi ai revistelor școlare din zona Inspectoratului școlar județean,Inspectoratului județean pentru cultură și Biblioteca județeană." * Elanul Elanul, revistă de cultură editată de Asociația culturală “Academia rurală Elanul” și Școala “Mihai Ioan Botez din Giurcani, comuna Găgești, județul Vaslui, apare din anul 1998, iar în octombrie 2007 a ajuns la cel de al 56-lea număr. Actualul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la concursul revistelor școlare din anul trecut." 320 „Primul număr al revistei Echinox a fost lansat în mod festiv cu participarea tuturor redactorilor șefi ai revistelor școlare din zona Inspectoratului școlar județean,Inspectoratului județean pentru cultură și Biblioteca județeană." * Elanul Elanul, revistă de cultură editată de Asociația culturală “Academia rurală Elanul” și Școala “Mihai Ioan Botez din Giurcani, comuna Găgești, județul Vaslui, apare din anul 1998, iar în octombrie 2007 a ajuns la cel de al 56-lea număr. Actualul colectiv
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]