163,950 matches
-
nici nu UDMR decât alianțe postelectorale și nu cred că maghiarii vor dori vreodată, cât funcționează ca și UDMR, alianțe preelectorale. Noi am avut alianță postelectorală cu UDMR. Noi discutăm aici de o platformă comună de centru-dreapta, de o alianță electorală. Nu putem face, deși ne-am fi dorit, o alianță politică, nu mai este timp. Pașii în justiție sunt foarte lungi pentru a crea o alianță politică. De aceea mergem pe o alianță electorală, compusă, în acest moment, din PDL
Blaga: Nu vrem alianţă pre-electorală cu UDMR () [Corola-journal/Journalistic/42708_a_44033]
-
comună de centru-dreapta, de o alianță electorală. Nu putem face, deși ne-am fi dorit, o alianță politică, nu mai este timp. Pașii în justiție sunt foarte lungi pentru a crea o alianță politică. De aceea mergem pe o alianță electorală, compusă, în acest moment, din PDL, Partidul Noua Republică, PNȚCD și, de săptămâna viitoare, de încă un partid, pentru că există această intenție a Inițiativei Civice de Centru Dreapta, condusă de domnul Ungureanu, de a se transforma, de a fuziona cu
Blaga: Nu vrem alianţă pre-electorală cu UDMR () [Corola-journal/Journalistic/42708_a_44033]
-
Iordachescu Ionut Senatorul liberal, Ioan Ghișe, va propune luni în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților, un proiect de hotărâre a Parlamentului prin care să se ia notă de deciziile Biroului Electoral Central (BEC) și Curții Constituționale a României (CCR), și să se constate că Traian Băsescu a fost demis de popor la referendum prin votul a circa 7,5 milioane de români. "Această hotărâre vizează aplicarea articolului 10 din Legea referendumului
Vezi soluţia lui Ioan Ghişe pentru demiterea lui Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/42699_a_44024]
-
decât investind", a spus Cezar Preda, susținând că "PDL consideră criza politică închisă, iar cine o prelungește răspunde". Prim-vicepreședintele democrat-liberalilor a atenționat că "PDL se va concentra de luni, ca partid de opoziție, pe ceea ce înseamnă derapajele de la promisiunile electorale și de la actul de guvernare". La evenimentul de la Zalău, participă și vicepreședinții PDL Raluca Turcan și Andreea Paul. Premierul Victor Ponta a anunțat joi că a renunțat la unele investiții ineficiente și a realocat fonduri pentru cheltuieli sociale. "Am aprobat
Blaga: Rectificarea bugetară a tăiat și bruma de investiții care a mai rămas () [Corola-journal/Journalistic/42714_a_44039]
-
negocieri cu FMI, ar necesita de fapt angajamentul concentrat, susținut, al tuturor forțelor politice ale României. În loc de aceasta, conflictul dintre un președinte blocat, dar mandatat în continuare, și o coaliție guvernamentală ahtiată după putere va culmina într-o dură luptă electorală”, mai scrie Deutsche Welle. O interpretare similară oferă și jurnalista franceză de origine română Iulia Badea-Guéritée pe blogul Courrier International. Curtea Constituțională a decis marți, 21 august, că referendumul nu este valid, pentru că nu a fost atins cvorumul de 50
Deutsche Welle: România, ameninţată de un război civil rece () [Corola-journal/Journalistic/42744_a_44069]
-
cerut ei de la Guvern. Aspazia Cojocaru a oferit și ea un moment în care și-a contrazis propriile afirmații. După ce a spus că referendumul trebuia anulat, acum își neagă propriile afirmații. În perioada în care Guvernul lucra la actualizarea listelor electorale, Augustin Zegrean a trimis o scrisoare la comisia de Veneția în care se plângeea de presiuni. El susținea că judecătorii CCR resimt presiuni din partea oamenilor politici. După acordarea verdictului, Zegrean a spus despre aceeași comisie de la Veneția că "e problema
Cum se contrazic judecătorii CCR Aspazia Cojocaru şi Augustin Zegrean () [Corola-journal/Journalistic/42747_a_44072]
-
În motivarea deciziei CCR se spune însă că datele venite de la Guvern nu erau cele solicitate de Curte. În motivarea Curții se arată că „scrisoarea primită de la Guvern nu răspunde solicitării de a se comunica “numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012)”, ci prezintă o serie de date, privitoare la diverse categorii de persoane.“ Totodată, CCR arată în motivare că „datele comunicate, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de
Cum se contrazic judecătorii CCR Aspazia Cojocaru şi Augustin Zegrean () [Corola-journal/Journalistic/42747_a_44072]
-
cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Președintelui României, Traian Băsescu. În motivarea Curții se arată că „scrisoarea primită de la Guvern nu răspunde solicitării de a se comunica "numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012)", ci prezintă o serie de date, privitoare la diverse categorii de persoane.“ Totodată, CCR arată în motivare că „datele comunicate, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de
Vezi ce cuprinde motivarea CCR privind invalidarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/42751_a_44076]
-
mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de curte.“ „Numărul de persoane ale căror acte de identitate au expirat nu privește această solicitare întrucât expirarea actelor de identitate, în sine, nu determină eliminarea persoanelor în cauză de pe listele electorale permanente. Curtea reține că doar exercitarea dreptului la vot este condiționată de prezentarea unui act de identitate valabil, nu însă și existența acestui drept.“ „ Singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat în considerare la actulizarea listelor
Vezi ce cuprinde motivarea CCR privind invalidarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/42751_a_44076]
-
permanente. Curtea reține că doar exercitarea dreptului la vot este condiționată de prezentarea unui act de identitate valabil, nu însă și existența acestui drept.“ „ Singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat în considerare la actulizarea listelor electorale permanente, este 34.654 persoane, reprezentând: persoane decedate, persoane având statutul de cetățean român cu domiciliul în străinătate, persoane care și-au pierdut cetățenia română, persoane fără drept de vot, persoane bolnave psihic care și-au pierdut drepturile electorale, persoane
Vezi ce cuprinde motivarea CCR privind invalidarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/42751_a_44076]
-
listelor electorale permanente, este 34.654 persoane, reprezentând: persoane decedate, persoane având statutul de cetățean român cu domiciliul în străinătate, persoane care și-au pierdut cetățenia română, persoane fără drept de vot, persoane bolnave psihic care și-au pierdut drepturile electorale, persoane cu corecții CNP. “ „Ceea ce poate constata Curtea, potrivit competenței sale, este numai dacă diferența de date transmisă este de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezență la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului. Or, este evident
Vezi ce cuprinde motivarea CCR privind invalidarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/42751_a_44076]
-
constata Curtea, potrivit competenței sale, este numai dacă diferența de date transmisă este de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezență la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului. Or, este evident, din compararea datelor comunicate de Biroul Electoral Central, respectiv de Guvern, că nu există o astfel de situație.“ În concluzie, analizând toate documentele trimise de instituțiile abilitate, judecătorii CCR au constatat "că la referendum nu au participat jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale
Vezi ce cuprinde motivarea CCR privind invalidarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/42751_a_44076]
-
Electoral Central, respectiv de Guvern, că nu există o astfel de situație.“ În concluzie, analizând toate documentele trimise de instituțiile abilitate, judecătorii CCR au constatat "că la referendum nu au participat jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu art. 5, alin 2 din Legea 3/2.000 privind organizarea și desfășurarea referendumului". VEZI AICI MOTIVAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE Marți, după întrunirea plenului CCR, unde s-a dat citire motivării invalidării referendumului, aceasta
Vezi ce cuprinde motivarea CCR privind invalidarea referendumului () [Corola-journal/Journalistic/42751_a_44076]
-
să facă pușcărie din cauza deciziei de la referendum. Înainte de a lua decizia de constituționalitate asupra suspendării președintelui Traian Băsescu, Aspazia Cojocaru s-a plâns că a fost amenințată. “Ce înseamnă înclinarea balanței? E total nejuridic. Dacă s-a stabilit un prag electoral și acesta nu s-a întrunit, ce să facem acum? Să încălcăm legea? Eu nu pot să fac așa ceva. Întrebați toți studenții mei. Unul singur dacă găsiți să vă spună altceva, vă rog să mi-l arătați. Dacă nu s-
Aspazia Cojocaru, judecător CCR: Eu nu vreau să fac puşcărie () [Corola-journal/Journalistic/42776_a_44101]
-
țara înapoi: CCR a invalidat referendumul. Scor final: 6-3” Judecătorii Curții Constituționale a României au invalidat marți referendumul privind destituirea președintelui suspendat Traian Băsescu, la 29 iulie, constatând că pragul minim necesar de participare (50% dintre persoanele înscrise pe listele electorale plus una) nu a fost atins, așa cum au arătat deja rezultatele oficiale anunțate de Biroul Electoral Central, publicate la sfârșitul lui iulie. La referendumul din 29 iulie, peste 87% dintre persoanele care s-au prezentat la urne s-au pronunțat
Daul, PPE: Revenirea lui Băsescu va asigura respectul faţă de principiile democratice () [Corola-journal/Journalistic/42784_a_44109]
-
marți referendumul privind destituirea președintelui suspendat Traian Băsescu, la 29 iulie, constatând că pragul minim necesar de participare (50% dintre persoanele înscrise pe listele electorale plus una) nu a fost atins, așa cum au arătat deja rezultatele oficiale anunțate de Biroul Electoral Central, publicate la sfârșitul lui iulie. La referendumul din 29 iulie, peste 87% dintre persoanele care s-au prezentat la urne s-au pronunțat pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcția de președnte.
Daul, PPE: Revenirea lui Băsescu va asigura respectul faţă de principiile democratice () [Corola-journal/Journalistic/42784_a_44109]
-
va ieși din partea Curții să fie foarte clar în acest sens”, a declarat Korodi Attila. În opinia deputatului harghitean, liderii politici ar trebui să-și asume responsabilitatea unor decizii politice serioase în ciclul parlamentar actual și crede că viitoarea campanie electorală va fi mai echilibrată decât se credea. Liderii politici ar trebui să-și asume responsabilitatea că mai există jumătate de an din acest ciclu parlamentar și perioadă de guvernare, că aceste trei-patru luni pe care le avem în fața noastră înseamnă
Korodi Attila speră ca decizia CCR să nu fie interpretată de actorii politici () [Corola-journal/Journalistic/42780_a_44105]
-
echilibrată decât se credea. Liderii politici ar trebui să-și asume responsabilitatea că mai există jumătate de an din acest ciclu parlamentar și perioadă de guvernare, că aceste trei-patru luni pe care le avem în fața noastră înseamnă nu numai campanii electorale, ci și decizii publice și seriozitatea cu care trebuie să voteze în perioada următoare este mult mai importantă decât declarații exagerate de partea sau contra unor decizii care s-au luat acum în zona Justiției sau a Curții Constituționale”, a
Korodi Attila speră ca decizia CCR să nu fie interpretată de actorii politici () [Corola-journal/Journalistic/42780_a_44105]
-
voteze în perioada următoare este mult mai importantă decât declarații exagerate de partea sau contra unor decizii care s-au luat acum în zona Justiției sau a Curții Constituționale”, a arătat deputatul UDMR-ist. Korodi Attila crede că viitoarea campanie electorală pentru alegerile parlamentare din această toamnă va fi mai echilibrată decât se credea, motivată de invalidarea referendumului din 29 iulie de către judecătorii Curții Constituționale. ”Pe de altă parte, nu putem exclude că vine o campanie electorală destul de puternică dar cred
Korodi Attila speră ca decizia CCR să nu fie interpretată de actorii politici () [Corola-journal/Journalistic/42780_a_44105]
-
crede că viitoarea campanie electorală pentru alegerile parlamentare din această toamnă va fi mai echilibrată decât se credea, motivată de invalidarea referendumului din 29 iulie de către judecătorii Curții Constituționale. ”Pe de altă parte, nu putem exclude că vine o campanie electorală destul de puternică dar cred că, totuși, prin rezultatul referendumului care a fost invalidat de Curtea Constituțională această campanie va fi mai echilibrată între forțele politice decât se credea”, a conchis Korodi Attila.
Korodi Attila speră ca decizia CCR să nu fie interpretată de actorii politici () [Corola-journal/Journalistic/42780_a_44105]
-
invalidarea referendumului, deși toate datele arată că acesta ar fi trebuit validat. Conform unei analize postate de Codrin Scutaru, pe blogul personal, observăm că numărul populației a scăzut constant după 1990, dar, în același timp, numărul celor trecuți în listele electorale a crescut. Analizând datele de la Institutul Național de Statistică și cele de la Evidență Populației se poate constata că numărul real al populației cu drept de vot la referendumul din 29 iulie nu depășea 15 milioane. Populația României scade din 1990
Studiu sociologic: cum a câştigat Băsescu cu cifre măsluite () [Corola-journal/Journalistic/42764_a_44089]
-
de la Institutul Național de Statistică și cele de la Evidență Populației se poate constata că numărul real al populației cu drept de vot la referendumul din 29 iulie nu depășea 15 milioane. Populația României scade din 1990, dar cea din listele electorale crește. Iată evoluția populației și a listelor electorale după 1990: Anul Populația României Corp electoral oficial 1990 23.206.270 17.200.722 1992 22.788.969 16.380.663 1996 22.607.620 17.218.654 2000 22.435
Studiu sociologic: cum a câştigat Băsescu cu cifre măsluite () [Corola-journal/Journalistic/42764_a_44089]
-
Evidență Populației se poate constata că numărul real al populației cu drept de vot la referendumul din 29 iulie nu depășea 15 milioane. Populația României scade din 1990, dar cea din listele electorale crește. Iată evoluția populației și a listelor electorale după 1990: Anul Populația României Corp electoral oficial 1990 23.206.270 17.200.722 1992 22.788.969 16.380.663 1996 22.607.620 17.218.654 2000 22.435.205 17.699.727 2004 21.711.252
Studiu sociologic: cum a câştigat Băsescu cu cifre măsluite () [Corola-journal/Journalistic/42764_a_44089]
-
real al populației cu drept de vot la referendumul din 29 iulie nu depășea 15 milioane. Populația României scade din 1990, dar cea din listele electorale crește. Iată evoluția populației și a listelor electorale după 1990: Anul Populația României Corp electoral oficial 1990 23.206.270 17.200.722 1992 22.788.969 16.380.663 1996 22.607.620 17.218.654 2000 22.435.205 17.699.727 2004 21.711.252 18.449.344 2008 21.528.627
Studiu sociologic: cum a câştigat Băsescu cu cifre măsluite () [Corola-journal/Journalistic/42764_a_44089]
-
435.205 17.699.727 2004 21.711.252 18.449.344 2008 21.528.627 18.464.274 2012 21.413.815 18.292.514 Practic, populația (conform evidentei populației și a INS) a scăzut cu două milioane, în timp ce listele electorale au crescut în 20 de ani cu aproape 2 milioane de la un minim de 16.38 milioane în 1992 până la 18.29 milioane în prezent. Fenomenul nu se explică demografic, ci prin slabă capacitate administrativă. Evidență listelor electorale nu ține
Studiu sociologic: cum a câştigat Băsescu cu cifre măsluite () [Corola-journal/Journalistic/42764_a_44089]