2,616 matches
-
formulă remarcabilă în sine, dar care era insuficientă. Ideile lui Gusti erau străbătute de o viziune de ansamblu asupra societății, cea a consacrării prezențelor cultural-sociale. Acestor formule atît Le Play, cît și Gusti le conferă un cadru dinamic, excluzînd caracterul etnografic al expunerii în sine, dar conceptul lui Gusti, subliniem, se fundamentează pe principiul acțiunii sociale, al pretextului prezenței exponatelor autentice ca formulă de prezentare a aspectelor sociale complexe, a cunoașterii și identității. Viziunea muzeografică modernă fundament al evoluției ulterioare a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dimensiuni, un cadru peisagistic adecvat acestor principii de prezentare, regăsit pe deplin în terenul viran înconjurat de verdeață și lacuri din zona Herăstrău. Conceptul de la care pornea constituirea Muzeului Satului avea în vedere o etalare pe criteriul geografic a zonelor etnografice fără a fi anulat criterul estetic, compozițional vizual. Planurile prevedeau "prezentarea unui "sat muzeu", un sat ca atare, sinteză a satelor din întreaga Românie. Muzeul, în totalitatea lui, trebuie să prezinte în mic un sat real, cu ulițele, fîntînile, piețele
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
gospodării împreună cu anexele, biserici și obiective reprezentative pentru sectorul ocupațional. Cu siguranță că stăruința acestui efort și rezultatele concrete au stîrnit deopotrivă admirație și contestări. D.C. Amzăr reproșează "absența elementelor specific sociale, de tipul ceremonialului", acesta limitîndu-se doar la aspecte etnografice. Mai mult, considera că: "nici acestea nu sînt prezentate în mod adecvat, raportat la aspectele sociale (neexistînd în cadrul aceleași regiuni etnografice diferențieri din punct de vedere economic a gospodăriilor)". Pentru Amzăr unicul reper al "argumentelor" sale era Skansenul... Cum orice
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
deopotrivă admirație și contestări. D.C. Amzăr reproșează "absența elementelor specific sociale, de tipul ceremonialului", acesta limitîndu-se doar la aspecte etnografice. Mai mult, considera că: "nici acestea nu sînt prezentate în mod adecvat, raportat la aspectele sociale (neexistînd în cadrul aceleași regiuni etnografice diferențieri din punct de vedere economic a gospodăriilor)". Pentru Amzăr unicul reper al "argumentelor" sale era Skansenul... Cum orice amănunt care contravenea unei replici sau copii a celebrului muzeu suedez trebuia speculat pînă și suprafața pe care se întindea muzeul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
faptul că "ceea ce avem noi în muzee sînt lucruri rupte de la o realitate care fost vie"60. H. H. Stahl mărturisea faptul că Muzeul Satului reprezintă "amintirea unei epoci a vieții mele [...] încetul cu încetul [muzeul] a căpătat un caracter etnografic care l-a șters pe cel social"61. Manifestările ocazionate cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Muzeului Satului au găzduit ample expoziții, prilej de rememorare a celor înfăptuite în mai 1936 de D. Gusti și Școala sa
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Expoziția universală de la Paris, în anul 1867, Alexandru Odobescu lansează pentru prima dată ideea expunerii în aer liber pe criterii muzeografice a unui ansamblu de exponate reprezentative pentru țara noastră 62. Continuînd activitatea de colecționare pe criterii științifice a pieselor etnografice, George Barițiu punea în discuție în anul 1880 deschiderea "unui sector etnografic în aer liber"63. La sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX sînt inițiate o serie de cercetări de teren sub conducerea lui Spiru Haret, avînd
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dată ideea expunerii în aer liber pe criterii muzeografice a unui ansamblu de exponate reprezentative pentru țara noastră 62. Continuînd activitatea de colecționare pe criterii științifice a pieselor etnografice, George Barițiu punea în discuție în anul 1880 deschiderea "unui sector etnografic în aer liber"63. La sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX sînt inițiate o serie de cercetări de teren sub conducerea lui Spiru Haret, avînd ca scop pregătirea în colaborare cu profesorul Alexandru Tzigara Samurcaș a colecțiilor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX sînt inițiate o serie de cercetări de teren sub conducerea lui Spiru Haret, avînd ca scop pregătirea în colaborare cu profesorul Alexandru Tzigara Samurcaș a colecțiilor ce vor alcătui viitorul Muzeu Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, ce avea să devină mai tîrziu "Muzeul de Artă Populară"64. Romulus Vuia contura la Cluj ideea constituirii unui parc etnografic ca secție în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
profesorul Alexandru Tzigara Samurcaș a colecțiilor ce vor alcătui viitorul Muzeu Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, ce avea să devină mai tîrziu "Muzeul de Artă Populară"64. Romulus Vuia contura la Cluj ideea constituirii unui parc etnografic ca secție în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prin stăruința lui Nicolae Iorga ideea unei secții avea să se transforme în necesitatea înființării unui Muzeu în aer liber, lucru care s-a și întîmplat în anul 1932. În
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
alcătui viitorul Muzeu Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, ce avea să devină mai tîrziu "Muzeul de Artă Populară"64. Romulus Vuia contura la Cluj ideea constituirii unui parc etnografic ca secție în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prin stăruința lui Nicolae Iorga ideea unei secții avea să se transforme în necesitatea înființării unui Muzeu în aer liber, lucru care s-a și întîmplat în anul 1932. În susținerea Legii privind înființarea parcului etnografic, N. Iorga
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prin stăruința lui Nicolae Iorga ideea unei secții avea să se transforme în necesitatea înființării unui Muzeu în aer liber, lucru care s-a și întîmplat în anul 1932. În susținerea Legii privind înființarea parcului etnografic, N. Iorga argumenta "aducerea și păstrarea materialului etnografic privitor la poporul român și la popoarele conlocuitoare spre a da astfel o icoană a vieții și civilizației poporului român și a patriei românești"65. Concepția lui R. Vuia cu privire la muzeele în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Nicolae Iorga ideea unei secții avea să se transforme în necesitatea înființării unui Muzeu în aer liber, lucru care s-a și întîmplat în anul 1932. În susținerea Legii privind înființarea parcului etnografic, N. Iorga argumenta "aducerea și păstrarea materialului etnografic privitor la poporul român și la popoarele conlocuitoare spre a da astfel o icoană a vieții și civilizației poporului român și a patriei românești"65. Concepția lui R. Vuia cu privire la muzeele în aer liber poate fi observată și din amploarea
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o stare avansată de degradare. Această opțiune este în fapt un compromis față de planurile inițiale elaborate de muzeografii români ce se înscriu în tendința manifestată de muzeografia europeană și care prevăd o activitate de revitalizare a satelor din toate zonele etnografice, prin conservarea și restaurarea in situ a obiectivelor. În fața valului de schimbări economice și sociale, a remodelării urbanistice de cele mai multe ori agresive a zonelor rurale, cu consecințe ireversibile, apariția noilor zone comerciale și dezvoltarea celor industriale, devine necesară nu numai
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mai multe medii. Analizîndu-se pe parcursul cercetării studiile de specialitate (McManus, 1994; Guichard, 1990; Falk, Dierking, 1991; De Vecchi, 1993; Bloom, 1984; Hood, 1984; Rieu, 1988; Buffet, 1995; Xanthoudaki, 2003) s-a observat faptul că, spre deosebire de alte tipuri de muzee, muzeul etnografic, în special muzeul în aer liber, prin structura sa flexibilă și diversă permite a fi clasat între cele mai indicate în a deține o legătură cu instituțiile de învățămînt 20. Așa cum s-a prezentat și în cuprinsul capitolului III din
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în muzeu s-a realizat "în cerc" astfel încît toți membrii grupului au vizualizat simultan mijloacele de învățămînt: exteriorul și interiorul a 12 obiective. Obiectivele muzeale introduse în cercetare ca mijloace de învățămînt sînt reprezentative pentru muzeu, acoperind toate zonele etnografice, tehnici, materiale și probleme plastice decorative, fiind selectate anterior de către profesor (anexa II)24; mijloacele de învățămînt folosite la clasă s-au compus din imagini alb negru / color, planșe și albume în al căror conținut se regăseau detalii din Muzeul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
STAHL H.H, Amintiri și gînduri, p. 329. 62. STOICA GEORGETA (coordonator), Muzee în aer liber din România, Ed. Museion, București, 1993, p. 4. 63. OPRIȘ IOAN, Istoria muzeelor în România, Ed. Museion, București, 1994, p. 60. Ideea unei secții etnografice în aer liber apare în cuprinsul ziarului Observatorul, ediția din 18 august 1880. 64. GODEA IOAN, STOICA GEORGETA, Muzeul Satului, București, Ed. Museion, 1993, p. 6. 65. MORARU T. și OPRIȘOR T., "Romulus Vuia, întemeietorul Muzeului și Parcului Etnografic din
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
secții etnografice în aer liber apare în cuprinsul ziarului Observatorul, ediția din 18 august 1880. 64. GODEA IOAN, STOICA GEORGETA, Muzeul Satului, București, Ed. Museion, 1993, p. 6. 65. MORARU T. și OPRIȘOR T., "Romulus Vuia, întemeietorul Muzeului și Parcului Etnografic din Cluj", în R.M., III, 4, 1966, pp. 299-305. 66. OPRIȘ IOAN , Istoria muzeelor din România, Ed. Museion, București, 1994 p. 47, a se vedea comentariul la R. VUIA, Muzeul Etnografic al Ardealului, București, 1928, p.19, I. CHELCEA, Muzeul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și OPRIȘOR T., "Romulus Vuia, întemeietorul Muzeului și Parcului Etnografic din Cluj", în R.M., III, 4, 1966, pp. 299-305. 66. OPRIȘ IOAN , Istoria muzeelor din România, Ed. Museion, București, 1994 p. 47, a se vedea comentariul la R. VUIA, Muzeul Etnografic al Ardealului, București, 1928, p.19, I. CHELCEA, Muzeul Etnografic al Ardealului, Cluj, p.5-10. 67. OPRIȘ IOAN, Istoria muzeelor din România, Ed. Museion, București, 1994, p. 61. 68. STOICA GEORGETA; GODEA IOAN, Muzeul Satului București, Ed. Museion, 1993, pp.
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din Cluj", în R.M., III, 4, 1966, pp. 299-305. 66. OPRIȘ IOAN , Istoria muzeelor din România, Ed. Museion, București, 1994 p. 47, a se vedea comentariul la R. VUIA, Muzeul Etnografic al Ardealului, București, 1928, p.19, I. CHELCEA, Muzeul Etnografic al Ardealului, Cluj, p.5-10. 67. OPRIȘ IOAN, Istoria muzeelor din România, Ed. Museion, București, 1994, p. 61. 68. STOICA GEORGETA; GODEA IOAN, Muzeul Satului București, Ed. Museion, 1993, pp. 6-16. 69.STAHL H.H, în Contemporanul, 3 iunie 1966
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
d'éducation, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1998 CAILLET, E., LEHALLE, E., A l'aproche du musée, la mediation culturelle, col. Muséologie, Presse Universitaire de Lyon, Lyon, 1995 CENNINI, CENNINO, Tratat de pictură, Ed. Meridiane, București, 1977 CHELCEA, I., Muzeul Etnografic al Ardealului, Cluj, Ed. Tipografia Națională, Cluj, 1937 CHELCEA, S., Cunoașterea vieții sociale, volumele I și II, Ed. I.N.I., București, 1996 CHELCEA, S., Metode și tehnici de cercetare sociologică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975 CHELCEA, S., Experimentul în psihosociologie
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de Lyon, Lyon, 1994 MCMANUS, P., BIKNELL, A., "Make Sense of Exhibits" Museum Languages, Objects as Text, Leicester University Press, 1991 MOLES, ABRAHAM, Artă și ordinator, Ed. Meridiane, București, 1978 MORARU, T., OPRIȘOR, T., "Romulus Vuia, întemeietorul Muzeului și Parcului Etnografic din Cluj", în RM, III, 4, 1966 MORELLI, C., "Composantes de l'interaction éntre le visiteur et l'object de musée", Les actes du VIIe congres annuel, Canadian Association for the Study of Adult Education, University of Calgary, 1988 MOULIN
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
București, 1979 O'NEILL, M.C., Le discours d'une exposition: identification, explication, implication, în TASSÉ, COLETTE DUFRESNE (coord.), Évaluation et éducation muséale: nouvelles tendances, ICOM CECA, Paris, 1998 OPRESCU, G., Istoria artei europene, Ed. Meridiane, București, 1978 OPRIȘ, IOAN, Muzeele etnografice și școala, în CIBINIUM, 1974-1978 OPRIȘ, IOAN, Comisiunea Monumentelor Istorice, Ed. Enciclopedică, București, 1994 OPRIȘ, IOAN, Ocrotirea patrimoniului cultural, Ed. Meridiane, București, 1986 OPRIȘ, IOAN, Istoria muzeelor din România, Ed. Museion, București, 1994 PANOFSKY, E., Artă și semnificație, Ed. Meridiane
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
direct observabile și mobilul lor subiectiv. f. Observația strucurată este o metodă cantitativă, riguroasă și sistematică care se referă la grile de categorii, scale de evaluare, tabele de analiză. g. Observația nestructurată(calitativă) se utilizează în cercetările antropologice, în studiile etnografice și în practica asistenței sociale, mai ales sub forma observației participative.12 Documentarea. În domeniul socio-umanului, multe dintre cercetările cu pretenții de științificitate nu au fost realizate ca urmare a contactului direct cu realitatea, ci pe baza unor surse de
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
populare la români, CL, 1879, 10; T. T. Burada, Bocete populare române, CL, 1879, 2, 7; T. T. Burada, Cântece de miriologhi, CL, 1883, 12; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 165-167; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1972, 7-28; I. C. Chițimia, Cântece populare funerare, RITL, 1959, 3-4; I. C. Chițimia, Bocetul românesc în interpretarea lui George Coșbuc, LL, 1966; Gheorghe Vrabie, Folclorul, București, 1970, 250-275; Ist. lit., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
41-53; Ernest Bernea, Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976, passim; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, 1976, 192-217; Dicț. lit. 1900, 106-107; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 446-496; Ion H. Ciubotaru, Cântecul funerar și contextul său etnografic (Moldova), în Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), Iași, 1986, I-CXXXV. I.H.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]