4,829 matches
-
absolut credibil ca bărbații să fie atrași de aceste exemplare feminine, cu trup alungit, etalând niște sâni ca niște fructe, cu mameloane argintii, scânteietoare pe sub costumul lipit ca o a doua piele de corp. Analistul scăpă mâna de pe manșă când făptura începu să țipe, făcând semne disperate spre dreapta. - Cerule, dar știu că ai plămâni! Văzu până la urmă culoarul deschis ca un defileu între două masive stâncoase. A, bine! Ce avea de pierdut? Poate pe el, care oricum era pierdut pentru
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
fereastră și șopti: - Iubito, ia micul prinț și fugi la castel! Salvează-l! Căzu apoi într-o baltă de sânge și se stinse părăsind pentru totdeauna meleagurile pe care trăise, luptase pentru apărarea neamului creștinesc și iubise cu patimă o făptură din altă lume. Paloș se trezise dintr-odată într-o existență ce părea veșnică, dar care ca orice început are și un sfârșit, uneori tragic. S-a născut viteaz și a murit ca o nălucă a nopții... De la una din
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
tremurau. Cu lacrimi în ochi, îi șopti neputincioasă. - Pentru ce ai făcut asta, cavalere?... Eu nici măcar n-am știut vreodată ce este viața printre muritori și tu m-ai ucis! De ce? Arnăutu o privi mirat. În fața sa se afla o făptură minunată. Se întrebă cum putuse să ucidă o femeie dezarmată. Vrăjit de farmecele sale, uită pentru o clipă că avea în față o tânără vampirică și simțindu-i durerea din trup i se făcu milă de ea. Vru să-i
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
ruptă din pânzele lui Rafael, avea o față de copil, bălană ca spuma laptelui, cu șolduri rotunde și sâni copți și c-o privire numai săgeți...M-am dus imediat cu gândul la Sulamita din Biblie, părea că ea este acestă făptură pe care-am întâlnit-o eu rătăcită pe-aici. Am sărit din hardughia mea și m-am apropiat de Agneta. Cineva parcă din interior mi-a vorbit tare: “Piai ,Satano, că ispita te va duce la pieire!” și cam în
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373262_a_374591]
-
din urmă pe cărarea șerpuitoare de lângă râul gălăgios. De după un pinten stâncos, în fața ochilor i se desfășoară spectaculoasa cascadă. Noi energii i se preling prin vene și o sete nebună de a-și trăi viața din plin îi cuprinde întreaga făptură. Își leagă calul de un pinten stâncos și se cațără până sub apele reconfortante care se revarsă de undeva de sus, plutesc câteva clipe în văzduh, apoi se lovesc de o stâncă formând un mic lac de vâltori, iar în
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Și se zbat frunze rănite, De dureri ne-nchipuite, Când un vânt hoinar, tăios, Suflă rece, arțăgos, Îndemnându-le, aș zice, Care-ntâi spre Rai să pice... În acest posac melanj, Oamenii din peisaj, Trăindu-și povești de viață, Hoinăresc ‒ făpturi de ceață. Tăcuți, vii, îndrăgostiți, Se strecoară zgribuliți; Nu de timpul care-i rece, Ci de timpul care trece. Referință Bibliografică: TRISTEȚE DE TOAMNĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1715, Anul V, 11 septembrie 2015. Drepturi de
TRISTEȚE DE TOAMNĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372216_a_373545]
-
corpul obosit și topit ca ceara! I-a stins glasul sensibil și trist! A ars-o pe picioare, până la ultimul puls, iar focul ce-a mistuit-o în ultima văpaie, s-a stins singur! Trist, atât de trist! Era o făptură cu înger în ea, o artistă cu tristețea în spiritul ei, cu vițele nemiloasei boli mușcând din ea ca o gură nesătulă! Se născuse pe 21 aprilie 1963, la Lupeni, județul Hunedoara , iar pe 7 august 2009, cerul înghețat și
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
de Mihaela*Trimite unui prieten prin e-mail aceasta poezie...Trimite unui prieten prin e-mail aceasta poezie... Versiune pentru imprimat a acestei ... XXVII. DRAGĂ ȘI SCUMPĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1854 din 28 ianuarie 2016. Mi-i scumpă făptura ta aleasă pe care o cuprind zănatic; cu copsele și sânii, cu gura păcătoasă, mi-i scumpă făptura ta aleasă. Mă nărui în dorință veroasă și mă pierd în ochii tăi fantastic; mi-i scumpă făptura ta aleasă, pe care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
imprimat a acestei ... XXVII. DRAGĂ ȘI SCUMPĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1854 din 28 ianuarie 2016. Mi-i scumpă făptura ta aleasă pe care o cuprind zănatic; cu copsele și sânii, cu gura păcătoasă, mi-i scumpă făptura ta aleasă. Mă nărui în dorință veroasă și mă pierd în ochii tăi fantastic; mi-i scumpă făptura ta aleasă, pe care o iubesc fanatic. Citește mai mult Mi-i scumpăfăptura ta aleasăpe careo cuprind zănatic;cu copsele și sânii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
2016. Mi-i scumpă făptura ta aleasă pe care o cuprind zănatic; cu copsele și sânii, cu gura păcătoasă, mi-i scumpă făptura ta aleasă. Mă nărui în dorință veroasă și mă pierd în ochii tăi fantastic; mi-i scumpă făptura ta aleasă, pe care o iubesc fanatic. Citește mai mult Mi-i scumpăfăptura ta aleasăpe careo cuprind zănatic;cu copsele și sânii,cu gura păcătoasă,mi-i scumpăfăptura ta aleasă.Mă năruiîn dorință veroasăși mă pierdîn ochii tăi fantastic;mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
colț tăcut de vară când în poiana din jos noi mălaiul îl săpam strângând lângă el frumos pământu— și-l înveleam pe tulpină-un lat de mână ca să crească pe măsură într-o baie de lumină să-nflorească a lui făptură și era așa frumos eu cu mama în postată în bogata mea de jos trăind viața nouă dată sat de soare în ardeal unde cresc mereu bucate chiar și hribe după deal așa scumpe și curate oveștene— ogrădeasa dosul răcii
ÎNTR-O BAIE DE LUMINĂ- DOSU RĂCII ȘI RUPTURI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376150_a_377479]
-
urmă. O picătură de ceară a scrijelit ființa Edwinei într-o dimineață răcoroasă de toamnă. A căzut ca o frunză îngălbenită de vreme la ea în suflet. Era atâta de firavă însă acestă fragilitate pârjolea fără milă fiecare colțișor al făpturii. A sângerat toată ființa ei sub povara primei arsuri. S-a revoltat pe îndrăzneala picăturii de ceară. După prima picătură de ceară au urmat altele. Acestea păreau niște gutui rătăcite în căutarea razelor de soare. Ar fi dorit să se
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
viață nu a mai întâlnit. Plângea. La început plânsul era un fel de bocet. Bocea după picătura care a apus și care nu se va mai întoarce niciodată. I-a întors cu nepăsare chipul. Nu a avut nici măcar milă de făptura ce a primit să ardă pentru ea și doar pentru ea, de făptura ce a considerat-o parte din ea, de făptura ce i-a făcut altar și a înălțat-o mai presus de ea, divinizând-o. Sufletul ars de
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
bocet. Bocea după picătura care a apus și care nu se va mai întoarce niciodată. I-a întors cu nepăsare chipul. Nu a avut nici măcar milă de făptura ce a primit să ardă pentru ea și doar pentru ea, de făptura ce a considerat-o parte din ea, de făptura ce i-a făcut altar și a înălțat-o mai presus de ea, divinizând-o. Sufletul ars de jarul picăturii nu-și mai putea găsi echilibrul. Mângâierea nu cunoștea drumul spre
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
nu se va mai întoarce niciodată. I-a întors cu nepăsare chipul. Nu a avut nici măcar milă de făptura ce a primit să ardă pentru ea și doar pentru ea, de făptura ce a considerat-o parte din ea, de făptura ce i-a făcut altar și a înălțat-o mai presus de ea, divinizând-o. Sufletul ars de jarul picăturii nu-și mai putea găsi echilibrul. Mângâierea nu cunoștea drumul spre el. Nu avea cui să se plângă. Era singur
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
face. E dezorientată. Sigiliul de ceară a fost abandonat în noapte iar durerea arsurii părea o floare de primăvară ce nu a avut timp să zâmbească soarelui fiind acoperită de ultimul cojoc al Dochiei. Lumânarea s-a topit iar viața făpturii nu-și mai găsea sensul. Aștepta să se topească și ea dar toamna refuza să-i ofilească sufletul și să-l scuture în veșnicie. Nu era Edwina omul care să trăiască în trecut și să viseze la un viitor plin
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
era în noaptea în care Tu și cu mine eram doi copii. Ai zis atunci că sunt pentru tine Singurul om cu care mai poți să vorbești, Și -ai spus ceva ce cu greu vreodată Un barbat ar spune unei făpturi femeiești. Citește mai mult Abia azi mi-am dat seama de ce nu trebuie să te mai caut printre cuvinte... Mergi cu bine acum călătorule drag,Nici sufletul nu ți-l mai dau așa ca înainteîn noaptea uitării pe tine te
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
va fiAșa cum era în noaptea în careTu și cu mine eram doi copii.Ai zis atunci că sunt pentru tineSingurul om cu care mai poți să vorbești,Și -ai spus ceva ce cu greu vreodatăUn barbat ar spune unei făpturi femeiești.... Abonare la articolele scrise de ana maria bocai
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
24 august 2014 Toate Articolele Autorului dansează toamna prin livezi am găsit un lac, o boare, între margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești frumoase, îmbrăcate în sidef, o natură somnoroasă, ce-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează prin livezi, printre frunzulițe verzi, albe lebezi stau pe lac și serafi le ține hangul, sug din subțioara
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > DE DRAGOSTE Autor: Brîndușa Maria Meruțiu Publicat în: Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Tu, făptură celestă, plutind nestingherită peste universu-mi teluric, te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioară rănită, mă înrobești cu fiece vorbă, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de
DE DRAGOSTE de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379651_a_380980]
-
regăsi.În speranța că poate,Acolo,La capătulCel dintru început al ei,Mă vei găsiDe dată aceastași tu...În speranțaCăîn brațeleTaleMă voi regăsi.... IV. DE DRAGOSTE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Tu, făptura celesta, plutind nestingherita peste universu-mi teluric, te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioara rănită, mă înrobești cu fiece vorba, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
teluric, te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioara rănită, mă înrobești cu fiece vorba, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit. Citește mai mult Tu,făptura celesta,plutind nestingherităpeste universu-mi teluric,te contopeșticu gândurile-mi nocturneși mă învălui,cu grațiaunei lebede negre,în privirea-țide căprioara rănită,mă înrobeșticu fiece vorba,zidindu-mă în turnurile-țisemețe...Tu,cetate de necucerit.... V. STARE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Și într-una dintre zile Amețiți de transcendent Se uitau prin bătătura Dacă văd ceva concret... Nu era nimic sub soare, Nici în calea stelelor Ca să-i lege de făptura Să-i răpească de sub ochii zeilor; Nu puteau nici să mai plângă Că e frig sau că e cald Fiindcă se-nalțară iarăși Până-n ceruri de smarald; Dacă-i înțepai cu acul Ori o furca sau ceva, Nu sânge ieșea din
ÎNDRĂGOSTITII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379661_a_380990]
-
care s-a accentuat atunci când am aflat cât de repede am fost înlocuit, că și-a refăcut viața și avea deja o fiică. Așa s-a sfârșit episodul Genny din viața mea, iar sufletul meu a rămas bântuit de imaginea făpturii ei, chiar și acum, când scriu, după atât de mulți ani, durerea și tristețea mă cuprinde și sufletul îmi tânjește de dor... Nimeni nu a putut s-o înlocuiască vreodată, cu toate că nu pot spune că nu m-am străduit s-
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului se umple cerul de cruci și aerul de cărnuri uneori încă vii alteori zac sub dale de piatră sau marmură după cum buzunarul omului murmură înălțarea făpturii prima a doua oară a n-a oară cu picioarele goale se calcă principii cu două falange se dirijează concertul fantomatic al creierelor de cristal răbufnesc uneori pe file goale în clădiri goale privesc tavanele imitațiile de metafore și niciodată
ÎNCHIPUIND ÎNĂLŢAREA PRIN CĂDERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379756_a_381085]