2,704 matches
-
indiferentă în oglindă, -/ își face cu tine nodul la cravată,/ iese în oraș, cumpără ziarul, se oprește la cafenea, flecărește..." (Negru de fum, albă zăpadă), "Deasupra timpul se prăbușește ca pielea de pe-un animal jupuit/ peste tăcerea deasă, pântecoasă..." (Fantasme, Traian T. Coșovei). Referirea la universul cotidian se combină și la Florin Iaru cu finalul surprinzător, adevărată alunecare spre ireal: "Criza energiei a alungat Bulevardul 1 Mai/ la periferie." (De-a wați ascunselea). Aspecte ale realității comune sunt combinate uneori
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și (după bal): „Slăbită d oboseală, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
departe de țară, mergînd de la „Minhen” (München) la Nimfenburg, o localitate satelit a celui dintîi: „tot acest drum este lucrat cu alee de tei și plopi”3). Apoi plopii se întîlnesc, ici-colo, în scrierile unora dintre patruzecioptiști: la Alecsandri („Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare”), la Constantin Negruzzi („După prînz, ne-am dus în grădină, și ne-am tologit sub un bătrîn plop ce ne umbrea cu tufoasele lui ramuri”), la Alecu Russo („Stînca asta încununată cu plopi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și alte sugestii. Bacovia însuși, prin viața retrasă, se va fi considerat, în forul său intim, călugăr. Frămîntările sale morale sînt, în mare, asemănătoare cu ale unuia dintre aceștia: se luptă cu gîndurile, mai ales cu cele despre moarte, cu fantasmele, spune din „greșelile” sale, nu prea multe, „rămînînd să plîngă pentru cele ce nu le poate spune”2) Poetul nu era lipsit, apoi, de o oarecare afinitate față de trecutul îndepărtat, medieval. „Amorul [lui] de trecut” se exprimă în mai multe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
recuperat de istoria mentalităților. Dintre toate miturile capitalei, Pariziana este, presupune Louis Chevalier [1985, p.18], singurul care și-a menținut prestigiul, mitul cel mai vechi, cel mai imuabil și cel mai sacru. Pariziana reprezintă, pentru colectivitate, incarnarea dorințelor, viselor, fantasmelor mai mult sau mai putin conștiente 22. Geneză mitului Parizienei confirmă "caracterul activ al miturilor, adică puterea lor de a mobiliza și orienta dorința" și faptul că "mitul este valoarea cuprinsă de reprezentare, adică imaginea coadaptată cu valoarea" [Vianu, 1998
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
are nostalgia secretă a unui monarh, pe care îl găsește în persoana Parizienei, femeia care este o mitologie 38. Ea se construiește că mit deoarece este recunoscută ca atare de către un public care proiectează în femeia pariziana visele, fanteziile și fantasmele tabuizate. Depășind diferite manifestări individuale care atestă acest mit, mitul Parizienei se ridică la o semnificație colectivă: "C'est que la Parisienne, en ce temps-là, éveille leș désirs du monde entier. On l'invente dans leș steppes du Grand-Nord autant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză, la fel cum mama este italiană, iar femeia-tractorist sovietică. Francezele întruchipează sexismul occidental în general, fantasme pe care inconștientul colectiv masculin ezita să le proiecteze asupra femeilor din propriile lor țări. Domeniul cel mai important al bărbatului francez sunt femeile; ele constituie, cum menționează R.Barthes în Mythologies [p.26-32], terenul de vânătoare al bărbaților. Femeile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Maupassant. Orașului îi este propriu, în mai mare măsură decât oricărui alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea falsă aparține unui plan
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
portrete de mondene, asemănător cu cel pe care îl vom găsi mai târziu la Marcel Proust. Prestigiului poziției sale sociologice, Pariziana îi adaugă promisiunea unui erotism tulburător. Frédéric este sedus de capacitatea doamnei Dambreuse de a lăsa loc visului și fantasmelor: "Îl n'éprouvait pas à șes côtés ce ravissement de tout son être qui l'emportait vers Mme Arnoux, ni le désordre gai où l'avait mis d'abord Rosanette. Mais îl la convoitait comme une chose anormale et difficile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
trimit datorită pertinentei semnelor și perseverentei sale. Limbajul corporal îl dublează pe cel verbal, susținându-l sau intrând cu el în conflict. Limbajul corpului este cel mai adaptat în exprimarea stărilor existențiale fundamentale: viața, moarte, dragoste, ura etc. El traduce fantasmele și dorințele. Influențat de ideile lui Appia, Meyerhold, scriind despre corpul actorului, sesizează tridimensionalitatea să ca element fundamental 374. Alături de cercetările de biomecanica privind corpul actorului în spațiul scenei, Meyerhold operează cu conceptul de stilizare, dominant în gândirea sa375. Tratată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cum se construiește și se întreține unicitatea Parizienei. Putem califica Pariziana că un personaj migrator, care face sistem în text, fiecare dintre trăsăturile sale trimițând la toate celelalte. Pariziana personifica provocarea care distruge frontierele între real și ireal, fizic și fantasma, spirit și corp, exterior și interior, eroina și victima (a bărbatului, a familiei, a modei sau a propriei senzualități). Identitatea pariziana este schimbătoare, înșelătoare, un "semn flotant". Împovărata de toate neajunsurile, femeia de la sfârșitul secolului al XIX-lea este concepută
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
emoția copleșitoare i-a muiat genunchii atunci când și-a cuprins adorata în brațe și a simțit cum creștetu-i bombat se așează cuminte la baza sânilor ei feciorelnici; dar nu, youuupiee!... Alta era explicația. Da, o găsise în sfârșit pe Cosânzeana fantasmelor sale, pe cea care corespunde (Thanks God!) perfecțiunii ultime, și are, așa cum vor repeta cu creierii arși de oftică toți cei care au făcut mișto de el de-a lungul vieții, da, are "cracii până-n gât!" Hallelujah! E minor impedimentul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
președinte "jucător", curajos și bătăios, căruia i-a priit mediul veninos și scandalurile și care a ținut piept strategiilor de destabilizare a spațiului public românesc încurajate și susținute, cel mai probabil, de Moscova. A fost, sperăm, ultimul președinte animat de fantasma salvării cu mâinile proprii a țării și a poporului, ultimul lider, ne-ar plăcea să credem, care și-a personalizat puterea. Asta i-a permis, desigur, să țină piept instabilității politice și isteriei neputincioase a securiștilor din parlament la condamnarea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a lui Andreas Alariesto. Privirea i se oprește asupra unor imagini, parcă desprinse dintr-un basm, din Laponia. Îi menționează pe laponi, populație nomadă ce duce o viață "întotdeauna aspră, iar universul lor spiritual - aproape ca al copiilor - populat cu fantasmele pe care credeau că le ghicesc în tot ce-i înconjoară"273. Nomadismul este însă pe cale de dispariție, civilizația făcându-și simțită prezența până în cele mai îndepărtate colțuri ale regiunii. Aceste condiții de trai au favorizat, însă, nașterea unei literaturi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
doilea caz este inclusă Finlanda, unde "competențele culturale au fost lăsate în seama unor organisme cvasi-autonome (...) specializate în câte un domeniu artistic, sau ținând locul unui minister al culturii"652. Alexandru Ureche își propune să scrie despre Roberto Saviano și fantasma criminalității de avangardă. În partea de început a articolului acesta mărturisește că: "nu sunt nici măcar Erlend Loe - autorul delicioasei Fakta om Finland (Totul despre Finlanda) - în care protagonistul își ia angajamentul de a scrie un ghid turistic fără a ști
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
262-263-264), 1982, p. 294. Ungureanu, Dan, Corupția e un lucru bun, în "Vatra", nr. 5-6, 2005, p. 69. Ungureanu, Dumitru, Taina Tentației, în "Suplimentul de cultură", an V, nr. 204, 8-14 noiembrie 2008, p. 14. Ureche, Alexandru, Roberto Saviano și fantasma criminalității de avangardă, în "Verso", an IV, nr. 56-57, martie 2009, p. 27. Wertsman, Vladimir, O biografie a Mareșalului Antonescu, în "Tribuna", serie nouă, an XI, nr. 241, 16-30 septembrie 2012, p. 28. Vakulovski, Carmina; Mihai Vakulovski, " Îmi place la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
12, 2011, p. 8. 648 Ibidem. 649 Ibidem. 650 Ibidem. 651 Luigi Bambulea, Strategiile culturii. Dialog cu Magda Cârneci (Franța), în "Verso", an III, nr. 50-51, decembrie 2008, p. 21. 652 Ibidem, p. 22. 653 Alexandru Ureche, Roberto Saviano și fantasma criminalității de avangardă, în "Verso", an IV, nr. 56-57, martie 2009, p. 27. 654 Andrei Marga, Un proiect de lege peticit și diletant, în "Verso", an V, nr. 81, martie 2010, p. 22. 655 Andrei Marga, Anul 2010 la Universitatea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
obstinație respectiva reclamă, întrebându-mă cam chinuitor dacă eu voi ajunge vreodată în acel loc. Și iată că, în 2007, am ajuns (întrucâtvaă în sfârșit! Înainte de a pleca spre Zakynthos am stat și m-am gândit destulă vreme la funcția fantasmelor. Este limpede că această insulă a funcționat pentru mine ca o fantasmă. Dar fantasmă a ce? A paradisului pierdut? A întoarcerii în uterul primordial? M-am gândit chiar și la fantasma androginului. Destul de nelimpezită, m-am tot întrebat, de fapt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
în acel loc. Și iată că, în 2007, am ajuns (întrucâtvaă în sfârșit! Înainte de a pleca spre Zakynthos am stat și m-am gândit destulă vreme la funcția fantasmelor. Este limpede că această insulă a funcționat pentru mine ca o fantasmă. Dar fantasmă a ce? A paradisului pierdut? A întoarcerii în uterul primordial? M-am gândit chiar și la fantasma androginului. Destul de nelimpezită, m-am tot întrebat, de fapt, ce-i de făcut cu fantasmele? Cum să scapi de ele? Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
loc. Și iată că, în 2007, am ajuns (întrucâtvaă în sfârșit! Înainte de a pleca spre Zakynthos am stat și m-am gândit destulă vreme la funcția fantasmelor. Este limpede că această insulă a funcționat pentru mine ca o fantasmă. Dar fantasmă a ce? A paradisului pierdut? A întoarcerii în uterul primordial? M-am gândit chiar și la fantasma androginului. Destul de nelimpezită, m-am tot întrebat, de fapt, ce-i de făcut cu fantasmele? Cum să scapi de ele? Pe de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
stat și m-am gândit destulă vreme la funcția fantasmelor. Este limpede că această insulă a funcționat pentru mine ca o fantasmă. Dar fantasmă a ce? A paradisului pierdut? A întoarcerii în uterul primordial? M-am gândit chiar și la fantasma androginului. Destul de nelimpezită, m-am tot întrebat, de fapt, ce-i de făcut cu fantasmele? Cum să scapi de ele? Pe de o parte e bine să ai curajul să le poți privi în ochi, scăpărând, ca și cum ai privi ultimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
a funcționat pentru mine ca o fantasmă. Dar fantasmă a ce? A paradisului pierdut? A întoarcerii în uterul primordial? M-am gândit chiar și la fantasma androginului. Destul de nelimpezită, m-am tot întrebat, de fapt, ce-i de făcut cu fantasmele? Cum să scapi de ele? Pe de o parte e bine să ai curajul să le poți privi în ochi, scăpărând, ca și cum ai privi ultimul adevăr al morții, pe de altă parte, oare nu-i mai bine să înveți să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
să scapi de ele? Pe de o parte e bine să ai curajul să le poți privi în ochi, scăpărând, ca și cum ai privi ultimul adevăr al morții, pe de altă parte, oare nu-i mai bine să înveți să oblojești fantasmele, să le alinți și să le răsfeți, pentru că atunci și ele vor proceda la fel cu tine? Oare? În orice caz, eu voiam să mă scufund cu totul în această fantasmă a mea legată de golful și epava îngropată-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
oare nu-i mai bine să înveți să oblojești fantasmele, să le alinți și să le răsfeți, pentru că atunci și ele vor proceda la fel cu tine? Oare? În orice caz, eu voiam să mă scufund cu totul în această fantasmă a mea legată de golful și epava îngropată-n nisip din insula Zakynthos. Voiam să savurez până la capăt această fantasmă. Întrucât era singura soluție ca să și ies la liman dinăuntrul ei, bântuitoare fiind dânsa de mai bine de treisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
ele vor proceda la fel cu tine? Oare? În orice caz, eu voiam să mă scufund cu totul în această fantasmă a mea legată de golful și epava îngropată-n nisip din insula Zakynthos. Voiam să savurez până la capăt această fantasmă. Întrucât era singura soluție ca să și ies la liman dinăuntrul ei, bântuitoare fiind dânsa de mai bine de treisprezece ani. Iată de ce chiar merită să avem fantasme și să ne lăsăm înminunați (chiar dacă și chinuiți, uneoriă de ele. La 6
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]