22,987 matches
-
personajului, mediului în care apar ele etc. Propozițiile incidente pot însoți DISCURSUL DIRECT ("Ce faci aici? întrebă el, cu un zîmbet") sau DISCURSUL INDIRECT ("Ea spuse că este epuizată"). În DIALOGUL FRAGMENTAR, ca și în DISCURSUL-DIRECT LIBER și DISCURSUL-INDIRECT LIBER (exceptînd parantezele și în opoziție cu DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT), propozițiile incidente nu însoțesc enunțul sau gîndirea. ¶Chatman 1978; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, FORMULĂ INQUIT, VERBUM DICENDI. propoziție independentă [free clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
populare” și ai „societății socialiste multilateral dezvoltate”. Reproducerea tuturor textelor, mult înlesnită de forma aproape ireproșabilă asigurată de autorul lor când le-a încredințat tiparului, s-a făcut prin respectarea cu fidelitate a originalelor, inclusiv a normelor ortografice în uz (exceptând înlocuirea lui î prin â din unele vocabule, mai puțin din prezentul verbului a fi - sînt, sesizabilă în cuprinsul primelor sale studii), iar intervenția editorului, ori de câte ori s-a dovedit necesară, a fost marcată fie direct - în text, ori în cadrul aparatului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu 48.000 lei (400 lei pe lună). În 1856 au fost desființate aceste funcții, iar îndatoririle lor au fost trecute asupra epistaților de drumuri, care, la salariul lor, au primit un adaos de 100 lei pe lună. Au fost exceptate liniile telegrafice de pe teritoriile ținuturilor Tutova și Covurlui, „unde nu sunt asămine epistați de cantoniști, nefiind șosăli”, pentru care au fost angajați doi epistați, cu câte 200 lei pe lună. Asemenea măsuri au fost dictate de motive financiare. Același sistem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
foarte grasă, din care cauză se folosea numai după ce în prealabil era amestecată cu petrol. În ceea ce privește aspectul social-juridic al exploatării păcurii, există unele particularități care se cuvin semnalate. Înainte de toate, păcura nu era un monopol al statului, extragerea ei fiind exceptată de la plata zeciuielii către stat și lăsată la bunul plac al proprietarului. Această stare de lucruri și-a lăsat amprenta asupra caracterului relațiilor de producție care s-au stabilit între proprietari și lucrători, în sensul că unele forme de muncă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vândută nu numai pe piața internă, ci și pe cea externă. În 1860, de pildă, s-au exportat din Moldova piatră, pietre de moară, de râșnițe, pietre pentru pisanii pe morminte, var etc. Din cele de mai sus rezultă că, exceptând sarea, petrolul și într-o oarecare măsură piatra, industria extractivă era foarte slab dezvoltată în Moldova, că unele dintre cele mai importante ramuri ale industriei extractive nici n-au fost create în acea epocă (extracția fierului și a metalelor în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală a acelor târguri, care era, exceptând Botoșanii (5.336 familii), sub 3.000 de familii, rezultă că ei erau destul de numeroși. Majoritatea meșterilor care lucrau, în primul rând, pentru nevoile târgurilor și ale orașelor și, în al doilea rând, pentru sate, se încadrează în mica producție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trecut direct de la cooperația capitalistă simplă la mașinism. S-a observat în mod îndreptățit că „în Moldova nu a existat, o producție de hârtie...” până în 1841, când „...s-a trecut direct la industria de fabrică”. Această constatare poate fi extinsă, exceptând întrucâtva industria alimentară, asupra tuturor ramurilor industriale ale Moldovei în sensul subliniat de noi mai sus. Ce-i drept, în ramura industriei textile au funcționat vremelnic, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Lotreille, a luat asupra sa hrisovul pe care-l obținuse Frangopolo. Prosper Durand era un negustor francez, care avea și în București o moară mecanică și se pare că mai era și un bancher cunoscut. La 20 martie 1856 însă, exceptându-se moara lui Gueldry, a fost anunțată desființarea monopolurilor în domeniul morăritului mecanic. În urma insistențelor lui Durand, avându-se în vedere și faptul că el deja comandase în Franța mașinile pentru punerea în funcțiune a morii, mașini pe care nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bühl (despre care ne vom ocupa mai jos), nu putea fi încălcat ? Este adevărat că fabrica de la m-rea Neamț a luat ființă înaintea celei a lui M. Kogălniceanu. Dar în privilegiul exclusiv acordat lui M. Kogălniceanu nu a fost exceptată fabrica de la mănăstire așa cum normal ar fi fost să se facă. Nici Ed. Bühl, după cum vom vedea, atunci când a încercat să dovedească că nu este singurul om în Moldova care încalcă privilegiul exclusiv al lui M. Kogălniceanu, nu citează în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșiile proprietarilor funciari. Într-o situație deosebită se aflau minele, unele întreprinderi manufacturiere, care funcționau permanent (ca de pildă atelierele navale de la Galați), și întreprinderile mecanice. Cei mai mulți dintre lucrătorii angajați la aceste întreprinderi erau liberi din punct de vedere juridic, exceptând condamnații de la minele de sare din Tg. Ocna. Mai ales întreprinderile mecanice, care funcționau continuu și unde se cerea o stabilitate a lucrătorilor izvorâtă și din necesitatea dobândirii unor cunoștințe tehnice elementare, impuneau utilizarea unor oameni liberi din punct de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
descărcat cazane”, care munceau doar trei zile dintr-o lună, alții care lucrau 20 de zile dintr-o lună și despre care documentele nu ne îngăduie să precizăm dacă lucrul la zalhana era pentru ei o îndeletnicire principală sau complementară. Exceptând zalhanalele, unde este foarte probabil să se fi folosit parțial și munca clăcașilor, îndeosebi atunci când proprietarul întreprinderii era și proprietarul sau arendașul moșiei, în industria moldovenească între anii 1848-1864 se generalizaseră relațiile de producție capitaliste. Despărțirea totală a lucrătorilor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu înzestrarea și echipamentul tehnic al industriei se afla numărul și pregătirea specialiștilor și a muncitorilor. Inginerii, tehnicienii și lucrătorii calificați erau aduși din străinătate „cu grele cheltuieli”; la ei se adaugă lucrătorii indigeni, care erau și cei mai numeroși. Exceptând fabrica lui Kogălniceanu și cea a lui Foulcquier, care aveau, fiecare în parte, peste 100 de lucrători salariați, majoritatea instalațiilor mecanice foloseau un număr mic de muncitori, sub 50 sau chiar sub 10. Și în Moldova, ca în oricare altă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmărim în articolul de față, este și observația lui Braudel, că istoria tradițională sau evenimențială este o etichetă care se confundă cu istoria politică, dar cu unele inexactități, deoarece istoria politică nu este funciar evenimențială, nici condamnată a fi; totuși, exceptând explicațiile de lungă durată, istoria ultimilor o sută de ani, aproape totdeauna politică, a lucrat în și pe scurt timp. Pe de altă parte, evenimentul nu poate fi studiat în coordonate științifice riguroase, cercetătorii să plece de la și să rămână
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
învățată la el acasă, la Viena, deosebirea consta însă în aceea că presa franceză avea o audiență publică de performanță pentru epocă și propaga principiile secolului (fie și alterate de interese egoiste), pe când cea austriacă, dirijată, se debilita și compromitea (exceptând viața culturală și mondenitatea cu interes fascinant pentru o metropolă) în principii politice anacronice. Discursul lui Napoleon al III-lea din 8 februarie 1859, la deschiderea sesiunii parlamentare, n-a ocolit „un subiect periferic”. Împăratul invoca bunele relații cu Anglia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
preponderenței ruse în Marea Neagră prin slăbirea directă a Rusiei. Este probabil - gândea Petersburgul - că puterile occidentale caută să obțină pe teritoriul turc baze navale și stabilimente pentru vasele lor de război și, în acele împrejurări, Rusia nu se putea opune, exceptând Batumi-ul; acele stabilimente ar fi fost provizorii căci nici Viena nu avea interesul să se obișnuiască cu prezența flotei anglo-franceze în Marea Neagră. În legătură cu revizuirea convenției strâmtorilor, Nesselrode a aprobat conduita lui Gorceakov și i-a scris, la 6 ianuarie 1855
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Prevederi financiare și bugetare). Așa încât, și sub acest aspect, România se "diferenția" ea însăși în comparație cu celelalte state candidate și, în mod deosebit, față de "foaia de parcurs" propusă de Uniunea Europeană, care prevedea pentru anul 2001, de exemplu, negocierea domeniilor de substanță, exceptându-le pe cele bugetare. De aceea, statele candidate din "Grupul Helsinki" au fost invitate să intre și ele în negocieri cu documentele de poziție la capitolele pe care le considerau pregătite, ținând cont de pretențiile Uniunii Europene referitoare la stadiul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fel, se dă prevalență regulilor statului de origine, ceea ce implică o strânsă cooperare între autoritățile responsabile ale Statelor Membre cu atribuții în ce privește supravegherea pieței produselor. Principiul recunoașterii reciproce se aplică pentru domeniile nearmonizate, precum și produselor din domeniile armonizate, care sunt exceptate din sfera de aplicare a legislației armonizate. Pentru a răspunde problemelor formulate în Poziția Comună, în ședința de Guvern din 10 octombrie 2002, a fost aprobat un memorandum care prevede: constituirea unui Grup de lucru interministerial, coordonat de Departamentul de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a desființat, în mod unilateral, regimul vizelor. În Documentul de poziție se menționează faptul că cetățenii statelor membre, investitori sau desemnați ai acestora să conducă sau să gestioneze o investiție, care se deplasează în România în scop de afaceri, sunt exceptați de la îndeplinirea condițiilor de dezvoltare a afacerilor și de la cerințele de prelungire a vizelor de ședere în scop de afaceri. (Legea nr. 123/2001 urma să fie modificată și completată, până la 31 decembrie 2003, în scopul alinierii depline la prevederile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
natural sau activităților supuse prin lege unui regim special se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței. Oficiul Concurenței, în calitate de instituție de specialitate a administrației publice centrale în domeniul concurenței, avea atribuții legate de reglementarea unui număr restrâns de prețuri și tarife exceptate de la principiul formării libere a acestora. Sfera produselor și serviciilor ale căror prețuri și, respectiv, tarife se stabileau și se ajustau cu avizul Oficiului Concurenței, ca și modalitățile de reglementare a acestora, au fost stabilite de Ordonanța de Urgență a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pe baza informațiilor din Jurnalul de pescuit; * Aspecte referitoare la capacitatea instituțională în domeniu; * Administrarea resurselor piscicole din România este realizată de către: * Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP) pentru Marea Neagră, Dunăre, râul Prut și restul bazinelor piscicole naturale, exceptând Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD) și apele de munte; * Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, pentru teritoriul Biosferei Rezervației Delta Dunării; * Regia Națională a Pădurilor, pentru zonele de munte. Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP) avea ca principală atribuție
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
mare parte a acquis-ului comunitar, cu excepția cerințelor tehnice pentru care, în prezent, sunt în vigoare standardele CEE - ONU. Pentru infrastructura de transport, România și-a definit rețeaua de transport în conformitate cu liniile directoare ale Comunității pentru dezvoltarea rețelei trans-europene de transport. Exceptând rețeaua de infrastructură, care va face parte din rețeaua transeuropeană de transport, România avea un program de reabilitare la standarde comunitare a drumurilor naționale. În domeniul transporturilor rutiere, România a adoptat un pachet legislativ care permitea aplicarea celor mai importante
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
național, precum și întăririi cooperării cu toți partenerii sectoriali. Astfel, implementarea acquis-ului comunitar, adoptat în anul 2000, în domeniul statisticii sociale, urma a fi realizată începând cu anul 2002, prin proiectarea de anchete și rapoarte specifice, conform regulamentelor și reglementărilor comunitare (exceptând Ancheta asupra forței de muncă în gospodării, deja armonizată). Armonizarea totală a statisticilor macro-economice urma a se realiza până în anul 2005, inclusiv armonizarea metodologiei de elaborare a conturilor naționale în domeniul impozitelor și cotizațiilor sociale. Până la data aderării, România s-
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și a unei scăderi generale, cu mai mult de un milion, a ieșirilor din România, numărul cetățenilor români returnați din Spațiul Schengen a continuat să crească. România a făcut unele progrese în amendarea listei cu statele a căror cetățeni sunt exceptați de la obligativitatea vizelor, dar nu era pe deplin aliniată cu prevederile acquis-ului. România era în procesul de aliniere cu acquis-ul privind lista statelor a căror naționali sunt supuși obligativității vizelor pentru a intra în UE și desfășura negocieri pentru introducerea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
review = acțiune de examinare a unui domeniu, acoperit de acquis, de către autoritățile comunitare și Statele Membre, în procesul pregătirii aderării la Uniunea Europeană. Perioadă de tranziție = un segment temporal clar definit în care un nou Stat Membru al Uniunii Europene este exceptat temporar de la aplicarea anumitor componente ale legislației europene (acquis comunitar). Perioada de tranziție începe din momentul aderării statului candidat la Uniunea Europeană Politica Agricolă Comună (PAC) = domeniu de competență exclusivă a Comunității Europene, vizează asigurarea unor prețuri rezonabile pentru consumatorii europeni
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
constituționale, cât și datorită faptului că se supun unor principii comune. Dreptul este un sistem deschis, dinamic, pentru că se întregește în fiecare moment cu legi noi76. Hans Kelsen a formulat opinia că sistemul normelor juridice este un sistem dinamic, adică exceptând așa-numita Grundnorm, norma de bază este constituit în așa fel încât fiecare normă a acestui sistem este stabilită de către un subiect care-și dobândește competența legislativă de la o normă de un grad competent mai înalt, și nu un sistem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]