2,528 matches
-
a fost oda simfonică "Deșertul" a compozitorului Félicien César David (1810-1876), care se bucurase în 1846 de mare succes. Tema romantică a artistului care caută natura sălbatică și neatinsă în "Deșert" este transformată de Offenbach în același an într-o farsă în care patosul modelului este contracarat de plângerile prin care un dandy impută deșertului lipsa cafenelelor și un climat mizerabil. În lamentațiile acestea sunt amestecate fragmente din melodiile în vogă pe străzile Parisului. Cu scopul de a se vedea interpretat
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
avenir"), un pamflet mai degrabă naiv la adresa lui Richard Wagner. Wagner reușise cu mare greutate să fie reprezentat cu trei concerte la Opera Italiană din Paris, care nu avuseseră succes dar deveniseră datorită controverselor din presă notorii. Offenbach îl confruntă în farsa sa pe un Wagner aflat pe câmpurile elizee cu unii dintre marii compozitori ai trecutului, precum Mozart și Gluck. Aceștia sunt calificați drept desueți de către revoluționarul compozitor saxon, care prezintă o "Simfonie a viitorului", ale cărei motive trebuie explicate în timpul
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
care între timp fondară "Compania - Fraca Rame", pregătesc o serie de "momente" pentru spectacolul de varietăți (pentru RAI -Radioteleviziunea Italiană) "Canzonissima". Cenzura intervine atât de deseori, încât fu abandonată în favoarea teatrului. Comediile produse între 1959 și 1961 aveau structura unei farse dilatate și îmbogățite cu elemente de satiră. Cu o atitudine critică față de ceea ce el numea "teatru burghez", Fo începu să facă spectacole în locuri nn convenționale: în piațe, case ale poporului, fabrici, unde, desigur, întâlnește un public diferit, format mai
Dario Fo () [Corola-website/Science/304654_a_305983]
-
constantă este anticlericalismul, elemente evidenti în comedia din 1989 "Papa și vrăjitoarea" și în 1991 "Johan Padan la descoverirea Americilor". Scânteia este abrogarea de către guvern, a unei noi legi în privința traficului și consumului de droguri; ca întotdeauna structura este a farsei iar victima satirei este miopia demonstrată de guvern în scrierea legii cu sprijinul Bisericii. În ultimii ani, activitatea lui Dario Fo a continuat să urmărească cele două direcții paralele: comedia farsă ("Diavolul cu țâțe", 1997) și monologul construit după modelul
Dario Fo () [Corola-website/Science/304654_a_305983]
-
și consumului de droguri; ca întotdeauna structura este a farsei iar victima satirei este miopia demonstrată de guvern în scrierea legii cu sprijinul Bisericii. În ultimii ani, activitatea lui Dario Fo a continuat să urmărească cele două direcții paralele: comedia farsă ("Diavolul cu țâțe", 1997) și monologul construit după modelul arhetipului "Mistero buffo" (de la "Lu santo jullare Francesco" din 1999 la spectacolul-lecție "Templul oamenilor liberi" din 2004). din nou către texte civile și politice, concretizate în spectacolele satirice chiar despre Silvio
Dario Fo () [Corola-website/Science/304654_a_305983]
-
și încă miliardar, umple sălile de spectacol”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În această comedie, la scenariul căreia a colaborat și Amza, regizorul a izbutit o eficace și adesea irezistibilă farsă parodică în care protagonistul a apărut într-un memorabil dublu rol, iar Puiu Călinescu a uluit într-o reușită pastișă a unui șleampăt și pedant Columbo. Record absolut de spectatori: 14.643.840! Totuși rezerva formulată în «Istoria filmului românesc
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
NAȘĂ de falsificare a "aterizărilor", argumentând că acestea au fost realizate la Hollywood cu Walt Disney că sponsor, Arthur C. Clarke scenarist și regizate de Stanley Kubrick. Predomina ideea ca întreg programul de "aterizare" cu echipaj uman a fost o farsă totală de la început până la sfârșit. Unii susțin că tehnologia cu care s-a încercat să se trimită oameni pe Lună a fost insuficientă sau că centurile de radiații Van Allen, vântul solar, erupțiile solare, ejecțiile coronale de masă și radiația
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
comunitate științifică formidabilă erau în măsură să analizeze datele NAȘĂ. Prin urmare ar fi de așteptat ca sovieticii să fi descoperit o eventuală falsificare a aselenizării, mai ales că propriul lor program a eșuat. "Succesul" american demonstrat ca fiind o farsă de către sovietici ar fi fost o uriașă lovitură de propagandă. Bart Sibrel a răspuns acestei idei cum că: "„sovieticii nu aveau capacitatea de a urmări navele spațiale americane care părăseau orbită Pământului până la sfârșitul anului 1972, iar cum au avut
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
este fundamental corectă, permițând astfel erori comune cum ar fi fotografii greșite și amintiri personale imperfecte. Prin aplicarea procesului științific, orice ipoteză care este contrazisa de fapte observabile poate fi respinsă. Există o totală lipsa de coerență în prezentarea ipotezei farsei datorită variantelor diferite ale susținătorilor teoriei conspirației. Ipoteza "„aterizarea este reală”" este o poveste unică, deoarece provine dintr-o singură sursă, dar există mai multe ipoteze ale farsei, fiecare abordând un aspect specific al aselenizării. Prin urmare această variație este
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
poate fi respinsă. Există o totală lipsa de coerență în prezentarea ipotezei farsei datorită variantelor diferite ale susținătorilor teoriei conspirației. Ipoteza "„aterizarea este reală”" este o poveste unică, deoarece provine dintr-o singură sursă, dar există mai multe ipoteze ale farsei, fiecare abordând un aspect specific al aselenizării. Prin urmare această variație este considerată un indicator cheie că ipoteza "„aterizarea este o farsă”" constituie de fapt adevărată teorie a conspirației. O altă componentă a teoriei falșificării se bazează pe argumentul că
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
este reală”" este o poveste unică, deoarece provine dintr-o singură sursă, dar există mai multe ipoteze ale farsei, fiecare abordând un aspect specific al aselenizării. Prin urmare această variație este considerată un indicator cheie că ipoteza "„aterizarea este o farsă”" constituie de fapt adevărată teorie a conspirației. O altă componentă a teoriei falșificării se bazează pe argumentul că observatoarele profesionale și Telescopul Spațial Hubble ar trebui să poată face fotografii de la locurile aselenizărilor. Argumentul se bazează pe ideea că, dacă
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
Terra. Rocile lunare au mai mult de 200-600 de milioane de ani vechime decât cele mai vechi roci terestre cunoscute în acest moment. Rocile lunare au o serie de caracteristici asemănătoare cu probele lunare aduse de sovietici mai tarziu. Adepții farsei argumentează că voiajul lui Wernher von Braun în Antarctica din 1967 (aproximativ 2 ani înainte de 16 iulie 1969, lansarea misiunii Apollo 11) a fost cu scopul de a studia și/sau a colecta meteoriți lunari care să fie folosiți pentru
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
fie folosiți pentru a falsifica rocile lunare. Deoarece von Braun a fost un ofițer SS (deși unul care a fost arestat de Gestapo) [131], filmul documentar Did We Go? sugerează [89] că este suspectibil de a menține tăcerea privind conspirația farsei datorită trecutului sau dubios. Cum NAȘĂ nu a oferit mai multe informații despre ce a căutat von Braun (directorul Marshall Space Flight Center) și alți trei membri în Antarctica în acea perioadă. NAȘĂ a spus doar că aceștia au cercetat
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
nu mai folosească titlul de "Prinț de Hohenzollern-Veringen". Într-un interviu din 2009, Prințul Moștenitor și-a reiterat cererea, afirmând că tatăl său nu are dreptul de a acorda titluri într-o republică și că titlul de "Hohenzollern-Veringen" e o "farsă". Prințul Moștenitor e fiul ASS Friedrich Wilhelm, Prințul de Hohenzollern-Sigmaringen, care i-a acordat lui Radu "numele" "ad personam" de "Prinz von Hohenzollern-Veringen" la 1 ianuarie, 1999. Scandalul se crede că ar fi fost instigat de către un descendent al regelui
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
nici de apărare, nici de acuzare, el asistă în timpul procesului la deformarea realității de către ambele părți, care admit ca probă concludentă faptul că eroul nu a plâns la moartea mamei sale. Rememorându-și existența, Meursault are sentimentul că trăiește o farsă și că absurdul i-a întins o cursă din care nu are cum să iasă decât condamnat, deoarece gloanțele trase în arab au fost "bătăile în poarta nenorocirii". Un alt "străin" este și personajul romanului "Căderea", care nu se susține
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
se îmbrace la fel ca el și să se distreze cu el, lăsându-l să fie trimis în lumea de dincolo, chiar în mâinile lui Seth. Nutka era prietenul cel mai bun al lui Țuț. Era maestru în a face farse și a înșela. Katie este rivala din copilărie a lui Cleo și scurt a devenit o rivala pentru atenția lui Jake. El Zabkar e un om bătrân care a-nsușit-o pe Ammut.El a crezut că Țuț are un blestem, dar
Tutenstein () [Corola-website/Science/312672_a_314001]
-
multe sucituri înțelepte" ... Comedia aduce în literatura română lumea țăranilor transilvăneni văzuți de Slavici, fără idilismul dulceag sau romantismul tenebros al prozei epice apărute până atunci în foile ardelene. Comedia "Toane sau Vorbe de clacă", apărută în 1875, este o farsă fără o valoare deosebită, asemeni comediei "Polipul unchiului", în care procedeele comice sunt comune, precum denominarea personajelor (Frecățel, madam Clevețică), dar dialogurile sunt naturale și limpezi, iar situațiile, firești. Un an mai târziu a scris și prima dramă istorică, "Bogdan
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
cu aproape 420% mai mulți decât în decembrie 1990. Previziunile sumbre ale virusului Michelangelo amenință colapsul a circa 5 milioane de calculatoare pe data de 6 martie. Însă doar 5,000-10,000 de calculatoare se întâmplă să "dea colțul". 1994 Farsă de proporții din partea email-ului hoax (alarmă falsă) Good Times. Farsă se bazează pe amenințarea unui virus sofisticat care e capabil să șteargă un intreg hard prin simpla deschidere a emailului al carui subiect este "Good Times". Deși se știe
Virus informatic () [Corola-website/Science/311652_a_312981]
-
ale virusului Michelangelo amenință colapsul a circa 5 milioane de calculatoare pe data de 6 martie. Însă doar 5,000-10,000 de calculatoare se întâmplă să "dea colțul". 1994 Farsă de proporții din partea email-ului hoax (alarmă falsă) Good Times. Farsă se bazează pe amenințarea unui virus sofisticat care e capabil să șteargă un intreg hard prin simpla deschidere a emailului al carui subiect este "Good Times". Deși se știe despre ce e vorba, hoaxul revine la un interval de 6-12
Virus informatic () [Corola-website/Science/311652_a_312981]
-
mare parte a acestor situri au un caracter artistic-monumental). În ceea ce privește caracteristicile culturale tipice italiene, se observă în literatură prevalența comediei aupra tragediei și cel puțin până în secolul XIX a liricii asupra prozei. Tipică este Commedia dell'arte cu trăsăturile sale, farse și înțepături (care provin din "italum acetum") și tipizarea personajelor de multe ori în măști. Prevalența liricii a fost legată de un presupus "sentimentalism italian", în special de caracterul scăzut de popularitate pe care literatura italiană a menținut-o mult
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
criticilor care consideră că mai toate operele sale tratează aceleași subiecte, Schnitzler răspundea : "Scriu despre dragoste și despre moarte. Ce alte subiecte există?". Fapt este că Schnitzler nu a ezitat niciodată să abordeze tema dragostei mai curând că pe o farsă sexuală în piesele sale, având chiar o aventură cu una din actrițe, Adele Sandrock. Piesă "Professor Bernhardi", în care un doctor evreu refuză serviciile unui preot catolic pentru a evita ca o pacientă să-și dea seama că este pe
Arthur Schnitzler () [Corola-website/Science/311477_a_312806]
-
2005. Mike este însurat cu Anna (Hillinger) Shinoda din 2003. Ea este acum sursă de inspirație a artistului. Cântecul "Where'd you go" îi este dedicat soției sale. Cuplul trăiește acum în Agoura, California. În 2004, a fost supus unei farse într-un episod din Punk'd (emisiune MTV). El a spus că albastru închis este culoarea naturală a părului sau și că etapă când avea părul mai deschis a trecut, ca adoră mâncarea japoneză și că cea mai grea parte
Mike Shinoda () [Corola-website/Science/309565_a_310894]
-
ele să fie identificate. Cu toate eforturile intense depuse pentru descifrarea sa, manuscrisul nu s-a putut descifra nici până în ziua de azi (2015), nici măcar cu ajutorul calculatoarelor. El ar putea avea un sens oarecare, dar poate fi și doar o farsă cu aparențe serioase. Originalul se păstrează în biblioteca "Beinecke Rare Book and Manuscript Library" de la "Yale University" din New Haven, Connecticut, SUA, sub numărul de catalog MS 408 (începând din 1969). O scriere misterioasă într-un alfabet necunoscut și fără
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
au purtat urât cu el pentru că este containerul Vulpii cu nouă cozi. Datorită faptului că a suferit de singurătate în copilărie, Naruto a dezvoltat o poftă de atenție. În scopul de a realiza acest lucru, Naruto a început să facă farse prin tot satul și a mers atât de departe pentru a depune efor ca să devină Hokage, protectorul satului, sperând că îi va aduce recunoașterea și respectul sătenilor. Pentru a obține acest titlu, Naruto are o determinare puternică, fiind întotdeauna încrezător
Naruto Uzumaki () [Corola-website/Science/309647_a_310976]
-
Crăciun și de Paști, cu caracter sacru, în care figurau, alături de Sfântă Fecioara și de Sfanțul Iosif, îngeri, diavoli, profeți, pastori și diferite figuri alegorice. Mai există un gen de teatru comic foarte practicat, având un bogat repertoriu alcătuit din farse pe teme luate din viața de toate zilele. Este vorba de "sotties", a căror protagoniști erau cei săraci cu duhul. Dar în Portugalia au existat, mult înainte de Gil Vicente, unele forme de reprezentații populare, mai ales de tipul farselor. Chiar dacă
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]