2,882 matches
-
cimitir îndepărtat. "Sujet" înseamnă intriga filtrată prin "punctul de vedere" si prinsă în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia primă" a romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai -bine zis, o viziune narativă mai concentrată. *15 Durata fabulei este perioada totală în oare se desfășoară acțiunea. Durata "narațiunii" se referă la ,,sujet" : ea este durata lecturii sau "durata practică a trăirii", "timpul trăit", timp controlat, firește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia primă" a romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai -bine zis, o viziune narativă mai concentrată. *15 Durata fabulei este perioada totală în oare se desfășoară acțiunea. Durata "narațiunii" se referă la ,,sujet" : ea este durata lecturii sau "durata practică a trăirii", "timpul trăit", timp controlat, firește, de romancier, care poate trece peste ani în câteva propoziții, dar poate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare. Formarea unui comportament civilizat prin respectarea unor norme și reguli morale. În școală, metoda dramatizării constă în interpretarea de către elevi a unor scenete, fabule, povești și povestiri accesibile, referitoare la fapte, evenimente, date, întâmplări cotidiene, trăite de copii, sau din istoria țării. Îndrumați de învățători, ei transpun în planul jocului cu roluri, poveștile, datele, faptele similare ale diferitelor materii pentru înțelegerea lor vie și
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare. Formarea unui comportament civilizat prin respectarea unor norme și reguli morale. În școală, metoda dramatizării constă în interpretarea de către elevi a unor scenete, fabule, povești și povestiri accesibile, referitoare la fapte, evenimente, date, întâmplări cotidiene, trăite de copii, sau din istoria țării. Îndrumați de învățători, ei transpun în planul jocului cu roluri, poveștile, datele, faptele similare ale diferitelor materii pentru înțelegerea lor vie și
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
Îndrumar, Iconar. Publică versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938). 26. I. Delabaia-Constantinescu (?-?), publicist, poet, traducător, redactor la Neamul românesc pentru popor este colaborator la Cuget Clar, Societatea de Mâine, autor al unui volum de fabule publicat în Cuget Clar. 27. Erast Costea (1890-1963), poet, publicist, absolvent al liceului la Suceava și licențiat în teologie la Cernăuți, culege folclor în timpul școlii și publică în Tudor Pamfile. Este autor al volumelor Istoricul fostei mănăstiri de maici din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acest frumos paradox critic. Accentul analizei cade pe insolitul și misterul prozei mateine: "Recunoaștem peste tot, în periodicitatea paginilor, în fastul misterios al încăperilor descrise, în imaginația somptuoasă, în gustul pentru bogăția decorativă, în viziunea decadențelor mărețe, în parada unei fabule a grandoarei, în toată opera, ca și în toată viața lui Mateiu I. Caragiale, un brummellism literar, cum am zice noi, o "invoaltă floare de tropice", cum atât de minunat zice Perpessicius." Dacă Ionel Teodoreanu este judecat din perspectivă stilistică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
să nu mi se dioache copilașul!” și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!”) etc. La fel de importantă în educarea elevilor este fabula. Deși, nu apare decât o dată în cei patru ani de gimnaziu, fabula are asupra copiilor o influență pozitivă. Nu trebuie să uităm că aceasta presupune un cititor inteligent, cu un anume rafinament, iar profesorul trebuie să aleagă acele texte care presupun experiențe de viață la care elevii au ajuns. Dacă luăm în
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
la mulți ani, dobitocia voastră” (Lupul moralist). Falsul raționament poate fi simplu identificat de către elevi și înțeles în contradicția sa: „Și caii lui Ahil, care proorocea,/ Negreșit că au fost, de vreme ce-l trăgea” (Toporul și pădurea). Elevul descoperă că în fabulă faptele și atitudinile omenești sunt înlocuite cu fapte și atitudini ale animalelor (sau obiectelor neînsuflețite). Descoperă că pentru a arăta cât de urât este să te lauzi, fabulistul poate să imagineze o întâmplare cu o gaiță și pentru a arăta
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
urât este să te lauzi, fabulistul poate să imagineze o întâmplare cu o gaiță și pentru a arăta cât de demn de dispreț este lăcomia, el se poate referi la un lup sau un urs. Procedeul artistic specific în construcția fabulelor este personificare. Explicânduli-se acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune cu măști. „Suprafața de atac a fabulelor este amplă: lăudăroșenia, zgârcenia, parvenitismul, superficialitatea, îngâmfarea, prostia, agresivitatea, trădarea, demagogia etc”[2, p.113]. Prin satirizarea acestor trăsături și
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
demn de dispreț este lăcomia, el se poate referi la un lup sau un urs. Procedeul artistic specific în construcția fabulelor este personificare. Explicânduli-se acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune cu măști. „Suprafața de atac a fabulelor este amplă: lăudăroșenia, zgârcenia, parvenitismul, superficialitatea, îngâmfarea, prostia, agresivitatea, trădarea, demagogia etc”[2, p.113]. Prin satirizarea acestor trăsături și manifestări negative, general-umane, fabula contribuie la conștientizarea cititorilor asupra modului de a se comporta și de a gândi și subliniază
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune cu măști. „Suprafața de atac a fabulelor este amplă: lăudăroșenia, zgârcenia, parvenitismul, superficialitatea, îngâmfarea, prostia, agresivitatea, trădarea, demagogia etc”[2, p.113]. Prin satirizarea acestor trăsături și manifestări negative, general-umane, fabula contribuie la conștientizarea cititorilor asupra modului de a se comporta și de a gândi și subliniază importanța unor atitudini pozitive precum modestia, generozitatea, simțul realității, sinceritatea, hărnicia, etc. Importanța studierii fabulei este rolul moral pe care aceasta îl are asupra
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
113]. Prin satirizarea acestor trăsături și manifestări negative, general-umane, fabula contribuie la conștientizarea cititorilor asupra modului de a se comporta și de a gândi și subliniază importanța unor atitudini pozitive precum modestia, generozitatea, simțul realității, sinceritatea, hărnicia, etc. Importanța studierii fabulei este rolul moral pe care aceasta îl are asupra elevilor. Astfel, cei care descoperă cât de urâte sunt unele manifestări ale oamenilor vor evita să le facă, iar cei care se identifică în faptele săvârșite de animale se vor rușina
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
iar cei care se identifică în faptele săvârșite de animale se vor rușina și vor încerca să se îndrepte. „Inteligentă și dreaptă, mereu în concordanță cu fiecare timp, capabilă să se hrănească tematic pe orice teren social, cultural și politic, fabula, deși amenințată cu dispariția, întreprinde un rol de asanare morală” [2, p.113]. Nu trebuie să uităm importanța studierii, în clasele gimnaziale, a speciei literare schiță. Prin intermediul acesteia elevii fac cunoștință cu personaje unice, care se comportă neadecvat. Prin intermediul ironiei
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
le publică. Si-a satisfăcut patima. Vrea să se ilustreze ca istoric? Nu rezistă de-a minți o Tară întreaga asupra evenimentelor ei. Inventează un document din “luna caldă a lui Iulie”. Si-a satisfăcut vanitatea!”. Phaedrus va face din fabulă un gen literar poetic, fiind luat ca model Jean de La Fontaine, în unele dintre cele mai cunsocute fabule: Vulpea și strugurii, Greierele și furnica, Vulpea și corbul. Alți autori latini au fost atât de apreciați de posteritate încât personaje din
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
Tară întreaga asupra evenimentelor ei. Inventează un document din “luna caldă a lui Iulie”. Si-a satisfăcut vanitatea!”. Phaedrus va face din fabulă un gen literar poetic, fiind luat ca model Jean de La Fontaine, în unele dintre cele mai cunsocute fabule: Vulpea și strugurii, Greierele și furnica, Vulpea și corbul. Alți autori latini au fost atât de apreciați de posteritate încât personaje din operele lor au fost preluate de alti scriitori sau chiar scriitorii înșiși au devenit protagoniștii unor opere de
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
va ieși, puțin mai târziu, ... în calitate de consilier cultural și artistic nr. 1 al conducătorului. Sistemul, care depășește chiar și pe conducător, poate deci totul. El distruge, manipulează, încadrează și folosește, pentru scopurile sale, tot și toate. Aceasta este și morala fabulei: amară, sfâșietoare, pesimistă, depresivă. O foarte vagă speranță apare totuși spre sfârșitul romanului. Dacă primul mesager al libertății ratează și, vai, cât de lamentabil al doilea ajunge totuși, chiar cu întârziere. Și poate că el într-o zi... dar nimic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
devine dramă cosmică, o provoacă, face parte din ea"68. În Jurnal, Eliade făcea referire la Newton, care, ca și hermetiștii din epoca elenistică și din Renaștere, credea într-o revelație primordială, pierdută, regăsită de inițiați și transmisă camuflat, în fabule și mituri, pentru a fi inaccesibilă profanilor; Newton credea că adevăratele secrete se găsesc camuflate în textele ezoterice 69. În elementele marginale se păstrează adevăruri fundamentale: superstiția - în înțelesul etimologic, super stat, "ceea ce stă deasupra", ceea ce rămâne, se păstrează 70
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
eliadescă e sacralizată prin infuzia de nume care, descompuse spectral, revelează conținuturi ale sacrului. Lumea lui Eliade se naște "pe tărâmul mitului". Sau al numelui. Note * În Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978. Mircea Eliade arăta distincția dintre basm, fabulă, pe de o parte și mit, pe de altă parte. Folosind terminologia băștinașilor societăților în care mitul "încă mai este viu" Eliade distinge: "istorii adevărate" (miturile) și "istorii false" (basmele, fabulele). "Istoriile adevărate" sunt cele referitoare la originile lumii având
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Univers, București, 1978. Mircea Eliade arăta distincția dintre basm, fabulă, pe de o parte și mit, pe de altă parte. Folosind terminologia băștinașilor societăților în care mitul "încă mai este viu" Eliade distinge: "istorii adevărate" (miturile) și "istorii false" (basmele, fabulele). "Istoriile adevărate" sunt cele referitoare la originile lumii având ca protagoniști ființele divine, supranaturale; cele "false" povestesc isprăvile eroului excepțional (pp. 8-9). Folosind disocierea lui Eliade, sacru-profan, "istoriile adevărate" intră în categoria sacrului, pe când cele "false" se încadrează în dimensiunea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
înfățișează ca atare tocmai pentru că elementele antagoniste care constituie jocul își inhibă reciproc dinamismul"519. Datorită acestei situări în contradictoriu, arta nu este nici reală nici ireală, nici adevăr nici neadevăr, fiind simultan ambele, undeva la jumătatea drumului. Astfel, "mitul, fabula, simbolul, alegoria ... prin însăși esența lor, nu sunt și nu pot fi realități, după cum nu sunt nici irealități, întrucât nu sunt adevărate: ele sunt ficțiuni în care realitatea și irealitatea, pe de o parte, cele două adevăruri, afirmativ și negativ
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a arătat Carson, duce la efecte grave, pe termen lung, asupra sănătății oamenilor. Substanțele chimice nu deosebesc între așa-zise numite insecte bune și insecte rele, ci ucid neselectiv și produc mutații la nivelul speciilor. Cartea se deschide cu o fabulă care atrage atenția asupra efectelor dramatice ale folosirii substanțelor chimice. Carson descrie venirea unei primăveri lipsită de trezirea la viață a naturii, de zumzetul insectelor, de agitația păsărelelor și de bogăția coloristică a florilor, dezastru ecologic previzibil într-un viitor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
am auzit, ce știm, ce ne-au istorisit părinții noștri" (Psalmul 78; 2-3). Metaforele terminologice /conceptuale acoperă sfera conceptual-semantică a limbajelor specializate, ca denotative, în timp ce metafora terapeutică este importantă prin valoarea formativă și curativă etc. Metafora terapeutică însumează povești, mituri, fabule, basme, parabole, fiind subordonată nevoilor individuale și structurii interne ale ființei umane. Conține întotdeauna soluționarea conflictelor ființei psihice. Metafora terminologică /conceptuală este extrinsecă. Nu are statut de metaforă literară, poetică, filozofică. Metafora terapeutică se definește prin puterea de transfer a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. gr. έργον, -ου s.n. "fapt, muncă"): med. ro. ergograf (cf. fr. ergographe, s.m.; en. ergograph); estezio- "senzație", "sensibilitate" (cf. gr. αίσθησις, -εως s.f. "senzație, cunoaștere, inteligență"): med. ro. esteziometru s.n. (cf. fr. esthésiomètre; en. (a)esthesiometer). F fabul- "poveste, fabulă" (cf. lat. fabula, ae "poveste, legendă"); faci- "față" (cf. lat. facies,ei "față"): med. ro. facial (cf. fr. facial,- ale,- aux); fago-, -fago "a mânca, a absorbi" (cf. gr. φάγος, - ου s.m. "mâncăcios, pofticios"): med. ro. fagozom (cf. fr. phagosome
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nu știu cui”. Sache o Întreabă „cum e aia cu măgarul, că el nu-și amintește”. Alice (soția) Întreabă dacă au găsit-o, doamna zice că nu. Pastorel a publicat-o, dar În casă avea cartea cu filele tăiate. E vorba de fabula sa intitulată „Măgarul”. Sache apreciază că „Păstorel a fost prudent, nefiind deloc zăpăcit”, doamna e de acord, „Păstorel are o clarviziune admirabilă, genială”. Iar de va fi chemat, el, Sache, va ști el ce să spună. Din când În când
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai bine afirmă?iile, el edicteaz? ?i �legile� care ar trebui s? stea la originea dreptului, a statelor ?i a sistemelor sociale de stratificare. Ne e greu s? ne imagin?m ast?zi interesul pe care l-au suscitat asemenea fabule despre �r?zboiul raselor� că proces aflat la originea civiliza?iilor, �ntr-o epoc? �n care sociologia era adesea confundat? cu cercetarea primelor moduri de organizare social?. Cert e c? ele au fost matricea numeroaselor teorii rasiste, antroposociologice ?i reac?ionare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]