2,400 matches
-
ca arhitectura, sculptura, ceramica, medicina, geografia, istoriografia, filosofia, literatura, oratoria, retorica ș.a. Solida formație pe care o are P. s-a manifestat și în activitatea de traducătoare și editoare a unor texte fundamentale din autorii elini, însoțite de consistente și erudite comentarii și note care să elucideze diversitatea aspectelor filologice, literare, istorice, filosofice, culturale implicate. Împreună cu Ion Banu a coordonat ampla ediție din presocratici, Filosofia greacă până la Platon (I, 1-2 - II, 1-2, 1979-1984), exemplu de acribie științifică, în care a și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
de impunerea diferitelor interese convergente din nevoia de a cunoaște mai bine situația religioasă actuală, fie de impunerea În paralel a metodelor neistorice. Istoria, pe de altă parte, acționează În funcție de mulți factori oscilanți. Astfel, pe de o parte, dacă reacția erudită și specializată la generalizările fenomenologice și comparatiste periculoase, care au caracterizat mult timp acest domeniu de cercetare, este primită ca o Încercare salutară și de succes de a duce cercetarea istorico-religioasă pe terenul analizelor istorice riguroase, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
precum și un mit despre muntele Pișaișaxe "Pișaișa" care Încearcă să o agreseze pe Iștarxe "Iștar". Nu pot fi asimilate textelor mitologice studiate până acum texte ca „Istoria lui Appuxe "Appu"”, și „Istoria vacii, a zeului-Soarexe "Soare" și a pescarului”, lucrări erudite, cu conotație etică aparte, În care povestirea intenționează să dea mărturie despre măreția și dreptatea divinităților invocate În partea de Început, respectiv zeul-Soare și zeița Iștarxe "Iștar". AbrevieriTC "Abrevieri" Anatolica Anatolica. Institut historique et archéologique néerlandais à Istanbul, Leiden. AoF
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cunoaște o corespondentă a lui Caqas secxe "Caèas se÷", „Fiica lui Caqa”, probabil „Celeritas Solis filiaxe "Celeritas Solis filia"” din cunoscutul fragment de mantică etruscă ce ni s-a transmis În manieră confuză În De nuptiis Mercuri et Philologiae a eruditului tardiv Martianus Capella (I, 45 sqq.); Tivxe "Tiv" este latina Lunaxe "Luna"; Celxe "Cel" (și Atixe "Ati" Celxe "Ati Cel", Cel „mama”) reprezintă, poate, versiunea etruscă a lui Tellus-Ghê; Manquxe "Manèu" (sau Manqurnaxe "Manèurna") pare Înrudită pe plan lingvistic cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
punct de plecare pentru teologia mistică, pentru că Tarquinius era inițiat În misteriile din Samotrace. În acest mod, cultul triadei capitoline dobândește o nouă profunzime geografică, istorică și speculativă. b) Întreagă această concepție istorico-mitologică a lui Varro este apoi transmisă de eruditul și teologul neoplatonic Macrobius (către anul 400 d.Hr.)1. Tarquinius, fiul lui Demaratos din Corint, ar fi primit În cadrul misteriilor din Samotrace Învățătura că Minervaxe "Minerva" ar fi cea mai Înaltă culme a eterului, Jupiter eterul din mijloc, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Varro. Nu am epuizat nicidecum argumentele și asocierile pe care le-a elaborat Varro ca să explice sub aspect teologic cultul fundamental al republicii romane; vrem doar să punem În evidență angajamentul personal ce pare să se afle sub orice speculație erudită. Varro a vorbit despre misteriile din Samotrace În multe opere 3; probabilitatea ca și el să fi fost inițiat În „faimoasele misterii ale samotracilor” (fr. 206) este, așadar, destul de mare. 4. Istoricizarea istoriei romane a) Farmecul răspândit de speculația subtilă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să fi fost inițiat În „faimoasele misterii ale samotracilor” (fr. 206) este, așadar, destul de mare. 4. Istoricizarea istoriei romane a) Farmecul răspândit de speculația subtilă și angajată a lui Varro nu trebuie să ne facă să uităm munca depusă de erudit, sârguința și abilitatea lui narativă. Așadar, vrem să mai subliniem, În concluzie, felul În care rigida structură sistematică, organizată În funcție de oameni, locuri, timpuri, lucruri și zei, este frântă În permanență de istorii particulare și este Însemnată principial de un dinamism
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
etc.), perspectiva („naivă”, mirată, lucid-critică ș.a.). Notele comune ale genului sunt, după F., echilibrul real-imaginar, gândire-simțire, realism-romantism, atonie-elan, dominanta demitizării (asupra mitizării), persistența „modelului” instituit de comparația lui Dinicu Golescu între realitățile din țară și cele din afara ei. Aplicată și erudită, cartea este ea însăși o călătorie antrenantă, spectaculoasă și pitorească. Scriitura artistă, evidentă încă din studiile anterioare, se răsfață aici în voie. Pastișa și parodia - uneori abia simțite în discursul eseistic și combinate cu stilul dezinvolt al specialistului - sunt expresive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
extrema dreaptă adoptată de R., dar a revelat și o închistare a teologului într-o atitudine îngust tradiționalistă, prin nimic confirmată ulterior. Monografia asupra lui Paisie de la Neamț sau aceea consacrată gravurii în lemn din Moldova evidențiază, pe lângă un spirit erudit, o deosebită intuiție în descifrarea valorilor artistice autentice și o conștiință românească echilibrată, ivită dintr-o sinteză organică a elementelor specificității naționale, de unde lipsa de exces și de vulgaritate din polemicile sale, perspectiva metafizică a dezbaterilor publice pe care le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
Iorga Geschichte der Madjaren și al unei recenzii a lui Iorga asupra unei monografii a lui Dománovszky, Geschichte Ungarns (München-Leipzig, 1923), apărută la Paris în numărul pe ianuarie-martie 1936 al publicației "Revue Historique Sud-Est Européenne". Dománovszky a declanșat o polemică erudită cu Iorga în privința istoriei ungurilor, românilor și a Transilvaniei. El punea la îndoială și critica abordarea de către Iorga a cercetării istorice pe parcursul a peste 350 de pagini. Cartea lui Dománovszky a fost pusă gratuit la dispoziția oricărui străin care o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îi folosise odinioară pentru a planta măslini în Africa, Probus își încuraja trupele să acopere cu plantații dealurile Galiei. Dincolo de Narbonnaise, "înspre Atlantic și mările septentrionale, Caesar a cucerit o țară care nu cunoștea viticultura" afirmă Roger Dion11, citând un erudit din secolul al XVIII-lea, critic al Comentariilor. La puțin timp după instituirea Păcii Romane (Pax Romana), viticultura galică va dispune de două soiuri de viță de vie rezistente la frig: allobrogica în Burgundia și în valea Ronului "ai cărei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Ianua 06/14.pdf. BALACESCU, Ioana, STEFANIK, Bernd, " Défense et illustration de l'approche herméneutique en traduction ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 50, no. 2, 2005, p. 634-642, consulté le 3 marș 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/2005/v/n2/011007ar.html. BALLARD, Michel, " La traductologie, science d'observation ", în Michel Ballard (éditeur), Qu'est-ce que la traductologie ?, Arras, Artois Presses Université, 2006. BANDIA, Paul, " Le concept bermanien de l'"Étranger" dans le prisme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traductologie ?, Arras, Artois Presses Université, 2006. BANDIA, Paul, " Le concept bermanien de l'"Étranger" dans le prisme de la traduction postcoloniale ", în TTR : Traduction, terminologie, rédaction, vol. 14, no. 2, 2001, p. 123-139, consulté le 10 avril 2011, URL : http://id.erudit.org/iderudit/000572ar. BENNETT, Guy, " Translation of Poetry/Poetry of Translation: Some Thoughts on Transpoiesis ", p. 9, consulté le 9 octobre 2011, URL: http://www.mindmadebooks.com/bennett.translation of poetry.pdf. BENSIMON, Paul, " Présentation ", în Palimpsestes 1. Traduire le dialogue, traduire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poésie, Presses de la Sorbonne Nouvelle, Paris, 1999, p. I-III. BENSIMON, Paul, " Figure, figuralité, dé-figuration, sur-figuration : aspects de la traduction poétique ", în TTR : traduction, terminologie, rédaction, volume 12, no. 1, 1999, p. 57-89, consulté le 12 septembre 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/ttr/1999/v12/n1/037353ar.pdf. BERMAN, Antoine, " Leș discours de la traduction ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' journal, XXXIV, 4. BLANCHOT, Maurice, " Reprises ", în L'Amitié, Gallimard, Paris, 1971. BOISSEAU, Maryvonne, " Présentation ", în Palimpsestes, no. 17
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traducteurs, Presses universitaires de Strasbourg, 2000. BOUCHARD, Jacques, " Le son, le sens et le silence en traduction poétique ou comment recréer Embiricos ", în Liberté, vol. 35, no. 1, (205) 1993, p. 148-155, consulté le 2 février 2011, URL : http://www.erudit.org/culture/liberte 1026896/liberte 1035322/31477ac.pdf. BOUVERESSE, Jacques, " De la traduction radicale ", în Critique, no. 263. CAILLOIS, Roger, " Postface ", în Colloque sur la traduction poétique, préface d'Étiemble, postface de Roger Caillois, Gallimard, Paris, 1978. CAMOIN, Jean-Pierre, " Ouverture des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
unice.fr/loxias/index.html?id=6134. HERMOSILLA, Teodoro Sáez, " Pour traduire la poésie : notes et notations ", în Meta : journal des traducteurs/Meta: Translators' Journal, vol. 35, no. 3, 1990, p.615-624, consulté le 2 septembre 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/1990/v35/n3/003069ar.pdf. HEYRAUD, Ludovic, " Traduire la poésie contemporaine portugaise ", consulté le 2 marș 2010, URL : http://cvc.instituto-camoes.pt/bdc/artigos/ludovicheyraud.pdf. JACKSON E., John, " André du Bouchet : l'étranger dans la langue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
id=6214. KADIRI, Hasnaa, compte rendu de Peeters, J. (2005), La traduction : de la théorie à la pratique et retour, în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' journal, LIII, 4, 2008, p. 921-923, consulté le 2 janvier 2011, URL: http://www.erudit.org/revue/meta/2008/v53/n4/019658ar.pdf. KAYRA, Erol, " Le langage, la poésie et la traduction poétique ou une approche scientifique de la traduction poétique ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 43, no. 2, 1998, p. 254-261
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
KAYRA, Erol, " Le langage, la poésie et la traduction poétique ou une approche scientifique de la traduction poétique ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 43, no. 2, 1998, p. 254-261, consulté le 12 mai 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/1998/v43/n2/003295ar.pdf. KHADRAOUI, Said, " Pour une approche scientifique de la traduction poétique ", în Revue des Sciences Humaines Université Mohamed Khider Biskra, no. 4, p. 45-56, consulté le 12 décembre 2010, URL : http://www.webreview.dz
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
KLIMKIEWICZ, Aurélia, " Le modèle d'analyse textuelle dialogique : la traduction poétique au-delà du contenu et de la forme ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 45, no. 2, 2000, p. 175-192, consulté le 2 février 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/2000/v45/n2/003326ar.pdf. LADMIRAL, Jean-René, " Traduction et psychologie ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' journal, vol. 27, no. 2, juin 1982, p. 196-206. LADMIRAL, Jean-René, " Pour une théologie de la traduction ", în TTR : traduction, terminologie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des traducteurs/Meta : Translators' journal, vol. 27, no. 2, juin 1982, p. 196-206. LADMIRAL, Jean-René, " Pour une théologie de la traduction ", în TTR : traduction, terminologie, rédaction, III (2) (2e semestre 1990), p. 121-138, consulté le 2 avril 2010, URL : http://www.erudit.org/revue/TTR/1990/v3/n2/037073ar.pdf. LADMIRAL, Jean-René, " La traduction proligère ? Sur le statut des textes qu'on traduit ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' journal, 35-1, marș 1990, p. 102-118, consulté le 2 avril 2011, URL
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
TTR/1990/v3/n2/037073ar.pdf. LADMIRAL, Jean-René, " La traduction proligère ? Sur le statut des textes qu'on traduit ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' journal, 35-1, marș 1990, p. 102-118, consulté le 2 avril 2011, URL : http://id.erudit.org/revue/meta/1990/v35/n1/003370ar.pdf. LADMIRAL, Jean-René, " Traduire, c'est-à-dire... Phénoménologie d'un concept pluriel ", în Meta : journal des traducteurs/Meta: Translators' Journal, vol. 40, no. 3, 1995, p. 409-420. LADMIRAL, Jean-René, " À partir de Georges Mounin
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traducteurs/Meta: Translators' Journal, vol. 40, no. 3, 1995, p. 409-420. LADMIRAL, Jean-René, " À partir de Georges Mounin. Esquisse archéologique ", în TTR : traduction, terminologie, rédaction, vol. 8, no. 1, 1995, p. 35-64, consulté le 2 octobre 2011, URL: http://www.erudit.org/revue/TTR/1995/v8/n1/037196ar.pdf. LADMIRAL, Jean-René, " Dichotomies traductologiques ", în La linguistique, no. 1/2004, 40, p. 25-50. LADIRAL, Jean-René, " Le "salto mortale de la déverbalisation" ", în Meta : Journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 50, no. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în La linguistique, no. 1/2004, 40, p. 25-50. LADIRAL, Jean-René, " Le "salto mortale de la déverbalisation" ", în Meta : Journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 50, no. 2, avril 2005, p. 473-487, consulté le 8 mai 2011, URL: http://www.erudit.org/revue/meta/2005/v50/n2/010994ar.pdf. LADMIRAL, Jean-René, " Sourciers et ciblistes revisités ", în Nadia D'Amelio (éditeur), Au-delà de la lettre et de l'esprit : pour une redéfinition des concepts de source et de cible, Éditions du CIPA, Mons
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la direction de Jean François Mattéi, PUF, Paris, 1998, p. 977-998. LARANJEIRA, Mário, " Sens et signifiance dans la traduction poétique ", în Meta : journal des traducteurs, vol. 41, no. 2, 1996, p. 217-222, consulté le 3 avril 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/1996/v41/n2/003399ar.pdf. LAVAULT-OLLÉON, Élisabeth, " Traduire en classe: pourquoi et pour qui? ", în Le rôle de la traduction dans l'enseignement des langues étrangères, Didier Érudition, Triangle 10, Paris, 1991. LAVAULT-OLLÉON, Élisabeth, " Le skopos comme stratégie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le skopos comme stratégie de déblocage : dialecte et scotticité dans Sunset Song de Lewis Grassic Gibbon ", în Meta : Journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 51, no. 3, septembre 2006, p. 504-523, consulté le 2 mai 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/2006/v51/n3/013555ar.pdf. LAVAULT-OLLÉON, Élisabeth, " La traduction comme engagement ", în Écarts d'identité, no 113, 2008, p. 7-15, consulté le 12 novembre 2011, URL : http://www.revues-plurielles.org/ uploads/pdf/6/113/ei 113 lavault.pdf. LUNGU-BADEA
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]