2,688 matches
-
Warhol, care celebrează, în 1962, chipul și buzele multiplicate ale lui Marilyn 163 continuă să sporească tensiunea erotică. Ele promovează un alt ideal de femeie, cu forme voluptoase, mortală, senzuală și, desigur, adulteră. Cenzura hollywoodiană se relaxează, iar după îndelunga fascinație pentru săruturi, America își îngăduie să viseze la decolteurile adânci, taliile delicate și șoldurile ispititoare ale noilor vedete. Cinematograful american din perioada Războiului Rece abundă în desuuri fierbinți: corsetul care face talia de viespe, portjartierul și sutienul decupat purtate de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
societate la o talie bonsai. - Asasinarea fiului meu Alexandru Malin Tăcu, un adolescent efeb și poet congenital, imprimat cu un dosar de urmărire informativa specială la vârsta de 15 ani pentru vină că Dumnezeu l-a Înzestrat cu superbia și fascinația captivării. Victima unui asasinat politic cu autori cunoscuți. La pagina 33 din dosarul 84901, renumerotat, se vede În filigran mașinăria crimei În laboratoarele infernale, administrată În complexitatea ei de generalul maior Alexie Ștefan, șeful Direcției a 3-a DSS, o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
farmecul lui : Poete, peste inimi tu cum să nu domnești/ Când știi atât de bine să ne ademenești (IV 5). Opera lui Ovidiu, atât de atrăgătoare pentru femei, îi aduce în schimb autorului adversitatea bărbaților îngrijorați de puterea lui de fascinație. Soțul Corinei e mistuit de gelozie și îl denunță pe poet drept agent al pervertirii : acest Ovidiu corupt, corumpător,/ Pescuitor de-amoruri prin versuri de amor./ De când el mai cu seamă a scris Arta iubirei,/ Femeile, perdute pe câmpul rătăcirei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în considerațiile teoretice din preambul. De fiecare dată, intriga este construită în chip similar : unul din marii filosofi ai Atenei, înconjurat de admirația discipolilor și a femeilor frumoase, dar și de mefiența autorităților puse în gardă de puterea sa de fascinație asupra celor din jur, are ocazia să-și verifice validitatea teoriilor în viața reală. Într-un moment de cumpănă, moartea unui apropiat, adept al ideilor sale, declanșează un mecanism fatal : filosoful intră în conflict cu puternicii zilei, cei seduși cândva
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de regele spartan și convertește astfel tragedia în farsă. La întoarcerea acasă, cei doi frați triumfători la Troia se împiedică reciproc să-și atingă scopul când încearcă aceeași soluție de eliminare a rivalului pentru a-și restabili autoritatea subminată de fascinația teatrului. Ca și actorul din primul act, Menelau protestează că Agamemnon i-a stricat toată scena din care lipseau numai gestul final și mimica potrivită (III, p. 413). Suveranul Micenei nu pare impresionat de gesturile fratelui său deghizat, cocârjat, tremurând
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pruncie, ca instrumentele care-l vor duce spre adevărul cel de nesuportat (p. 144). Într-un flux și reflux de speranțe și deznădejdi, el trece prin stări extreme care arată precarul echilibru al condiției umane (p. 145). Suferind de o fascinație a propriei taine (p. 146), își continuă ancheta până la catastrofă. Destinul crud, dar nu absurd îi arată celui mai inteligent muritor nimicnicia ființei omenești și iluzia puterilor raționale atunci când nu se recunoștea legea dată de zei (p. 148). Răvășit de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Asemenea mâini percep lucrurile doar aproximativ, dar mult mai sigur înțeleg abstracțiunile sunetelor numite muzică de obicei. Cânta minunat la pian. Și totuși, ea, lunatica de bunică, și nu realistul lui tată, a fost mai aproape de realitate când a intervenit fascinația lui pentru Isidora, ea, care nu se îngrijorase peste măsură. Chiar, ce făcea Isidora în clipa aceea? După spectacol, nu i se prea întâmpla să se întoarcă acasă ca să citească și să-și completeze cunoștințele, deși se lăuda că-și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
râs. Devenind brusc absentă la ceea ce se petrecea în jurul ei, Panaiota începu să fredoneze o melodie făcută din melancolie și violență. Se simțea în ea forța primitivă a unui suflet vechi, cu lipsa lui de măsură, cu furiile lui, cu fascinația lui pentru abisuri. Mesenii nu înțelegeau cuvintele cântecului și la început îl ascultaseră doar cu o ureche înduioșată de cele câteva pahare golite, pentru a uita de noapte și de vremea rea, dar, pe măsură ce patima creștea, prevestind catastrofa, o teroare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cîștigat prin cele cîteva succese ale politicii externe. În 1935 la Stresa, Mussolini a apărut ca arbitrul păcii europene, cuceririle coloniale (Etiopia în 1935-1936) și succele obținute în diferite domenii cum ar fi modernizarea țării (unde "trenurile sosesc la timp!"), fascinația exercitată de regim și de șeful acestuia asupra unei părți a elitei europene, spectaculoasele reușite ale sportivilor italieni (de două ori cîștigători ai Cupei Mondiale de fotbal, în 1934 și 1938, locul trei după Germania și Statele Unite la Jocurile Olimpice de la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fascist", către care, în cursul anilor '30, au început să-și îndrepte privirile numeroși dictatori sau candidați la dictatură aflați în cele patru puncte cardinale ale continentului. În mod incontestabil, Mussolini și Hitler au avut un rol important în această fascinație exercitată de regimurile lor. De la sfîrșitul anilor douăzeci, primul a acordat serioase subvenții organizațiilor fasciste sau cu tendințe spre fascizare ale căror acțiuni i se păreau utile pentru realizarea obiectivelor sale inter-naționale, ca Heimwehr din Austria, condusă de prințul Starhemberg
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
În aceste condiții întrebarea este dacă Europa de dinainte de război este pe punctul de a cădea în totalitarismul fascist sau de a adopta formele clasice de dictatură inspirată parțial de modelul italian și cel german. Oricît de puternică a fost fascinația fascismului, răspunsul este evident negativ, fiind vorba de țări democratic-liberale care, în condițiile crizei au fost atacate din nou de dreapta naționalistă. După ce și-au atras un număr mare de membri și au obținut suficiente voturi în anii 1934-1936, toate
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
germano-sovietic din 1939 va îndepărta mulți militanți și simpatizanți ai partidelor comuniste, dar odată cu crearea unei Europe hitleriste, aceștia vor avea ocazia să se reabiliteze în cadrul Rezistenței și să-și atragă o nouă generație de prozeliți. În ceea ce privește fascismul și nazismul, fascinația a fost la fel de puternică, cu aceleași adeziuni ideologice și angajamente variind în funcție de grupurile și de indivizii luați în discuție. În Franța, intelectualii cu adevărat "fasciști" nu formează decît un grup restrîns din care se desprind cîteva personalități strălucite ca Drieu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Nicolae BUSUIOC (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Fascinațiile Iașului cultural EDITURA JUNIMEA IAȘI 2016 DE CE MONTAIGNE? În loc de prefață În frumosul castel Montaigne din Périgord se năștea în iarna blândă a anului 1533 viitorul autor al celebrelor Eseuri. Educația lui Michel a fost încredințată unui pedagog german care, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
veselă, lirică și dramatică, când cuprinsă de strălucirea solară sau acoperită de vălul nopții. În orice ipostază ar fi, o acceptăm și o îndrăgim fără rezerve. Amintirile rămân fie și ca niște slabe umbre închise între coperțile unei cărți. I. FASCINAȚIILE CETĂȚII SPIRITUL LOCULUI Un duh misterios parcă pune stăpânire pe cei care vin în contact cu Cetatea Iașilor, cu decorul pitoresc al așezării între coline, cu istoria străveche. Dintre toate legendele privindu-i obârșia, și sunt multe, ne place mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de joc imaginativ liber al artei. Lângă noi avem un artist care ne poate detalia chestiunea. Dumneavoastră readuceți în prim plan plăcerea produsă de contemplația pură. Vă fascinează frumusețea fluturilor și zborul lor. Sigur că, teoretizând puțin, la baza acestei fascinații de ordin estetic se află, ca primă treaptă, o plăcere senzorială, cea vizuală mai exact. Corect, intervine pictorul nostru. Aș adăuga însă la cele spuse de distinsul profesor-teoretician că la o anumită altitudine valorică emoția estetică cea mai profundă se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mândresc. Orice s-ar spune, acel genius loci există, iar la Iași el reprezintă sursa generatoare a unei sinteze a valorilor, înseamnă vocații, semne, transcendență și creație care clădesc, la un loc, identitatea ieșeană. Și din ea nu lipsește încă fascinația sentimentului de esență sensibilă și afectiv-pozitivă. DE LA GENERAȚIA PAȘOPTISTĂ LA GENERAȚIA TÂNĂRĂ Extrem de interesante sunt definițiile date termenului "generație" de Mircea Vulcănescu, cel pe care Constantin Noica l-a prețuit din multe puncte de vedere. Și nu numai el. Șapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mirându-se și ele în aerul impregnat de atâta poezie. De unde miraculoasa stare lirică? Zilele de mai conferă un fel de fericire extatică, sunt orologii cu bătăi ritmice în sonorități de finețea rozelor mătăsoase, bucurându-ne cu toții de vrajă și fascinație. Ce frumusețe! Întruchiparea proiecțiilor pictate ale naturii în expansiune, întreaga atmosferă a zidirilor vegetale declanșează în noi euforia de neoprit, cu senzația de umbre mișcătoare ale zeițelor olimpiene. Mâini invizibile ne dezbracă de orice tristețe, însuflețiri necuprinse plutesc cu aripi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
tocmai de la o stație prin care tramvaiul urcă și coboară din și spre Copoul ieșean. El poate fi considerat, în ciuda ajustărilor moderne aduse, unul sentimental, mai ales dacă îl legăm de amintirea cântecului de pe vremuri. Pentru fiecare dintre noi pasiunea, fascinația, atracția pentru sensibil și afectiv este o cale de a ne însenina viața și încă una, la urma urmei, de a ne îndepărta de conflictele dintre întâmplare și haos, dintre haos și ordine, cum ar spune filozoful. Totul e să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
000 unități de bibliotecă) a) Prezentări de noutăți editoriale. 11. Colegiul "C. Negruzzi". Biblioteca numără peste 40.000 volume, fiind una dintre cele mai vechi biblioteci liceale din Iași a) Sala de lectură SUMAR DE CE MONTAIGNE? În loc de prefață 5 I. FASCINAȚIILE CETĂȚII 13 Spiritul locului 15 Iașul medieval, Iașul artei 20 Cetatea trăitoare din și prin cultură 28 De la muzeul de istorie naturală la estetica naturii 34 O medie culturală? 44 Tezaure și priorități de tipărire 47 Lecturile lui Eminescu 52
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Biblioteci ale Iașului 273 DE ACELAȘI AUTOR: 1. Oglinzile cetății. Dialoguri ieșene. Editura Omnia, Iași, 1993. 2. Oglinzile cetății. Dialoguri ieșene, vol. 2-3, Editura Omnia-Știința, Iași-Chișinău, 1994-1996. 3. Oglinzile cetății. Dialoguri la Chișinău, vol. 4, Editura Știința, Chișinău, 1996. 4. Fascinații. Drumuri și cărți. Editura Omnia, Iași, 1995. 5. Scriitori ieșeni contemporani. Dicționar biobibliografic, Editura Junimea, Iași, 1997. 6. La pas prin Paris, Editura Sedcom Libris, Iași, 1997. 7. Semnele înțelepciunii. Schiță pentru o istorie a cărții. Grafică de Ion Truică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cadrului asupra bicepșilor săi lucioși, a trupului sculptural și a fizicului plin de forță îl prezintă ca pe un simbol al sexualității masculine, ca pe o imagine a virilității care promovează atît admirația femeii pentru forța bărbătească, dar poate și fascinația homo-erotică indusă de luptător. Cadrele încetinite fac din Rambo o forță a naturii, ce alunecă fără efort prin junglă, iar muzica triumfătoare îi traduce faptele de vitejie în cheia super-eroicului. Transformarea sa într-un supererou este prezentată în cadrele în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-și părinții în timpul actului sexual, au un impact profund asupra comportamentului ulterior. Imaginile acestor scene rămîn ca paleosimboluri care controlează comportamentul, provocînd, de exemplu, un sentiment de vină care însoțește masturbarea sau infuzînd actul sexual cu o mare încărcătură de fascinație și atracție sau, dimpotrivă, cu repulsie și teamă. Paleosimbolurile nu pot fi obiectul cercetării sau controlului conștientului; ele sînt adesea reprimate, închise procesului de reflecție și pot determina apariția unui comportament care conduce la viciu. De aceea, Freud considera că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai recente, după părerea mea, reprezintă, în mod simbolic, cancerul în evoluția sa, aflat într-o ascensiune rapidă, cam așa cum este înfățișată creșterea animalelor și a plantelor în filmele lui Walt Disney. Dacă această intuiție a mea este corectă, atunci fascinația și oroarea cu care publicul privește scenele în care corpurile suferă mutații bizare se explică în parte prin această adînc înrădăcinată teamă de cancer și de decrepitudine fizică. În Poltergeist, de exemplu, apare un tînăr om de știință, absolvent al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
high-tech ș.a.m.d. apare o nouă prezentare și o nouă atitudine: semnificantul a fost eliberat și imaginea capătă prioritate asupra narațiunii, iar imaginile captivante și cu o estetică extrem de artificială se detașează de diegeza televiziunii și devin centrul de fascinație, de plăcere și seducție, centrul unei experiențe estetice intense, dar fragmentare și efemere. Deși poziția postmodernă convențională deține și ea partea ei de adevăr, descrierile de acest fel pot fi înșelătoare. Resping în special explicația deja familiară despre cultura postmodernă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
gaură neagră în care sînt absorbite mesajele și semnificația ca într-un vîrtej caleidoscopic de semiurgie radicală, de neîncetată diseminare de idei și informații dusă pînă la saturație, de inerție și apatie în care înțelesurile se dezvoltă, în care doar fascinația imaginilor discrete strălucește intermitent într-un peisaj media în care nici o imagine nu mai are efecte observabile, în care viteza de proliferare și cantitatea imaginilor produce un ecran mental postmodern în care imaginile se succed cu asemenea rapiditate încît își
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]