3,858 matches
-
că există anumiți indivizi care dezvoltă comportamente nevrotice legate de aspectul exterior al corpului, diagnoza acestora fiind denumită în termenii de "dezordine corporală antropomorfică" (body dysmorphic disorder). 1.3.3. Ruth F. Benedict și Edward Sapir: moda și vestimentația în enciclopediile secolului XX " Prima femeie din istoria antropologiei nu este și cea mai lipsită de influență" în plan teoretic (R. Deliège, 2006/2007, 133) așa este caracterizată contribuția lui Ruth Fulton Benedict (1887-1848) la istoria antroplogiei. Teza de doctorat a autoarei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de cercetători din domeniul studiilor culturale dedicate modei este editată în 2005 sub titlul Encyclopedia of Clothing and Fashion. Istoricul Valerie Steele, coordonatoarea acestei enciclopedii în trei volume, subliniază că cele 642 de concepte-intrări ale cărții sunt rodul unei colaborări internaționale între cercetătorii preocupați de discursul științific al modei. "În ultimii ani, asistăm la o schimbare majoră în teoretizarea modei, prin cercetarea relației dintre vestimentație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
internaționale între cercetătorii preocupați de discursul științific al modei. "În ultimii ani, asistăm la o schimbare majoră în teoretizarea modei, prin cercetarea relației dintre vestimentație, corp și construcția socială a identității", afirmă în continuare Valerie Steele (2005, xvii). Din păcate, enciclopedia conține câteva erori care pun sub semnul întrebării acumulările teoretice ale studiilor modei, și anume: antropologul Alfred Luis Kroeber nu se regăsește în seria cercetătorilor listați în enciclopedie; teoria tricle-down este atribuită lui Thorstein B. Veblen, pentru ca ulterior, în volumul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socială a identității", afirmă în continuare Valerie Steele (2005, xvii). Din păcate, enciclopedia conține câteva erori care pun sub semnul întrebării acumulările teoretice ale studiilor modei, și anume: antropologul Alfred Luis Kroeber nu se regăsește în seria cercetătorilor listați în enciclopedie; teoria tricle-down este atribuită lui Thorstein B. Veblen, pentru ca ulterior, în volumul al treilea, aceasta să fie relaționată doar cu scrierile lui Georg Simmel. Am putea afirma, în acord cu Michael Carter (2003a, 5), că problema studiului modei constă tocmai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociali și sociologici, Editura Babel, București, 1993, p. 365. Chelcea, Septimiu, Personalitate și societate în tranziție. Studii de psihologie socială, Societatea Știință &Tehnică SA, București, 1994. Chelcea, Septimiu, " Fluxul comunicării în două trepte", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 148-149. Chelcea, Septimiu, "Comportamentul colectiv", în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorii și aplicații Editura Economică, București, 2006, pp. 51-64. Chelcea, Septimiu, Un secol de psihosociologie: autori, lucrări, evenimente, ediția a II-a, Editura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Marlyn Revell și Minshall, Bettie C., "Categorization of form of dress", în Clothing and Textiles Research Journal, 6, 1988, pp. 13-19. De Michele, Girolamo, "De la grație la frumusețea neliniștită", în Eco, Umberto (ed.). Istoria frumuseții, traducere de O. Sălișteanu, Editura Enciclopedia Rao, București, 2005, pp. 214-240. Denora, Tia, "Aesthetic", în Bryan S. Turner (ed.), The Cambridge Dictionary of Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, 2006, pp. 8-9. Denzinger, Pamela N., Let them eat cake: marketing luxury to the masses as well as
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Antet XX Press, Prahova, 2008. Eckman, Molly, "Attractiveness of men's suit: the effect of aesthetic attributes and consumer characteristics", în Clothing and Textiles Research Journal, 15, 1997, pp. 193-202. Eco, Umberto (ed.), Istoria frumuseții, traducere de O. Sălișteanu, Editura Enciclopedia Rao, București, 2005. Eco, Umberto, Apocaliptici și integrați. Comunicații de masă și teorii ale culturii de masă, traducere de Ș. Mincu, Editura Polirom, Iași, 2008. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Pană Gabriela Dindelgan, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, București, 2003. Iluț, Petru, Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2001. Iluț, Petru, "Comportament colectiv", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 82-83. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași, 2004. Inglehart, Ronald și Baker, Wayne E., "Modernization, cultural change and persistence of traditional values", în American Sociological
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2007. Lorblanchet, Michael, "The origin of art", în Diogenes, 54, 2007, pp. 98-109. Lovinski-Palomo, Nöel, "Extensible dress: the future of digital clothing", în Clothing and Textiles Research Journal, 26, 119, 2008, p. 130. Lucchini, Rita, "Valoare", în V. Melchiorre (coord.), Enciclopedie de filozofie și științele umane, Editura All, București, 2004, pp. 1151-1152. Lyman, R. L., and J. L. Harpole, "A. L. Kroeber and the Measurement of Time's Arrow and Time's Cycle", în Journal of Anthropological Research, 58, 2002, pp.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Windahl, Sven, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, traducere de A. Bârgăoanu și P. Dobrescu, Editura Comunicare.ro, București, 2001. McVeigh, Brain J., Wearing ideology. State, schooling ands self-presentation in Japan, Berg Publisher, New York, 2000. Melchiorre, Virgilio (coord.), Enciclopedie de filozofie și științele umane, traducere de L. Cosma, A. Dumitru, F. Frunză, R. Gâdei, C.M. Ionescu, Editura All, București, 2004. Mentges, Gabriele, "Body, dress and technology. High tech fashion: a new concept of stratification?", în Milano: Convegno Internazionale Moda
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dress and Identity", în Clothing and Textiles Research Journal, 10, 1992, pp. 1-23. Rokeach, Milton, The Nature of Human Values, The Free Press, New York, 1973. Roman, Marina și Ștefănescu, Cristian, "Lumea la anul 1960", în Clipa 2000, o altfel de enciclopedie, S.C. Lumea Magazin S.A., București, 1999, pp. 32-36. Rotariu, Traian și Iluț, Petru, Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Editura Polirom, Iași, 2001. Rousseau, Jean-Jacques, Discurs asupra inegalității dintre oameni, Best Publishing, București, 2001. Roquette, Michel-Louis, Despre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în Journal of Marketing, 45, 4, 1981, pp. 116-124. Srank, Holly L., "Correlates of fashion leadership: implication for fashion process theory", în The Sociology Quarterly, 14, 4, 1981, pp. 534-543. Stănculescu, Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
process theory", în The Sociology Quarterly, 14, 4, 1981, pp. 534-543. Stănculescu, Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom, Iași, 1996. Steele, Valerie (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion, Thomson Gale, New York, 2005. Steele, Valerie, "The F word
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1999, pp. 426-447. Tilman, Rick, "Georg Simmel and Thorstein Veblen on fashion fin de siècle", în Warren Samuel, Founding of Institutional Economics: The Leisure Class and Sovereignty, Routledge, Londra, 1999. Tîrhaș, Cristina, "Moda", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004, pp. 227-228. Touraine, Alain, Lumea femeilor, traducere de M. Jeanrenaud, Editura Art, București, 2007. Tumbaugh, Sarah P., "The seriation of fashion", în Home Economics Research Journal, 7, 1979, pp. 241-48. Țiu, Ilarion, "Costumul național
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din opere de idei, de cercetare serioasă, exactă și amănunțită, în legătură indisolubilă cu inteligența lecturi științifice”. Această structură a manualului școlar impune competențe sporite și profesorului de limba română, așa cum remarcă și Papadopol: „cartea de limba maternă fiind o enciclopedie, o sinteză a tuturor celorlalte materii, profesorul va trebui să posede cunoștințe generale din toate domeniile de activitate omenească”. Totuși ar fi de preferat, opinează Papadopol, ca la clasa I să fie date spre lectură ”schițe etnografie, descrieri de călătorie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care a reluat din LLR, 15, nr. 4, 1985, 11-13). [125] POP, LIANA. Româna cu sau fără profesor. Le roumaine avec ou sans professeur. Romanian with or without a Teacher. Cluj, Editura Echinox, 1991, 300 p. (Colecția Studium. Manuale. Dicționare. Enciclopedii). [126] POPA, MIRCEA. Octavian Goga: Noi. De la izvoare la idee poetică. în: LLR, 21, nr. 1, 1991, p. 26-29. [127] POPESCU, ION. Limba română. Gramatică și noțiuni de vocabular și de istorie a limbii. Manual pentru clasa a VIII-a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
EDP, 1995, 204 p. [232] UNGUREANU, ADALMINA, Abecedarul între barem minim și performanță. în: Tribînv, 6, nr. 281, 1995, p. 5. [233] URICARIU, LUCIA; GOGA, MIRCEA, Verbes roumains. Romanian Verbs. Verbe românești. Cluj, Editura Echinox, 156 p. (Studium. Manuale. Dicționare. Enciclopedii). [234] VASILE, CORNELIU, Pentru un concurs mai puțin stresant, Tribînv, 6, nr.291-292, 1995, 9.[subiectele de lb. și lit. rom. la admitere în cl.a IX-a și discuții despre structura acestora]. [235] VASILE, CORNELIU, Teste, subiecte și bareme
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2001, nr. 43, p. 61-62. [4] ANCHETA Revistei, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.80. (privind utilizarea manualelor de limba și literatura română). [5] AVRAM, MIOARA, Cuvintele limbii române între corect și incorect, Editura Cartier, 2001. [6] AVRAM, MIOARA, Enciclopedia limbii române: [Academia Română]/ Mioara Avram, Jana BalacciuMatei, I. Fischer, Ion Gheție...București: Univers Enciclopedic,2001. [7] BĂRBOI, CONSTANȚA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; LIȘMAN, VICTOR, Limba și literatura română. Texte literare comentate și activități specifice. Noțiuni de teorie literară. Limbă și comunicare. Clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dezvoltări și anulând reflexe vitale. Încă odată, mai binele poate fi dușmanul binelui. Iubirea de neam trebuie să admită și limitele pe care limba, în jurul căreia și-a conturat existența, le impune gândirii odată cu prescrierea tuturor posibilităților de rostire. * Orice Enciclopedie dă seama de prezența unei ambiții totalitare. Postmodernismul semnifică reculul omului contemporan față de ambițiile de putere universală vehiculate de modernitate. * Filosofia trebuie să fie mai mult decât un simplul slalom istoric printre ideile gânditorilor anteriori. * Pentru a fi apreciat ca
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ei de analiză, ceea ce ne va permite să delimităm câmpul psihologiei sociale a organizațiilor, care constituie o componentă a ei. 1. Psihologia muncii și a organizațiilor: construcție și niveluri de analiză Vom porni de la muncă, în jurul căreia sunt construite organizațiile. Enciclopediile ne spun că munca este un efort pentru a face un lucru. Această definiție subliniază faptul că realizarea muncii necesită o mobilizare de energie și că aceste eforturi sunt puse în serviciul atingerii unui scop. Într-adevăr, un director de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
existat însă și personalități de o altă factură, precum cea a lui Iosif Filosoful, care punea preț pe valoarea formației clasice, însă afirma că era fericit ori de câte ori putea să se dedice contemplației. Din această atitudine spirituală se ivește proiectul unei enciclopedii care urmărea, în intenția lui Iosif, să coreleze diversele domenii ale culturii clasice evidențiind interdependența lor, și mai mult că buna lor stăpânire reprezintă o cale în înțelegerea sensurilor mai înalte ale teologiei. Această orientare culturală va fi rodnică, cel
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
De aceea, înainte de orice, în încercarea de a depista funcționarea unei ideologii în evoluția istorică a statului bizantin, vom cerceta câteva din sursele actuale cele mai autorizate care să ne furnizeze reperele în care poate fi înțeles conceptul de ideologie. Enciclopedia Britannica, ediția 2000, precizează că termenul este pentru prima oară folosit în timpul Revoluției franceze de un filosof, Destutt de Tracy, ca pe o denumire a ceea ce numea „ știință a ideilor” adoptată după doctrinele lui Locke și Condillac, și pentru care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a sensului. Un dicționar de termeni, Merriam Webster, stabilește că prin ideologie se poate înțelege o manieră sau un conținut de gândire caracteristic pentru un individ, grup sau cultură (aceasta în accepțiunea care ne interesează pe noi). În fine, o enciclopedie filosofică, Routledge Enciclopedia of Philosophy, precizează că prin ideologie se poate înțelege un set de idei, credințe și atitudini, conștient sau inconștient asumate care reflectă sau descriu buna sau defectuoasa înțelegere a lumii politice și sociale. Această sursă indică două
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dicționar de termeni, Merriam Webster, stabilește că prin ideologie se poate înțelege o manieră sau un conținut de gândire caracteristic pentru un individ, grup sau cultură (aceasta în accepțiunea care ne interesează pe noi). În fine, o enciclopedie filosofică, Routledge Enciclopedia of Philosophy, precizează că prin ideologie se poate înțelege un set de idei, credințe și atitudini, conștient sau inconștient asumate care reflectă sau descriu buna sau defectuoasa înțelegere a lumii politice și sociale. Această sursă indică două accepțiuni ale termenului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ale Indiei și Indochinei. Dispărând legăturile cu masa continentală sudică, Australia a rămas izolată, flora și fauna adaptându-se treptat schimbărilor climaterice și topografice 5. Timp de 50.000 de ani aborigenii 4 Silviu Neguț, Ion Nicolae, Superlative geografice. Mică enciclopedie, Editura Ion Creangă, 1978, p. 89 și urm.; Dragoș Corlățeanu, Călător prin Australia, Editura pentru Tineret, București, 1991, p. 12. 5 Australia a suferit importante modificări geologice, unele roci datează de 3500 de milioane de ani, În timp ce alte porțiuni sunt
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]