9,869 matches
-
În corpul sănătos al națiunii. Existau Însă analize eugeniste ce puneau accentul pe imperativul contrar, al excluderii românilor „neautentici”, o categorie În care erau, de obicei, incluși evreii și romii. Autorul eugenist care a exprimat punctul de vedere cel mai explicit În problema evreilor a fost Făcăoaru. Într-un articol publicat În 1938, el descrie evreii drept „o altă populație extraeuropeană”, „Minorități balast, ș...ț primejdie mortală pentru neam”62. Pe baza acelorași dovezi „irefutabile” ale datelor privind intensitatea aglutinării sângelui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
posibilă explicație pentru acceptarea fără nici un protest a legislației radical antisemite, aprobată În 1940. Argumentele eugeniste În favoarea reformării profunde a sistemului de educație, În conformitate cu principiul naturii ereditare a intelighenției, al aptitudinilor și talentelor, de cele mai multe ori nu conțin nici o sugestie explicită a diferențelor dintre caracteristicile ereditare, transmise genetic, ale românilor, În comparație cu maghiarii sau evreii. Cu toate acestea, autori precum Petre Râmneanțu sau Iordache Făcăoaru au publicat alte cercetări al căror scop era să detalieze diferențele ireductibile dintre populația de etnie română
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să fie mai bine folosite. Propunerea sa ridica, În primul rând, problema selecției elevilor și a mijloacelor de a stimula dezvoltarea mai eficientă a Înzestrărilor lor naturale, o problemă pe care Moldovan și adepții săi au tratat-o În mod explicit. Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gentc "Criterii eugenice de selecție \: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen" Printre autorii proeminenți care au discutat criteriile de selecție a elevilor și elaborarea programei școlare În conformitate cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nevoile economice ale femeilor. Scopurile și programele școlilor țărănești pentru femei erau dramatic diferite de cele ale școlilor pentru bărbați, care ofereau cursuri speciale de Îmbunătățire a aptitudinilor economice ale participanților. Diferența nu era o simplă omisiune, ci reflecta intenția explicită de a consolida mai eficient rolurile pe care Astra le percepea ca fiind misiunea eugenică naturală a femeilor. Astfel, În loc să ajute femeile să dobândească aptitudini care să le permită să devină autosuficiente din punct de vedere economic, școlile țărănești pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
baza criteriilor etnice, pentru că era foarte ușor ca unor candidați maghiari să li se reproșeze că aparțin uneia din cele două categorii, mai ales În contextul temerilor de revizionism, destul de răspândite printre români. Textul statutelor nu făcea Însă nici o referire explicită la maghiari sau alte minorități, acordând, În principiu, oricui dreptul de a candida, chiar dacă nu și pe acela de a fi admis În rândurile Șoimilor Carpaților. Organizația a crescut rapid ajungând În 1934 la 20 000 de membri, cei mai mulți probabil
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
extremismului de dreapta În perioada războiului. Mai important este faptul că ideile eugeniste despre ereditatea biologică câștigaseră o susținere semnificativă către sfârșitul anilor ’30, dar, În același timp, erau din ce În ce mai mult reformulate de o retorică negativă și exclusivistă ce afirma explicit necesitatea ca statul să exercite un control coercitiv asupra educației cetățenilor săi, Într-o manieră pe care eugeniștii Înșiși este posibil să nu o fi intenționat. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Pentru sănătatea națiuniitc "Pentru sănătatea națiunii" Reglementarea sănătății publice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau discursul eugenist, limbajul și argumentele determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au folosit ideile eugeniste În propriile pledoarii pentru dezvoltarea diferitelor discipline academice, modernizarea României sau reformarea relațiilor politice dintre indivizi și stat. Parțial, astfel de argumente au determinat reconceptualizarea perspectivelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările aflate la periferie. Vezi Love, Crafting the Third World. 68. Mșihailț Mșanoilescuț, „Date rasiale românești”, Lumea nouă, vol. 10, nr. 5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În schimb medicilor, biologilor, antropologilor și altor specialiști care erau deja implicați În dezbaterile pe marginea creării unui sistem de sănătate publică. 106. Banu, L’Hygiène, pp. 290-294. 107. Banu, L’Hygiène, p. 206. 108. Lucrările lui Cuza conțineau referințe explicite la unele din teoriile rasei criticate de Banu. Vezi și capitolul 1. 109. Banu, Tratat, vol. 1, p. 138. 110. Banu, „Principes”, p. 567. 111. Banu, Sănătatea, p. 519. Capitolul 4 Ierarhii naturale și valori naționaletc "Capitolul 4 Ierarhii naturale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a publicat un studiu intitulat Școala superioară țărănească și, În același timp, a organizat o serie de conferințe pe teme de igienă, sănătăte publică și biologia poporului român. Iuliu Moldovan a scris prefața acestei, lucrări. Propunerea lucrării, precum și obiectivul său explicit afirmat de a fi un model de organizare În viitor a altor școli rurale similare, cu scopul de a populariza principiile eugenice, ilustrează foarte bine relația care se crease În timp Între conducerea Secției Medicale și Biopolitice, ideile și directivele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
semnat de Iuliu Moldovan, intitulat Ziua Astrei, indică o cifră de 15 000 de membri. Am citat În text numărul mai mare pentru că acesta este menționat la o dată ulterioară articolului semnat de Moldovan. Nici una din surse nu face vreo remarcă explicită despre compoziția etnică a organizației. 102. „Discurs rostit de Simion Mehedinți la adunarea generală a Societății Regale Române de Geografie”, Timpul, vol. 5, nr. 1473, 16 iunie 1941, p.11. 103. Nicolae Roșu, „Școala caracterului”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
55. I. Manliu, „Un pericol social. Discuții”, Adevărul, vol. 36, nr. 12135, 18august 1923, pp. 1-2. 56. Manliu, „Un pericol”, p. 2. 57. Banu, „Mari probleme”, pp. 106-107. 58. Codul Penal 1936, art. 484, pp. 89-90. Legea nu preciza modalități explicite de a determina cu certitudine existența unei afecțiuni ereditare, lăsând În grija medicilor să decidă asupra acestui factor. 59. Selskar M. Gunn și W. Leland Mitchell, „Public Health in Rumania șReportț: July, 1925”, file 4, box 1, series 1.1
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a mai amintit că acest tip de analiză se limitează la aspectul formal al lucrurilor și neglijează în mod sistematic persoanele ce joacă un rol ce poate fi calificat drept „eminență cenușie”. Abordarea reputațională Analiza reputațională își fixează ca sarcină explicită prevenirea acestei deficiențe și identificarea persoanelor ce dețin o putere informală bazată pe reputația lor. Pe scurt, informatorii care cunosc bine mediul sunt chestionați și li se cere părerea în privința diferitelor poziții presupuse de putere. Abordarea reputațională este strategia adoptată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1497 -, când publică la Veneția Despre misterele lui Iamblikos, el adaugă acestui volum și tratatul său... Despre voluptate! La patruzeci de ani după ce-l scrisese, manifestând dorința de a nu uita acest text din tinerețe, Marsilio Ficino arată în mod explicit că n-a încetat a fi epicurian în tot cursul existenței sale. Desigur, în privința cosmogoniei sau a numelui care trebuie atribuit puterii constitutive a lumii, Biserica putea să considere că n-are nimic de reproșat apropierii de filosoful Grădinii. în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
octombrie, la Bordeaux sunt rupte, asta pentru că ar fi mai curând de partea lui Luther și Calvin. I-a cerut Montaigne o audiență papei? E cea mai bună dovadă că avem de-a face cu un libertin!... Or, există texte explicite, pagini cât se poate de clare și fraze care nu permit nici un fel de interpretare ambiguă: biografia o demonstrează: nu poți face ca o carte, o viață, să susțină ceva ce ele infirmă! Să lăsăm la o parte opțiunile atee
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
principal evaluarea ex ante presupune ca și m. a contextului o analiză de context, deși furnizează informații despre caracteristicile mecanismelor de intervenție în funcție de ceea ce există deja. Evaluarea ex ante furnizează fundamentele necesare m. și evaluărilor viitoare, prin stabilirea unor obiective explicite și, acolo unde este posibil, a unor obiective cuantificabile. Evaluările de programe pot fi intermediare sau finale. M. împreună cu evaluările realizate pe parcurs sau la finalul programelor și proiectelor sprijină evaluarea ex post care judecă intervenția după ce aceasta s-a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mic (Păunescu, 2004, p. 142); de asemenea, un agent prudent poate să își asume riscuri prea mici față de cele acceptabile pentru un inițiator dispus să își încerce norocul. Modelul inițiator‑agent poate fi extins dincolo de interacțiunile bazate pe un contract explicit, pentru a include, de exemplu, relațiile dintre aleși și alegători (politicieni și cetățeni), dintre copii și părinți, dintre deținuți și gardieni, dintre cetățeni și funcționarii publici etc. Acest model poate fi util pentru a critica instituțiile sociale, atrăgând atenția asupra
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
justifică intervenția statului pentru a reduce ocaziile de conflict inițiator‑agent - de exemplu, prin oferirea unor servicii sociale gratuite sau a unor beneficii în natură destinate copiilor. Pe de altă parte, J. E. Lane critică aplicarea modelului dincolo de sfera contractelor explicite, pentru a include, de exemplu, relația dintre politicieni și cetățeni. El argumentează că, de fapt, nu este clar cine sunt agenții (doar cei care câștigă alegerile sau și cei care pierd, dar sunt în jocul politic?) și ce fel de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale structurii promovate, comparativ cu alternativele. A doua fază presupune: implementarea strategiei schimbării într-o formă instituțională. Dezvoltarea instituțională reprezintă, în acest caz, aplicarea legii. Orice lege care promovează o nouă structură a unui sistem implică, deci, în ea însăși, explicit sau implicit, o strategie de schimbare, o opțiune structurală. Promovarea unei legi structurale trebuie, deci, să fie precedată de discutarea și adoptarea unei strategii. De exemplu, restructurarea sistemului universitar a fost promovată printr-o lege adoptată în 1995. Această lege
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
factori de creare a unor rețele sociale care unesc comunități relativ îndepărtate, din județe diferite, contribuind astfel la creșterea capitalului social de tip bridging. Tot în România, t. caută să joace un rol important la nivelul localității, acționând în mod explicit ca agenți de dezvoltare locală, ca facilitatori în ceea ce privește aplicarea pentru diverse granturi de dezvoltare (Ciumăgeanu et al., 2004). Pe ansamblu, t. rămâne un instrument de reducere a disparităților regionale, cu precădere a așa-numitului knowledge divide. Date fiind însă implicațiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de reguli - competiția electoral liberală într-un sistem pluralist de partide -, fără să încerce să schimbe aceste reguli. Uneori, acordul dintre principalele partide politice asupra regulilor pe care se bazează sistemul politic se putea formula într-un pact, implicit sau explicit, care presupunea, de asemenea, că orice conflicte vor fi rezolvate prin intermediul procedurilor și instituțiilor democratice (Stepan, 1986). În plus, aceste teorii defineau și criteriile după care regimurile democratice puteau fi considerate drept consolidate, în funcție de nivelul de dezvoltare a societății civile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Barber, 1995) sugerează că deciziile și comportamentele economice apar în interiorul unor rețele concrete de relații sociale. Deciziile economice sunt rareori bazate exclusiv pe informația conținută în sistemul de prețuri sau prezumții generale cu privire la moralitatea și onestitatea potențialilor parteneri. Dimpotrivă, informația explicită sau implicită, obținută prin intermediul relațiilor sociale existente, este adesea considerată drept baza cea mai sigură pentru fundamentarea deciziilor (Granovetter, 1985, pp. 487-493). Stark (1990; 1992) și Stark și Bruszt (1998) au arătat că actorii economici din ECE au avut tendința
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
respectivele schimbări au avut un caracter programatic, direcționat. Anumite componente ale tranziției, în special schimbările de sistem politic, economic și din sfera politicilor sociale pot fi analizate ca programe de dezvoltare, deoarece se bazează pe o strategie elaborată la modul explicit. Despre alte schimbări, mai ales cele în plan valoric (al mentalităților sau structurii sociale) nu se poate afirma același lucru. Pe de altă parte, perioada de tranziție a reprezentat o oportunitate istorică de consolidare a păcii și stabilității pe continentul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau stoparea lor. De fapt, scopul declarat al balanței de putere ca instrument al relațiilor internaționale a fost acela de a împiedica o singură putere (europeană) să le domine pe toate celelalte. Deși ea nu a fost statuată în mod explicit în Tratate, era evident că însuși Războiul de 30 de ani reprezentase o încercare de a se ajunge mai degrabă la o împărțire teritorială și de putere care să asigure un echilibru de putere în Europa. Echilibrul de putere înlătura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
controla centrul Europei. Pacea de la Utrecht (1713) În urma semnării în 1713, la Utrecht, a păcii care a încheiat războiul spaniol de succesiune (1701-1713), sistemul internațional suferă din nou o serie de schimbări importante. Este vorba în primul rând de recunoașterea explicită a balanței puterii ca instrument al relațiilor internaționale. Începând din acest moment, balanța de putere devine un mijloc prin care este menține stabilitatea și ordinea în cadrul sistemului, urmărindu-se împiedicarea apariției unui hegemon continental, prin aceasta formalizîndu-se practic politica de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]