4,139 matches
-
din cazurile de infecunditate la vaci sunt determinate de infecțiile genitale postpartum, înregistrându-se totodată și scăderi importante ale producției de lapte (NADEUF J., citat de BOITOR I., 1981, NEAGA C. și colab. 1983, SEICIU FL. și colab. 1989, RUGINOSU ELENA și col. 2000). Frecvența infecțiilor genitale prezintă variații mari, fiind între 20-30% la animalele întreținute în condiții necorespunzătoare de zooigienă și exploatare irațională, putând ajunge până la 50 % sau chiar mai mult. Sunt relatate valori diferite de la un autor la altul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vârsta femelei. Astfel, sunt indicate valori ale frecvenței infecțiilor genitale la vaci de 23,4 % (SCHEIDEGGER J. și colab., 1993), între 2530 %(CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991) și 34,939,8 % (MIUISEPP J., și colab. 1984). Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999, 2000-2001, 2006-2007 într-o fermă de vaci de lapte au relevat pentru incidența infecțiilor genitale postpartum o valoare medie de 23,64 %, cu limite de variație cuprinse între 19, 28 % și 27,14 % (fig.51). Rezultate similare sunt indicate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile cu producții mici de lapte,(fig. 56). 4000 4501 5001 5501 6001 6501 7001 > 7500 litri 4500 5000 5500 6000 6500 7000 7500 lapte/ lactație normala Fig. 56 Incidența infecțiilor genitale la vaci postpartum în raport cu producția de lapte (RUGINOSU ELENA, 1999, 2000-2001, 2006-2007 ) Rezultate similare au fost indicate și de alți autori care au constatat la vacile cu producții mari de lapte o predispozitie spre catare genitale datorată scăderii rezistenței uterului la infecții, (STEFFAN J. și colab. 1990). Alți autori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
STEFFAN J. și col. 1991). Factorii determinanți diferiți germeni cu patogenitate intrinsecă (bacterii Gram negat Proteus, Staphylococci, Enterobacteriacee, Arcanobacterium pyogenes, Bacillus cereus, Streptococcus pyogenes anaerob), (BOITOR I., 1980, BOGDAN AL., si col. 1981, PINTEA V., 1982, GRECIANU AL., 1984, RUGINOSU ELENA,1999). -bacterii anaerobe (Clostridium septicum, Vibrionul septic,Clostridium perfringens), care se asociază frecvent cu Streptococci, Staphylococci, colibacili și bacili piogeni în metrita gangrenoasă (BOITOR I. ,1987, CHAFFAUX ST. și col.1991), bacilul necrozei (necrophorus), responsabil de infecția de tip necrotic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
necrozei (necrophorus), responsabil de infecția de tip necrotic (pseudomembranoasă, crupală), asociat frecvent cu bacterii piogene (SEICIU FL. , DRUGOCIU GH., BOITOR I., 1987), enteroviruși de tip uman, care au fost izolați din secrețiile genitale provenite de la vaci cu endometrită puerperală (NEAGOE ELENA, 1984), asociații bacteriene (polimicrobiene),( OPSOMER, G. 1996). Infecțiile genitale se produc pe cale ascendentă, spontan, în timpul intervențiilor obstetricale sau a tratamentelor efectuate în condiții necorespunzătoare și mai rar pe cale descendentă. Frecvent sunt implicați germeni cu virulență câștigată în cursul pasajelor succesive
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
transrectal se evidențiază uterul mărit în volum, asimetric, cu pereții îngroșati, hipokinetici, fluctuant și sensibil la palpare. Tratamentul curativ Tratamentul local constă în aseptizări cu antibiotice de spectru larg, conform antibiogramei (BOITOR I., 1985, SEICIU FL. și colab. 1989, RUGINOSU ELENA și col. 2006). S-au dovedit eficiente următoarele antibiotice: cloramfenicol, teramicina, aureociclina, oxitetraciclina, polimixina, neomicina, cefalosporinele, sulfamidele și chimioterapicele administrate sub formă de soluții și suspensii apoase sau uleioase cu vitamine (A,D,E,C) și minerale, hemopansamentele sulfamidate (AMBROSE
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
neomicina, cefalosporinele, sulfamidele și chimioterapicele administrate sub formă de soluții și suspensii apoase sau uleioase cu vitamine (A,D,E,C) și minerale, hemopansamentele sulfamidate (AMBROSE J.D. 1994, BOITOR I. 1987, CONSTANTINESCU M.D. 1983, MIUIESEPP I. și col. 1984, RUGINOSU ELENA și col. 2006). Diferite studii indică diverse scheme medicamentoase care au avut rezultate bune în tratamentul infecțiilor genitale la vacă: etilenestradiol + antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
hemopansamentele sulfamidate (AMBROSE J.D. 1994, BOITOR I. 1987, CONSTANTINESCU M.D. 1983, MIUIESEPP I. și col. 1984, RUGINOSU ELENA și col. 2006). Diferite studii indică diverse scheme medicamentoase care au avut rezultate bune în tratamentul infecțiilor genitale la vacă: etilenestradiol + antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993), oxitetraciclină și colagen-intrauterin ( MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA 1998, CONSTANTINESCU, M.D. și col. 1999), taociclin si vitamine (CONSTANTINESCU, M.D., MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA, 1983
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diverse scheme medicamentoase care au avut rezultate bune în tratamentul infecțiilor genitale la vacă: etilenestradiol + antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993), oxitetraciclină și colagen-intrauterin ( MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA 1998, CONSTANTINESCU, M.D. și col. 1999), taociclin si vitamine (CONSTANTINESCU, M.D., MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA, 1983), ceftiofur hydrochlorid 1,5 g (OVERTON M.W., 2000, CHENAULT, J.R., și col. 2003), carbonat de sodiu și oxid de magneziu în 3 5
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993), oxitetraciclină și colagen-intrauterin ( MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA 1998, CONSTANTINESCU, M.D. și col. 1999), taociclin si vitamine (CONSTANTINESCU, M.D., MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA, 1983), ceftiofur hydrochlorid 1,5 g (OVERTON M.W., 2000, CHENAULT, J.R., și col. 2003), carbonat de sodiu și oxid de magneziu în 3 5 reprize (BOITOR I., 1981), substanțe ocitocice (SEICIU FL. și colab. 1989), prostaglandina F2 α, cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
un exces de factor luteotrop LH sau o insuficiență de FSH putând să afecteze luteoliza corpului luteal postpartum. Frecvența este variabilă în funcție de diverși factori și diferite raportări, între 24, 5 % (SHI F. 1993) și 36,6 % (NAKAO T. 1993). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat într-un studiu pe cinci ani o valoare medie a incidenței vacilor cu corp luteal de 19,9 %, cu variații anuale cuprinse între 15,8 % și 25,8 %, (fig. 59 ). În funcție de sezon incidența corpului luteal la vaci
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și întreținere, înlăturarea factorilor de stres; asigurarea mișcării animalelor; masaje utero-ovariene. Tratamentul curativ luteoliza corpului luteal prin administrare de prostaglandină F 2 α , 2ml., i.m.(BOITOR,I., 1984, CRUZ L.C. și colab. 1997, KINDAHL H. și colab. 1993, RUGINOSU ELENA, 1999, SOFRONIE MARIANA, 1999 ). administrarea pilocarpinei, vitaminei A și C, constituie adjuvanți în tratament, pe langă corectarea condițiilor de furajare și zooigienă (BOITOR, I.,1979). 4.5.2. Chiștii ovarieni După modul de formare și structura lor, chiștii ovarieni sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
I., 1979 , BOGDAN AL. și colab. 1984, SAUMANDE J., 1991). Incidența cea mai mare a chiștilor are loc între 20 50 zile postpartum la vacile multipare și în lunile de toamnă și iarnă, ( MASON ,PH.D. 2005), (fig.65). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat la vacile de lapte în stabulație legat la grajd o incidență medie a chiștilor ovarieni de 4,3 %, cu variații anuale între 3,2 % și 6,2 % , (fig. 66). Ea a devenit frecventă în fermele cu exploatare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
4,3 %, cu variații anuale între 3,2 % și 6,2 % , (fig. 66). Ea a devenit frecventă în fermele cu exploatare intensivă, în condițiile unei stabulații prelungite și cu o furajare abundentă cu silozuri și borhoturi. Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999 privind incidența chiștilor ovarieni la vaci postpartum au evidențiat diferite variații în funcție de diferiți factori: sezon, lactație, producția de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stres. În raport cu producția de lapte, diverse studii au indicat că vacile cu producții mari de lapte au o predispoziție pentru degenerare chistică. In general, se constată că se îmbolnăvesc vacile înalt productive, deseori în perioada de vârf a lactației. RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat valori minime (0,15,4 %) la vacile cu producții mai mici de lapte, (40005000 litri lapte / lactație normală) și valori maxime (12,5 %) la producții de peste 7500 litri lapte / lactație normală, (fig. 70). 4000 4501 5001 5501
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de activitate ovariană, manifestată clinic prin anestrie postpartum. Frecvența este variabilă în funcție de diferiți factori. În funcție de sezonul parturiției s-a indicat o valore maximă în sezonul de iarnă(11,5%) și o valoare minimă în sezonul de toamnă (2,8 %), (RUGINOSU ELENA, 1999), (fig. 72). În dinamica lunară sunt indicate valori maxime în lunile ianuarie februarie (10-10,7 %) și valori minime în lunile august (5,7 %) și decembrie (7,7 %), (fig. 73). Investigațiile hormonale efectuate de DÉRIVAUX , citat de BOITOR, I. , 1979
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de BOITOR, I. , 1979 au evidențiat valori scăzute ale hormonilor ovarieni și hipofizari, ceea ce indică originea hipotalamohipofizară a inactivității ovariene în legatură cu factorii nutrițional metabolici, care pot acționa în sezonul de iarnă, (tab. 23). In raport cu lactația, RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat la vaci postpartum valori maxime ale incidenței ovarelor hipotrofe la prima lactație (11,2%) și valori minime la a-III-a lactație (4,8% ),(fig. 74). În raport cu producția de lapte, incidența ovarelor hipotrofe la vaci postpartum constatată în studiul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la vaci postpartum valori maxime ale incidenței ovarelor hipotrofe la prima lactație (11,2%) și valori minime la a-III-a lactație (4,8% ),(fig. 74). În raport cu producția de lapte, incidența ovarelor hipotrofe la vaci postpartum constatată în studiul efectuat de RUGINOSU ELENA, 1999 a avut valori mai mici la vacile cu producții de până la 4000-5000 litri lapte/lactație normală (3,8 - 5,4 %) și valori crescute la vacile cu producții de peste 5000 l. lapte/lactație normală, cu variații între 5,76,9
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetale. Suplimentarea cu vitamina E și seleniu (cu 2-3 săptămâni antepartum) a indicat în mod frecvent o reducere a incidenței retenției anexelor fetale și implicit a infecțiilor genitale postpartum (ARÈCHIGA, C., ORTIZ, O., 1994, MICHAEL, L., O' CONNOR, 1997, RUGINOSU ELENA, 2007). Hipovitaminoza C împiedică sinteza progesteronului în timpul gestației, proces ce se soldează cu producerea avortului (BOITOR, I . 1984). Vitamina C are rol în sensibilizarea musculaturii uterine la acțiunea substanțelor ocitocice, iar carența rațiilor în această vitamină la femelele parturiente poate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
are loc în condițiile în care sunt asigurați la parametrii optimi factorii de microclimat, igiena corporală, mișcarea și o tehnologie adecvată în maternitate ( BERTHELOT S.și col. 1991, 1995, HODEL F. și col. 1995, JANOWSKI T. și col. 1992, RUGINOSU ELENA și col. 1993,1999). Microclimatul din adăposturile de animale este determinat de acțiunea concomitentă a unor factori, care trebuie menținuți în limitele considerate optime pentru fiecare specie în parte. Pentru vacile de lapte cei mai importanți sunt factorii: fizici (temperatura
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
confortului optim pentru vaci în perioada de maternitate și puerperium permite desfășurarea funcției sexuale la parametrii fiziologici și asigură o fertilitate bună proprie unei exploatări eficiente (DRAGHICI C., 1979, CONSTANTINESCU M.D., 1983, GROZA I., si col. 1985, DOLEZAL O., 1993, ELENA RUGINOSU și col. 1993, DICKIL M.B., și col.1994). Capitolul VI. AFECȚIUNILE PUERPERALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA PARAMETRILOR DE REPRODUCȚIE LA VACI În numeroase studii de specialitate s-a indicat o reducere a parametrilor de reproducție la vacile cu diferite
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
INFLUENȚA LOR ASUPRA PARAMETRILOR DE REPRODUCȚIE LA VACI În numeroase studii de specialitate s-a indicat o reducere a parametrilor de reproducție la vacile cu diferite tulburări ginecologice postpartum, ( OLTENACU, P. și col. 1983, STEFFAN, J., și col. 1991, RUGINOSU ELENA și col.1999,2000, HILLARY DOBSON și col. 2003). S-a constatat că asociațiile dintre diferite tipuri de tulburări puerperale au impact mai mare asupra parametrilor de reproducție, iar patologiile fără impact asupra fecundității vacilor pot fi asociate cu tulburări
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de vacile cu infecții genitale și respectiv cele cu ovarioparii), (fig. 81). n IA/ G vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii Fig. 81 Numărul mediu de însămânțări / gestație la vaci sănătoase și cu diferite afecțiuni postpartum (RUGINOSU ELENA și col. 2000-2001) 222 La prima IA rata gestației la vacile sănătoase înregistrează o valoare mai mare cu 20,9 % (47,8 % ), față de cea realizată de vacile cu infecții genitale (26, 9 %), (p<0,0 1) și cu 14 % față de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tulburări postpartum. Conform studiilor efectuate de HILLARY DOBSON, R.J.DICK ESSLEMONT, 2003 aceste pierderi datorate diferitelor afecțiuni puerperale variază între 218 298 £ / vacă , (tab. 29 ). Studiind corelațiile între afecțiunile puerperale la vaci și realizarea parametrilor de producție și reproducție RUGINOSU ELENA, și col. 1999, 2000 au evidențiat faptul că acestea produc pierderi zooeconomice datorate nerealizării producției de lapte la nivelele corespunzătoare potențialului, nerealizării numărului de viței planificați la nivelul fermei, scurtării vieții productive a femelelor prin ieșirea timpurie din efectiv, cheltuielilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diferite afecțiuni postpartum au fost date de suma tuturor pierderilor / vacă bolnavă, (tab. 30 ). Analizând ponderea ieșirilor din efectiv a vacilor cu tulburări puerperale pe perioadă de 5 ani consecutivi s-a constatat că acestea reprezintă 21 % din total (RUGINOSU ELENA și col. 2000). Pierderea economică este dată de valoarea genetică a femelei respective, scurtarea vieții productive având un impact zooeconomic negativ prin nerealizarea performației productive, deseori acestea neajungând la vârful lactației . Capitolul VIII. CONTROLUL ȘI DIRIJAREA PERIOADELOR DE GESTAȚIE AVANSATĂ
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]