2,681 matches
-
orale este necesar să fie avute în vedere unele limite ale acestora. De pildă, sunt numeroase circumstanțe care influențează obiectivitatea evaluării rezultatelor pe această cale: gradul diferit de dificultate a întrebărilor de la un elev la altul; variația stării afective a examinatorului și a comportării acestuia în diferite momente ș.a. Nu poate fi subestimat nici faptul că prin examinarea orală nu este posibilă cunoașterea modului în care elevii stăpânesc un anumit conținut, ea realizând mai totdeauna o evaluare prin sondaj. Atunci când se
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
corectarea făcându-se de către elevi, fie frontal - pe baza unei lucrări reușite (model), fie prin schimbarea lucrărilor. Unele avantaje pe care le prezintă probele scrise fac să fie preferate altor metode. Acestea se referă la faptul că anonimatul lor permite examinatorului: • realizarea unei aprecieri mai puțin influențat de părerea pe care și-a format-o asupra elevului; • fac posibilă verificarea tuturor elevilor referitor la însușirea unui anumit conținut, ceea ce favorizează compararea rezultatelor; • oferă elevilor timizi sau celor care-și elaborează mai
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
-și elaborează mai lent răspunsurile posibilitatea de a-și expune nestânjeniți cunoștințele. În schimb, comparativ cu examinările orale, verificarea prin probe scrise nu permite ca unele erori ale elevilor în formularea răspunsurilor să fie lămurite și corectate pe loc de către examinator. De asemenea, nu este posibilă nici orientarea elevilor, prin întrebări suplimentare, către un răspuns corect și complet. Probele scrise măresc rolul întâmplării în evaluarea rezultatelor, mai ales atunci când conținutul lor nu acoperă decât o mică parte din materia a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
slabi. Ca mod de evitare se pot folosi examenele externe. b) Efectul Pygmalion - se produce când aprecierea rezultatelor elevului este influențată de părerea profesorului despre capacitățile acestuia. Încrederea în posibilitățile elevilor poate diminua consecințele acestui efect. c) Educația personală a examinatorului - fiecare cadru didactic își structurează criterii proprii de apreciere: unii sunt generoși, alții exigenți, unii stimulează prin note, alții constrâng, unii apreciază originalitatea, alții conformitatea. d) Efectul de contrast - când rezultatul este bun din cauză că urmează după evaluarea unui rezultat slab
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
română, între orele 9-11. „Mari emoții la copii”, notează Carol al II-lea. Comisia de examinare era formată din: Petre Andrei, ministrul Educației Naționale, președintele Comisiei și profesor examinator la filozofie; P. Panaitescu-Perpessicius, profesor la Liceul „Matei Basarab” din București, examinator la limba română; M. Periețeanu, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la limba franceză; Virgil Arbore, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la istorie; C. Antonescu, profesor la Liceul „Sf. Sava” din București, examinator la geografie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Comisia de examinare era formată din: Petre Andrei, ministrul Educației Naționale, președintele Comisiei și profesor examinator la filozofie; P. Panaitescu-Perpessicius, profesor la Liceul „Matei Basarab” din București, examinator la limba română; M. Periețeanu, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la limba franceză; Virgil Arbore, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la istorie; C. Antonescu, profesor la Liceul „Sf. Sava” din București, examinator la geografie; Al. Andronic, profesor la Liceul „Mihai Viteazul” din București, examinator la matematică; dr.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și profesor examinator la filozofie; P. Panaitescu-Perpessicius, profesor la Liceul „Matei Basarab” din București, examinator la limba română; M. Periețeanu, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la limba franceză; Virgil Arbore, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la istorie; C. Antonescu, profesor la Liceul „Sf. Sava” din București, examinator la geografie; Al. Andronic, profesor la Liceul „Mihai Viteazul” din București, examinator la matematică; dr. C. Ionescu, șef de lucrări la Facultatea de Farmacie din București, profesor examinator
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
din București, examinator la limba română; M. Periețeanu, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la limba franceză; Virgil Arbore, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la istorie; C. Antonescu, profesor la Liceul „Sf. Sava” din București, examinator la geografie; Al. Andronic, profesor la Liceul „Mihai Viteazul” din București, examinator la matematică; dr. C. Ionescu, șef de lucrări la Facultatea de Farmacie din București, profesor examinator pentru fizico-chimie. Marți, 25 iunie. Între orele 9-11, Mihai dă a doua
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Șincai” din București, examinator la limba franceză; Virgil Arbore, profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, examinator la istorie; C. Antonescu, profesor la Liceul „Sf. Sava” din București, examinator la geografie; Al. Andronic, profesor la Liceul „Mihai Viteazul” din București, examinator la matematică; dr. C. Ionescu, șef de lucrări la Facultatea de Farmacie din București, profesor examinator pentru fizico-chimie. Marți, 25 iunie. Între orele 9-11, Mihai dă a doua probă a examenului de bacalaureat, lucrare scrisă la matematică. Miercuri, 26 iunie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
admiterea sau neadmiterea candidaților. Admiterea este notată cu "bine" sau "foarte bine", iar neadmiterea cu "insuficient". "La darea votului precizează Fătu juriul va fi dator a considera nu numai rezultatul examinării proprii, ci și modul răspunderii candidatului la întrebările celorlalți examinatori", totuși "nici un candidat nu va putea fi promovat dacă el se va dovedi ignorant fie și numai la unul dintre obiectele neaparat trebuitoare la exercițiul profesiunii sale, chiar când el ar fi răspuns din plin la celelalte ramuri ale științei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-mi cadă!?“ Ei bine, fatalitatea neroadă așa a hotărât, mi a scos înainte biletul cu clasificarea animalelor inferioare. Atât am fost de îndârjit de această demonstrație a nenorocului, că am re fuzat să mai încerc a răspunde și am spus examinatorului, domnul profesor Brânză: „separată de Turcia și nefăcând în nici un fel parte integrantă din Imperiul Otoman“ n-a renunțat niciodată la suveranitatea sa). Dar prudența excesivă a fost una din cauzele care au provocat căderea guvernului, așa cum a recunoscut un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Trebuia să umplem o coală ministerială. V.A. Ureche ne-a supravegheat un timp, apoi a schimbat cu profesorul de elină Epaminonda Francudi. Venirea profesorului Francudi mi-a sugerat o idee. Până cu trei zile înainte de începerea examenelor știam că examinator de limba elenă era profesorul Demarat, un profesor de o indulgență fără margini. Dar cu trei zile până la examen, se îmbolnăvește examinatorul de latină și atunci se face o remaniere în comisiune: Demarat trece examinator de limba latină și în locul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Francudi. Venirea profesorului Francudi mi-a sugerat o idee. Până cu trei zile înainte de începerea examenelor știam că examinator de limba elenă era profesorul Demarat, un profesor de o indulgență fără margini. Dar cu trei zile până la examen, se îmbolnăvește examinatorul de latină și atunci se face o remaniere în comisiune: Demarat trece examinator de limba latină și în locul său vine examinator de limba elenă Epaminonda Francudi. Pe cât era de ușor la note Demarat, pe atât era de sever și greoi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
elenă era profesorul Demarat, un profesor de o indulgență fără margini. Dar cu trei zile până la examen, se îmbolnăvește examinatorul de latină și atunci se face o remaniere în comisiune: Demarat trece examinator de limba latină și în locul său vine examinator de limba elenă Epaminonda Francudi. Pe cât era de ușor la note Demarat, pe atât era de sever și greoi Francudi. De aci spaima noastră care numai tari la elenică nu eram. Ei bine, când am văzut pe Francudi pe catedră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ei bine, când am văzut pe Francudi pe catedră, am dat zor să-mi termin compoziția și am încheiat-o cu acest period: „În sfârșit cea mai puternică dintre toate emoțiunile a fost aceea că de unde mă așteptam să am examinator de elenă pe dl. Demarat, m-am pomenit cu dl. Francudi“. Și cel dintâi am dus coala de hârtie supraveghetorului. Neavând ce face și voind să și dea seama despre ce putea un absolvent de liceu, mi-a luat compoziția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Eu, domnule profesor. — Bine, ședeți jos. anul 1876 293 37. În original: cetim. La examenul oral, deși lucru mare nu știam la elină, am răspuns minunat numai din cauza simpatiei ce mi-a arătat Francudi. Atât este de adevărat că atitudinea examinatorului intră pentru un mare procent în putința de a răspunde bine a candidatului. [politice] În urma trecerii ziarului Pressa în opozițiune contra cabinetului Catargi, partizanii acestuia au făcut să apară ziarul Timpul.38 În ziua de 15 aprilie s-au deschis
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dat, pe baza impresiei generale produse, folosind o scară mică, cu trei sau cel mult cinci trepte; b) Modalitatea scărilor de specimene constă în faptul că se aleg patru-cinci lucrări, reprezentative pentru diferite niveluri de calitate în funcție de care, prin comparare, examinatorul apreciază celelalte compoziții; c) Modalitatea analitică are în vedere diferite calități stabilite ca obiective de evaluat într-o lucrare. Faza de analiză a lucrărilor elevilor poate îmbrăca și alte forme de acțiune: alegerea de către elevi a unui juriu care să
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
conform ecuației de mai jos: .0 IRR1 S)s(NPV t t =⎥⎦ ⎤⎢⎣ ⎡ +=∑ Așa cum reiese și din definiția IRR și a formulei sale, în calculul acestui indicator nu este necesară nicio rată a actualizării. În scopul aprecierii performanței viitoare a investiției, examinatorul utilizează în principal rata financiară a rentabilității. De fapt, dacă s-a considerat că i este costul de oportunitate al capitalului, IRR este valoarea maximă pe care i o poate lua fără a aduce investiției o pierdere netă în comparație cu o
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
în varianta autoadministrare), cât și în grup. Se preferă administrarea individuală, ori de câte ori este posibil. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate. III. Cotare Cotarea pentru cei 26 de itemi se face direct, însumând răspunsurile la fiecare item, alocându-se de la 1 la 5 puncte, după cum urmează: deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
administrarea individuală, ori de câte ori este posibil. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate. III. Cotare Cotarea pentru cei 26 de itemi se face direct, însumând răspunsurile la fiecare item, alocându-se de la 1 la 5 puncte, după cum urmează: deloc = 1, foarte puțin = 2, mediu = 3, mult = 4, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
creion-hârtie, atât individual, cât și în grup. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Se recomandă administrarea individuală ori de câte ori este posibil. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate. III. Cotare Fiecare item DAS (forma A sau B) este cotat pe o scală Likert de la 1 la 7. Variantele de răspuns sunt: 1 = sunt cu
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Se recomandă administrarea individuală ori de câte ori este posibil. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate. III. Cotare Fiecare item DAS (forma A sau B) este cotat pe o scală Likert de la 1 la 7. Variantele de răspuns sunt: 1 = sunt cu totul de acord 2 = sunt în mare măsură de
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
insucces. Noi vom realiza comparații pe baza notelor însă în interpretarea nivelului acestora avem în vedere și faptul că nu întotdeauna notarea este obiectivă și pot interveni factori perturbatori în apreciere (efectul „halo“, efectul „Pygmalion“ sau oedipian, ecuația personală a examinatorului, efectul de contrast, efectul de ordine, eroarea logică). Cazul în care notele nu-i interesează pe elevi ci ceea ce știu am considerat că reprezintă un caz de neconcordanță pozitivă, adică acești elevi aspiră spre a cunoaște cât mai mult fără
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
spatele acesteia pe planul făcut de spătarele scaunelor și apoi se vor începe compresiunile sternale. În spital, în secțiile de profil, sunt disponibile perne cu o consistență ridicată, de formă triunghiulară, care se plasează la nivelul toracelui posterior și permit examinatorilor să își modifice poziția [16, 17]. Nu există un consens privind locul de aplicare al compresiunilor sternale, acesta fiind stabilit la fața locului prin verificarea pulsului. De obicei, locul de aplicare la pacienta gravidă este superior față de locul de aplicare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
joace cu ele și se destindea. De altfel, Provence scrie că nu se îndoiește de faptul că Margaret „continuă să exploreze în mod repetat toate posibilitățile pe care i le oferă jucăriile în scopul de a evita orice contact” cu examinatorul său. La 15 luni, personalul supraveghetor notează că Margaret utiliza strategii intelectuale senzorio-motorii pentru a-și diminua teama în fața situațiilor neașteptate sau anxiogene. Provence mai remarcă faptul că Margaret „a dezvoltat o tehnică de explorare și observare pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]