5,246 matches
-
sale fine păreau niște lame de oțel. 3. Prezintă prin intermediul unor asimilări metaforice ființa insolită. Ochii săi aveau o strălucire vie, arzătoare, ca și cum ar fi aruncat fulgere. Buzele sale fine păreau niște lame de oțel. Este de la sine înțeles că explicarea descrierii dată elevilor este mai eficientă dacă se face într-o optică textualistă, adică pe texte complete care formează sensul și semnificația descrierilor studiate. Fără această precauție metodologică, profesorul riscă să aducă lecția într-un impas pedagogic așa cum scrie J.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-mi, dă-mi, du-te etc), aceste noțiuni intervenind în clasele a III-a și a IV-a, dar textele din manualul clasei a II-a (lecțiile curente și lecturile suplimentare), includ asemenea situații, ceea ce ne determină să procedăm la explicarea lor, ori de câte ori le întâlnim. Evident, le explicăm tot pe cale practic intuitivă, determinând elevii să analizeze și să observe fiecare situație. Exemple : a)spune-i = spune îi (lui, ei) = îi spune povestitu-i-am = povestit (u) îi am = îi am povestit du-te
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
dragostei cu cele abuzive sau de neglijare fac ca dragostea să nu mai fie percepută ca atare, apărând neîncrederea și sentimentul de respingere. ....răbdare, pentru a-și însuși unele comportamente (pentru acestea au nevoie de exerciții și explicații). ...corectitudine prin explicarea și fixarea unor regului care urmează a fi aplicate constant și corect. ...costanță în comportamentul adulților indiferent de perioadă și de situație. Schimbarea regulilor îi face pe copii să se simtă confuzi și nesiguri și transmite mesajul că respectarea lor
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
tare) este distras de zgomot își mișcă buzele și șopteșțe cuvintele în timp ce citește îi place să învețe cu voce tare fredonează, cântă este mai bun povestitor decât scriitor nu se descurcă întotdeauna cu instrucțiunile scrise este vorbăreț, îi plac discuțiile explicarea noilor informații, exprimarea verbală a ideilor citirea cu voce tare învățarea cu tutori sau într-un grup în care pot să adreseze întrebări, să ofere răspunsuri, să exprime modul de înțelegere a informației orale Stilul kinestezic/a practica cel care
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Implică două condiții: - a fi recunoscut ca valoare, ca o individualitate ce contribuie substanțial la viața socială; - a avea conștiința că personal reprezinți ceva valoros. În sens strict psihologic, este o construcție teoretică elaborată de psihologie în scopul înțelegerii și explicării - la nivelul teoriei științifice - modalității de ființare și funcționare a persoanei. Reprezintă modul specific de organizare a trăsăturilor și însușirilor psihofizice și psihosociale ale persoanei. Este o sinteză (unitate) bio-psiho socio-istorică și culturală, care asigură adaptarea originală a individului la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate este acela care dezvoltă capacitatea de sinteză și operativitatea divergentă a gândirii. 4. Motivația creatoare Motivația este un factor extrem de important în declanșarea și explicarea actului creator, întrucât produce și focalizează energiile creative pe obiectivele stabilite (M. Moldoveanu, 2001). Motivația este premisa subiectivă pentru formarea unei atitudini, fiind formată din nevoi care-l determină pe individ să aibă un anumit comportament. Voi trece în revistă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sens larg, nu poate eluda referințele ce fac trimitere la teoriile învățării. Sintagma "teoriile învățării" vine să contureze și opțiunea noastră metodologică, anume aceea conform căreia "nu există o singură teorie a învățării care să fie completă și să servească explicării și organizării comportamentului învățare; există, în mod cert, mai multe teorii ale învățării pe baza cărora ne putem apropia de substanța unei conduite aflate sub incidența conceptului de învățare (Neacșu, 1990). Istoricul teoriilor învățării este unul bogat, controversat, deschis clasificărilor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
materialul faptic cunoscut. Pentru a putea opera mai ușor cu mulțimea elementelor problemei, se elaborează un model al clasei de fenomene studiate, model care la început este relativ simplu, reținând doar elementele strict necesare și caracteristice, cu care se încearcă explicarea faptelor. (1) Mărimile fizice corespund unor proprietăți măsurabile, sunt legate prin relații scalare sau vectoriale și se poate stabili mulțimea valorilor numerice pe care le pot lua. Astfel sunt îndeplinite cele trei condiții pentru a defini o funcție: domeniul, codomeniul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a câmpului magnetic, fără a obține dependența exactă, dependența în sinus fiind acceptată ca rezultând din măsurători mai precise. Urmează procese mnezice de întipărire, păstrarea și reactualizarea informației, ce permit utilizarea acestor cunoștințe la aplicații în rezolvarea problemelor, sau la explicarea altor fenomene. Procesul de învățare nu poate fi disociat de cel de predare, încât și structurile informaționale pe care și le elaborează elevul aplicând diferitele tipuri de învățare sunt mixte, atât de comunicare cât și de însușire a cunoștințelor. Optimizarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și natural, în ritm normal, cu excepția cazului când mi se cere să vorbesc mai rar. Să se evit acoperirea feței cu mâna atunci când se vorbește Să se repete sau să se reformulez mesajul transmis utilizând un alt cuvânt sau și explicarea cuvântul cu ajutorul semnelor, imaginilor, obiectelor, acțiunilor concrete etc. Să se repete întrebările sau răspunsurile pe care le oferă un elev din clasă pentru a se asigura că toți elevii înțeleg ce se discută. Să se utilizeze limbajul mimico-gestual, sistemul dactil
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
puțin ambiguă -, astfel încât Bernini s-a gândit că este vorba de un elogiu adus lui Augustus, în timp ce epitetul Maximus îi unea nu pe Augustus și Jupiter, ci pe Maximus și Jupiter. Acest lucru reiese mult mai clar din faptul că explicarea epitetului de Augustus (augusta = sancta) urmează de-abia în versul 609, într-un context coerent care trădează clar modificările suferite în timpul exilului. Potrivit adnotărilor lui Münzer, neamul Fabia ținea cu siguranță de gentes maiores a Patriciilor, ca și aceea a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pentru derularea explicativa a dimensiunilor ce caracterizează expresivitatea fetei umane vine să atribuie un plus de valoare temelor tratate. Vizam, aici, prioritar, utilizarea unei întregi serii de studii și lucrări ale profesorului american Paul Ekman, personalitate ale cărei contribuții la explicarea și înțelegerea comportamentului nonverbal facial durează de peste patru decenii, o autoritate de nivel mondial. Mai mult, instrumentul de cercetare Facial Action Coding System, deosebit de complex, folosit pentru analiză comportamentului nonverbal facial, îl are ca prim autor pe renumitul profesor de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în care trebuie parcurs FACS-ul. Capitolul al 2-lea. Unitățile de acțiune ale părții superioare a feței: unitățile de acțiune care determină apariția schimbărilor la nivelul sprâncenelor, frunții și pleoapelor. Capitolul al 3-lea. Proceduri de atribuire a scorurilor: explicarea, pas cu pas a procedurii de acordare a scorurilor pentru a evalua acțiunile faciale. Capitolul al 4-lea. Unitățile de acțiune sus/jos: explicații ale unităților de acțiune în partea inferioară a feței, care mișcă față într-una din direcțiile
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
inferioară a feței, care mișcă față într-una din direcțiile sus/jos. Capitolul al 5-lea. Acțiuni orizontale: explicații ale unităților de acțiune în partea inferioară a feței, care produc mișcare orizontală. Capitolul al 6-lea. Unități de acțiune oblice: explicarea unităților de acțiune în jumătatea inferioară a feței, care mișcă față într-o direcție oblica. Capitolul al 7-lea. Acțiuni orbitale: explicații ale unităților de acțiune produse în mușchii care încadrează partea inferioară a feței, respectiv mișcări ale gurii. Capitolul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Cunoștințele obținute trebuie valorificate de diverse compartimente în scopul strategic și tactic al firmei. 7. Conturarea concepției și comportamentului personalului potrivit cărora partajarea și utilizarea cunoștințelor cu alte persoane este o abordare normală și eficace în plan organizațional și individual. Explicarea și convingerea salariaților care dețin cunoștințe strategice că furnizarea acestora și către alte persoane duce la amplificarea valorii cunoștințelor, concomitent cu creșterea prestigiului și dezvoltarea producătorului și a posesorului de cunoștințe. Cultura organizațională promovează prioritar partajarea cunoașterii și accentul către
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
scăzut. Acestor patru situații tip le corespunde un stil de management adecvat : stilul dirijist, (maturitate scăzută) orientat spre sarcină, în mică măsură spre relații, cu accent spre directive, îndrumare, control. stilul suportiv și consultativ (mat. scăzută spre medie), axarea spre explicare, clarificarea obiectivelor, sarcinilor și deciziilor, cu luarea în considerare a opiniilor grupului. stilul participativ, aferent maturității medii, când grupul are întreaga competență pentru realizarea sarcinii, dar moralul grupului nu este bun. Stilul acesta este centrat pe relații, participare, implicarea oamenilor
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
beneficiarilor direcți și indirecți și afrectarea lor, prin efecte directe și indirecte este necesară de asemenea. c) motivele alegerii grupurilor țintă a activităților, explicitează motivele pentru ce au fost acestea selectate. d) relevanța proiectului pentru grupurile țintă se face prin explicarea în detaliu a modalităților creerii beneficiilor pentru grupurile țintă. e) relevanța proiectului pentru prioritățile programului. 1.7 Descrierea detaliată a activităților care vor conduce la realizarea obiectivelor proiectului. Pot fi activități administrative: construcții de spații sau reabilitarea lor și specifice
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Florența. Sub condeiul meu de acum ele au luat forma de nuvele. Cetitorul va avea de judecat dacă am făcut bine sau nu de a le scrie sub această formă. Eu însă m-am simțit obligat a le da această explicare pentru a motiva astfel caracterul puțin cam exotic al lucrării de față". După cum observăm, "exotismul" lucrării se referă mai puțin la "spațiul povestirii", la "decor" (Florența), Lovinescu afirmându-și în schimb dorința de a renunța la o poetică mimetică, axată
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
românii unguri", "ungurii români", "forțele fidele lui Ceaușescu", "fanaticii izolați", "deținuții", "USLA", "Miliția". Cu fiecare clipă a existenței sale, terorismul românesc a fost marcat de una sau mai multe dintre aceste dimensiuni. Fiecare și-a creat un scenariu propriu de explicare a ceea ce s-a petrecut cu noi în decembrie '89. Reamintim că numărul logic de combinații dintre dimensiunile fractalului este, teoretic, infinit. Orice dimensiune astăzi virtuală se poate strecura mîine sau poimîine în existență, sfîrșind prin a crea istorie. Viitorul
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de afaceri, ofițeri și chiar miniștri" (Ibidem). Isprava aceasta, pur românească, este, trebuie s-o recunoaștem, infinit superioară celei americane din cazul Kennedy și chiar altor practici occidentale similare. 7. Teroriștii au fost deținuți de drept comun Această variantă a explicării enigmei teroriștilor apare și în deja amintita carte a lui Valentin Raiha despre Revoluția română din '89. Susținînd și ipoteza manipulării unor deținuți români în actele teroriste, autorul invocă ca argument ordinul unor superiori ai Armatei (în special generalul Victor
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
să-l consulte, si ca la rândul sau președintele era de o imprevizibilitate rară, surprinzându-și atât partenerii de discuții cât și proprii consilieri prin luările de poziție spre care se hotăra în cele din urmă să se orienteze.44 Explicarea schimbărilor ce s-au produs în cadrul politicii externe rusești la începutul tranziției post-comuniste, a motivelor din spatele acestei evoluții rapide, a ocupat nenumărați cercetători. Încercarea personală de a oferi o explicație folosește perspectiva lui Alex Pravda în lucrarea editata împreună cu Stephen
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
explicațiile date Însă se impune observarea cu atenție a principiului respectării realității istorice, a fidelității față de fapte. În scopul optimizării instrucției și educației elevilor interdisciplinaritatea istorie literatură română prezintă un interes deosebit. Literatura analizează elementele specifice ale fenomenului literar, vizând explicarea evoluției lor și a mesajului pe care Îl transmite. Analiza se face cu un bagaj noțional specific disciplinei. Ea emite judecăți de valoare asupra fenomenului literar pe care Îl analizează. La istorie se pune accentul pe evoluția literaturii care oglindește
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
modificabilă, deoarece aceasta poate fi apropiată de condițiile optime necesare elevilor cu care lucrăm, la nivelul clasei, al individului sau al grupului. Astfel conținutul poate fi Îmbunătățit din punct de vedere structural, pot fi adoptate diferite moduri de prezentare și explicare a acestuia, de. valorificare prin transfer a cunoștințelor, putem alege și combina metode și procedee, putem varia ritmul Învățării, impune anumite forme de organizare a elevilor sau un anumit curs proceselor de Învățare predare. Aceste variabile se află sub controlul
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
exemple bine cunoscute. 9. TRANSFERUL CUNOȘTINȚELOR În stimularea unui transfer creativ, cadrul didactic va pune accentul pe utilizarea conceptelor sau capacităților În aplicabilitate generală. Aceasta presupune o Învățare aprofundată a noțiunilor, principiilor, legilor, deprinderilor intelectuale și practice temeinice. Cu cât explicarea unui principiu este mai completă, cu atât mai mari devin posibilitățile de transfer ale acestuia la noi situații. Interdisciplinaritatea este Înțeleasă ca un transfer de concepte, metode și operații dintr o știință sau disciplină științifică În alta: ea nu se
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
afective la joc; asigurarea unei atmosfere prielnice de joc; varietatea elementelor de joc (complicare jocului, introducerea altor variante). Desfășurarea jocului didactic cuprinde următoarele momente care trebuie parcurse: introducerea În joc ( discuții pregătitoare); anunțarea titlului jocului și scopului acestuia; prezentarea materialului; explicarea și demonstrarea regulilor jocului; fixarea regulilor; executarea jocului de către elevi; complicarea jocului, introducerea de noi variante; Încheierea jocului ( evaluarea conduite de grup sau individuale) În activitatea de predare Învățare a istoriei sunt cunoscute mai multe tipuri de jocuri: jocul denumirilor
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]