3,289 matches
-
la tavă, dar eu eram sătulă cobză. Numai beam apă. Într-un târziu m-a întrebat: Dar bine, fato, ce-ai mâncat așa bun la Șvarac, că nici nu te uiți la tochitură? Ehei, dac-ai ști matale? La întors fânul S-a întâmplat o vară tare ploioasă. Porumbul și cartofii creșteau nevoie mare după prașila de-a doua. Aveau mult soare și apă din abundență. Numai cu fânul nu stăteam pre bine. Cum era cosit, stătea întins în brazde pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu te uiți la tochitură? Ehei, dac-ai ști matale? La întors fânul S-a întâmplat o vară tare ploioasă. Porumbul și cartofii creșteau nevoie mare după prașila de-a doua. Aveau mult soare și apă din abundență. Numai cu fânul nu stăteam pre bine. Cum era cosit, stătea întins în brazde pe tot ogorul. Ploaia îl uda mereu și ca să nu prindă mucegai, mama mă trimitea pe mine și pe tata la întors brazdele. Și uite așa, nu treceau 4-5
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se pomeni în pârâu. Vreau să prind câțiva raci și-o să avem un prânz tare delicios! spune tata. Mie mi-era frică să intru în apă și rămânând pe iarbă, am primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze și fân uscat, ca să putem frige racii și peștii ce-i voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
darnică a fost natura, în ziua ceea cu noi! Tata mi-a adus în minte cuvintele lui Luchian: "Natura prin nimic n-o sperii, trebuie să te rogi să te primească lângă ea". Am terminat de întors și brazdele de fân rămase și-apoi ne-am întors acasă. I-am adus și mamei câte ceva din bunătățile noastre... să le guste măcar. Pe seară, nori grei, plumburii au început să acopere cerul și ploaia s-a dezlănțuit pe dată. Mama era tot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne-am întors acasă. I-am adus și mamei câte ceva din bunătățile noastre... să le guste măcar. Pe seară, nori grei, plumburii au început să acopere cerul și ploaia s-a dezlănțuit pe dată. Mama era tot mai îngrijorată din cauza fânului, care iarăși va fi ud. Nu-i nimic. Mergem la întors! mi-am dat eu cu părerea... Vecinii noștri În toată viața lor, părinții mei se conduceau după principiul, că trebuie să te comporți bine cu toată lumea și-n special
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lighean și strângea sângele proaspăt, să aibă pentru chiște. Apoi urma pârlitul. Câteva brațuri de paie curate de grâu acopereau tot porcul (care era cam de vreo 200 kg) și tata le dădea foc cu o brichetă. Cu furca de fân, cei doi străjeri împrăștiau paiele aprinse peste tot corpul porcului, cu grijă, să nu se ardă șoricul. După pârlit, porcul era bine spălat. Din fântâna din mijlocul ogrăzii oamenii scoteau zeci de găleți de apă. Mama le mai aducea și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ziua Crucii nu avem voie să consumăm fructe cu semnul crucii în interiorul lor (nucile, merele, perele). La Sf. Toader, în zori de zi, femeile și mai ales fetele mergeau la ieslea cailor și luau cu trei degete câteva fire din fânul lor (strohuri) și-și spălau părul. Era credința că vor avea un păr des și negru, cum e coama calului. Înainte de amiază umpleau borș de putină folosind hoștine (tărâțe de grâu și de porumb opărite). Sânzâienele (Drăgaica) se sărbătoreau în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
curățenie în ogradă, de plivit straturile lungi de ceapă din grădină și mai câte. În casă, mama puse pânza în războiul de țesut (stative), trebuiau făcute țevi la sucală, depănat caleapurile la vârtelniță și în grajd de umplut ieslele cu fân amestecat cu paie, de tăiat sfeclă și bostani pentru scroafa cu purcei, de căutat ouăle în cuiburi... mă rog, așa e la gospodărie! Nu e toată ziua sărbătoare. Într-una din seri, văzând că nu e lucru de șagă cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să devină și dușman al acestuia și încă un dușman aprig, atunci când nu poate fi stăpânit, când scapă de sub control. Așa s-a întâmplat la vecinul meu, Olinici Dumitru (poreclit Cioplan). În timp ce ei, părinții erau plecați în câmp la cositul fânului pentru vite, cei trei băieți mici, s-au jucat cu chibriturile și neștiind cum să procedeze, flăcările la început binefăcătoare și cuminți, au devenit uriașe și distrugătoare. Focul dezlănțuit a devenit incendiu care a ars casa până la temelie. La întoarcere
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe deal, la noi în curte. Într-o săptămână, meșterii Fârștit și Constantin a Ilenei, ajutați de o echipă de săteni au montat-o la loc, dar am rămas fără furaje. De la Mitoc, tata a cumpărat un stog de paie, fân și popuri de strujeni. Vitele noastre au ieșit cu bine din iarnă. Au avut hrană destulă. Lucrurile s-au îndreptat, au rămas doar în amintirea noastră, căci " Focul este slugă bună, dar stăpân nemilos", spun bătrânii satului. Distrugeri naturale . Omenirea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cât m-am rugat să mă ia și pe mine la grâu! Am scâncit chiar, dar degeaba. Când se pregătea căruța și mama punea de-ale mâncării în coș, eu m-am furișat și m-am vârât în palcul cu fân, al cailor, de sub jiț. Căruțașul, Silvestru Clemenciuc a înhămat caii, s-au urcat femeile în spate și mama pe jiț și au pornit. Ce fericită eram! Fânul din palcă mirosea adormitor și în căruță, mă simțeam legănată. Am și ațipit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în coș, eu m-am furișat și m-am vârât în palcul cu fân, al cailor, de sub jiț. Căruțașul, Silvestru Clemenciuc a înhămat caii, s-au urcat femeile în spate și mama pe jiț și au pornit. Ce fericită eram! Fânul din palcă mirosea adormitor și în căruță, mă simțeam legănată. Am și ațipit. Nici n-a durat o oră și-am ajuns la ogoarele cu pricina. Au coborât toți și domnul Silvestru a dezlegat caii de la oiște să-i aducă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dascăl. Mereu m-am simțit legată prin zeci de ițe de sat, de locuitorii satului și odraslele lor. Am înțeles că, nimic nu poate fi mai scump, decât locul natal, cu casa părintească, livada, fântâna din mijlocul curții, stogul cu fân și tot ce mă înconjoară. Le-am iubit și îndrăgit cu toată ființa mea de copil. Când am fost nevoită să le părăsesc, să mă desprind de sat, am simțit o mare durere în suflet. Școala era însă pe primul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
atestă opt locuitori din satul Frenciugi - Grigoraș, fiul lui Cioban, Alexa Cosova, Iacob, fiul lui Alexa Cosova, Dumitrașcu, fiul lui Ioan Gherghinciuc, Costantin, fiul lui Ioniță Găină, Toma, fiul lui Grigoriță, Alexandru, ginerele lui Horodincă - care cumpără două stoguri cu fân În valoare de 12 galbeni de la Sotir Leondie Cicinca, . Zapisul a fost scris de către dascălul Ștefan . Moșia Frenciugi va fi moștenită de C. Burghelea, fiul lui C. Burghelea (trăia la 1915), care o vinde la mezat lui Sturzescu, de la care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Întocmită la 1820 . Ștefan săn Gheorghii Rusul dascăl, atestat prin catagrafia de la 1831 . Să fie cel de la 1820? Ștefan, probabil dascălul de la 1831, redacta la 25 februarie 1842 zapisul prin care opt locuitori din satul Frenciugi cumpărau două stoguri de fân de la Sotir Leondie Cicinca, . Costachi Cozmeiu, atestat la 1858 . Dumitru Ursu, atestat la 1858 . Vasile Popescu, cu o carte de cântăreț bisericesc ce data din 23 mai 1876. A fost permutat la 26 aprilie 1878 de la biserica din satul Frenciugi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de rășină și de ace de brad putrezite Îi aminteau de munții lui de acasă. și mai cu seamă de durerea pe care anii de pribegie nu o puteau ostoi. De când plecase din Konstanz, Înnoptase prin case, prin stoguri de fân, sub cerul liber, cum se nimerise. Ultima noapte ajunsese la un preot, Într-un sătuc răsfirat pe coasta muntelui. Îl primise cu prietenie fără a-i pune Întrebări bănuitoare. De la el avea În desagă o pâine și o ploscă cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
existau. Ici și colo, se vedea pe câte o colină fum care Înnegrea cerul. Acolo fusese vreo așezare omenească. Apoi, Într-un Înserat, ajunsese În satul lui. Aproape tot jarul se stinsese. Mai fumega pe alocuri câte un stog de fân. Pământul era cleios de atâta sânge Închegat. De câte ori ajungea cu visul lui În acest punct, deschidea ochii ca să nu mai vadă. Dar visul continua aievea. Maria lui zăcea Într un colț de grădină, cu hainele sfâșiate și smulse de pe trup
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Într-un șopron de lângă colibă. Se făcuse foarte frig, și după atâtea ceasuri, oamenii Înghețaseră bocnă. Înăuntru era cald și mirosea puternic a fum. Se vedea că gazda se străduise din răsputeri să facă curat. Laița era așter nută cu fân proaspăt și Conrad se așeză oftând ușor. — Spune-i măritului domn ce ai văzut, i se adresă Johannes gazdei. — Azi-dimineață a sosit o ceată de cavaleri Înarmați până-n dinți. Aveau săbii și sulițe, ca și cum s-ar fi pregătit de bătălie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din care răsărea numai o față murda ră sub o basma trasă pe frunte. Pe Sfântul Trudpert, aproape că am mustrări de cuget că ți-am luat atâția bani! adăugă el râzând. Fugarii se urcară În căruță, se ascunseră În fân și țăranul dădu bice cailor. Făcuseră de-abia câțiva pași, când, deo dată, se auziră din turn trâmbițe care anunțau sosirea stăpânului. Fără a bănui primejdia, căruțașul luă calul de căpăstru ca să-l strecoare prin mulțimea de slugi care umpluse
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu sabia, fără multă vorbă. La vederea sângelui tovarășii lui se Înve seliră și, apuncând de roți, răsturnară căruța. Vederea celor două ființe omenești care se prăvăleau dintre paie le spori veselia și-i traseră afară. — Dați-le foc cu fân cu tot, strigă unul. Cum ideea li se păru foarte nostimă, câțiva se repeziră spre bucătării ca să aducă tăciuni aprinși. În acea clipă, intră pe poartă cavalerul Adalbrecht, cu o mână de soldați. Aveau armurile sfărâmate și hainele pătate cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
contra viiturilor. Ne-am urcat pe el, lăsând bicicletele pe podul de deasupra. Am făcut plajă, supravegheați de niște puști cu undițe improvizate, care chiar au prins câțiva peștișori. Continuând înconjurul spre șoseaua principală, vedeam locuri de neuitat: căpițe de fân, garduri specifice zonei de munte și mai jos lacul, ca fundal fiind pădurea. Fâneața era plină de flori sălbatice, care dau farmecul zonei de munte. În dreapta, pe o stâncă, se zărea motelul. Întorcându-ne pe un asfalt chinuit, am
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
o căldare cu supapă care m-a udat tot. Eram obișnuit să urc pe serpentine, încît acea cabană știută de mine "Pasul Oituz”, a apărut neașteptat de repede. Acolo, fascinat de priveliștea sălbatică a stâncilor golașe, îndulcită de căpițele de fân și țarcurile din leațuri lungi, împrăștiate, din cauza diferențelor de altitudine, când pe culmi când în jos, atât de departe că abia distingeai omul pe care-l bănuiai cosind, miam odihnit ochii și mintea. Iar pe bicicletă, peste puțin timp
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bushel) 36,35 litri Orezul, un bushel Bumbacul, un bushel Inul sământă, un bushel Fasolea, un bushel Cartofii dulci, un bushel Oile, 100 punzi Porcii, 100 punzi Mieii, punzi Merele Vaci, per cap Caii, per cap Untul, pundul Ouăle, duzina Fânul, tona 0,088 0,133 0,370 0,179 0,194 0,219 0,055 0,871 0,900 0,435 2,160 2,940 4,190 0,660 31,290 61,53 0,184 0,110 5,910 0
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Acum sunt În fața unei căpițe imense de porumb tocat, cu un diametru de 7 metri, acoperită cu paie și coceni, Înconjurată de sârmă cu ochiuri. Bine tasat, porumbul fermentează perfect. Circa 0,5 m de jur Împrejur e mai mult fân dar nu are importanță. Noi, În Bărăgan, În acel timp, aplicam sistemul În gropi iar porumbul Îl așezam netocat. Trebuia bine tasat și cu toate acestea se infiltra apă și murdărie. Scoaterea din groapă, mai ales iarna, era destul de anevoioasă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În arendă. Organizarea unui Ranch e redusă la minimum. Câteva construcții pentru personal compus din 5-6 argați cowboy, care umblă călări pentru inspectarea turmelor. Vitele se nasc, se dezvoltă și mor pe câmp. Acolo unde iarna e grea se face fân. În statele sudice nici atât. În farwest vin fermierii din zona porumbului pentru a-și cumpăra vite slabe pentru Îngrășat. Pe șoseaua neasfaltată pe care mergem sunt trecute pe hartă localități mici, mai mult pentru poștă care e luată de aici
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]