11,529 matches
-
nu prefigurează "un statut deplin de cetățenie", se mulțumește doar să "evoce drepturile speciale și parțiale al căror exercițiu efectiv este subordonat unor acorduri unanime cu caracter interguvernamental"14. Drepturile cetățenilor europeni sînt departe de ideea unei cetățenii de tip federal: ele provin din decizii interguvernamentale, sînt în mare parte opozabile statelor și aplicate de administrațiile naționale. Deci este vorba despre relații juridice orizontale, între popoare din state diferite și nu de relații verticale, între cetățeni și Uniune. În termeni constituționali
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cetățeniei europene, pentru că acestea oferă o ga-ranție supranațională în fața distrugerii Statelor Providență de către piața unică 16. Partizanii puterii publice, a politicii înțeleasă ca o depășire a condiției civice, refuză ideea de cetățenie dacă aceasta nu este însoțită de o dimensiune federală 17. Și constituționaliștii acuză absența unei societăți civile europene care nu ar fi un stat de drept supranațional 18. Cu alte cuvinte, ideea de cetățenie europeană evocă reproducerea la nivel supranațional a elementelor civile, politice și sociale care stau la
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
unui "patrimoniu constituțional" pe care și Parlamentul European a încercat să îl impună prin proiectele sale de elaborare a unor cataloage de drepturi 21. Influența juridică a acestor drepturi și deci efectivitatea lor sînt extrem de variabile: unele sînt, în logică federală, direct aplicabile cetățenilor și aceștia se pot prevala de ele chiar și împotriva statului lor; altele nu sînt decît semnale politice, destinate să explice modelul politic și social european, fără însă a-l preciza cu claritate. Între aceste două seturi
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
este o putere supranațională exterioară statelor, dar nici nu se reduce la o simplă alianță fără substanță. Deși relațiile juridice dintre state și cetățeni sînt mult mai complexe decît și-a imaginat Kant, ele nu sînt nici o imitare a principiilor federale. Este adevărat că dreptul comunitar este superior legislațiilor na-ționale, dar el emană din decizii interguvernamentale, aplicate de administrațiile și jurisdicțiile naționale. Este adevărat că cetățeanul european are drepturi opozabile Uniunii, dar nu are dreptul de recurs direct în fața Curții de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
opozabile Uniunii, dar nu are dreptul de recurs direct în fața Curții de Justiție. Din punct de vedere al organizării juridice, Uniunea respectă în egală măsură principiile federaliste și cele ale suveranității statului. Însă Uniunea nu este nici confederație, nici stat federal, ea este o federație de state. De aici se naște ambivalența cetățeniei europene. Pe de o parte, ea evocă drepturile cetățeanului european în Uniune, în bună logică federală; pe de altă parte, în spiritul cosmopolitismului kantian, ea descrie relațiile orizontale
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cele ale suveranității statului. Însă Uniunea nu este nici confederație, nici stat federal, ea este o federație de state. De aici se naște ambivalența cetățeniei europene. Pe de o parte, ea evocă drepturile cetățeanului european în Uniune, în bună logică federală; pe de altă parte, în spiritul cosmopolitismului kantian, ea descrie relațiile orizontale pe care le întrețin popoarele statelor membre. Astfel, sensul cetățeniei europene se divizează. Cetățenia este, ca și în cadrul statelor membre, statutul cetățeanului. Dar în măsura în care ideea de "cetățenie europeană
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
deschise către nou, în timp ce spațiile publice naționale ar apăra suveranitatea națională clasică, reunind în jurul convingerilor și izolării lor categoriile sociale cele mai ostile construcției europene. Marele merit al construcției europene este acela de a fi prezentat identitățile naționale și proiectul federal ca fiind complementare, nu antinomice. Hegel considera acest lucru imposibil pentru că în viziunea lui, fără război statele ar muri fără să se recunoască: războiul asigură statelor "sănătatea morală (...) așa cum vînturile împiedică putrezirea apelor lacurilor"27. Kant spera, dimpotrivă, ca prin
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
a-i distruge complexitatea. Această nouă dimensiune are meritul de a lărgi per-cepțiile asupra Uniunii Europene și de a face mai puțin credibile interpretările care o reduc la o simplă organizație internațională sau care o ridică la rangul de stat federal. Ea permite să sesizăm atît multitudinea metodelor specifice integrării cît și întrepătrunderea profundă a sferelor publice și private, infrași supranaționale, pe care distincțiile analitice tind uneori să le depersonalizeze. Însă tocmai aspectele forte ale acestei noțiuni pot reprezenta și punctele
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
a votului prin majoritate calificată... Deci, de iure, Uniunea este mai mult decît o confederație, fără a fi însă o federație. De facto, ea inițiază politici a căror substanță nu este comparabilă cu nici o organizație internațională și nici cu statele federale 42. În fața unei astfel de construcții se observă fără echivoc că dihotomia canonică este depășită de fapte și că vechiul adagiu latin "tertium non datur" trebuie să dispară 43. Într-un dialog cu Jacques Delors, publicat în Le Monde și
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
gradul de integrare al Uniunii, nu pot fi definite prin prisma modelelor clasice, federație-confederație44. Dacă "noul multilateralism", caracterizat prin dialogul între regiunile lumii organizate, s-ar impune, el ar face necesară inventarea unui concept terț, plasat între confederație și stat federal. Doctrina franceză a pornit pe această cale de acum aproape zece ani. Inspirîndu-se din teoria juridică germană de la începutul secolului, Olivier Beaud sugerează definirea Uniunii Europene ca fiind o "federație de state"45. Ulterior, formula a fost popularizată, fără prea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Europene ca fiind o "federație de state"45. Ulterior, formula a fost popularizată, fără prea mult succes, de Jacques Delors 46. Conceptul de federație de state are ca scop următoarea demonstrație: federalismul nu se reduce numai la construcția unui stat federal. Statele se pot angaja într-o acțiune comună prin recunoașterea unor valori comune și acceptarea unui drept comun, fără a renunța la propria suveranitate. Este așadar o încercare de a face imaginabilă o realitate care există deja, aceea a Europei
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
unor valori comune și acceptarea unui drept comun, fără a renunța la propria suveranitate. Este așadar o încercare de a face imaginabilă o realitate care există deja, aceea a Europei. Federația de state se situează la jumătatea drumului între statul federal și confederație, în acel spațiu considerat gol timp de secole. În acest cadru, statele formează mai mult decît o confederație din moment ce își exercită suveranitatea în comun în nume-roase domenii. La aceasta se adaugă și alte elemente: statele decid uneori prin
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
și alte elemente: statele decid uneori prin votul cu majoritate, acceptă participarea la luarea deciziilor a unor instituții și organe care nu sînt emanația lor directă, recunosc întîietatea dreptului comunitar și efectul direct... Dar, aceste state nu formează un stat federal pentru că "pactul constituțional" care este la baza federației de state nu poate fi modificat decît cu asentimentul tuturor popoarelor, care conservă dreptul de a se retrage din Uniune și de a nu se supune autorităților centralizate. Însă, aceasta ultimă manifestare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
făcea, așadar, parte din ontologia statului. Apărarea propriilor interese ducea inevitabil la prejudicierea intereselor altor state. Deci, nu era posibilă decît o singură alternativă: fie statele rămîneau suverane, cu riscul perpetuării războaielor, fie renunțau la suveranitatea lor, formînd un stat federal. Numai Rousseau și Kant au denunțat paradoxul acestui raționament dihotomic. Scriind la ani distanță, ei afirmau că doctrinele clasice se înșelau considerînd statul prin natura sa, războinic. Statul nu este înclinat spre război decît în anumite circumstanțe, tot așa cum omul
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
atașament față de sistemul din care fac parte. Însă, în același timp, nu se poate exagera importanța acestei conștiințe civice comune. Dezbaterile asupra conținutului unei ipotetice constituții europene au dezvăluit întinderea acestor divergențe între cei care visează să reconstituie o Europă federală în jurul unei elite si cei care sugerează, în mod prudent, să consolideze acquis-ul comunitar existent sub forma unei federații de state. Discuțiile referitoare la Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale reamintesc, la rîndul lor, puternicile diferențe dintre culturile politice europene, ilustrînd
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Efectul direct și supremația dreptului comunitar asupra dreptului național, votul cu majoritate calificată, alegerea Parlamentului European prin vot direct și existența unei Curți de Justiție și a unei Bănci Centrale supranaționale sînt tot atîtea elemente care prefigurează formarea unui stat federal european. În plus, chiar dacă aceste caracteristici se regăsesc și în cadrul altor organizații internaționale, nici una dintre ele nu le reunește în totalitate. Încă de la origini, viziunea federalisă are la bază un proiect constituțional simplu, ai cărui susținători sînt comisia instituțională a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ai cărui susținători sînt comisia instituțională a Parlamentului European și mișcările federaliste (deși aceste mișcări sînt numeroase, paradoxul federaliștilor este acela de a nu fi capabili de a se federaliza ei înșiși). Care ar fi condițiile specifice creării unui stat federal european? Conform viziunii federaliste, ar fi suficiente următoarele transformări: Consiliul Uniunii ar trebui să delege Comisiei Europene mai multe puteri executive, așa cum este prevăzut de Tratat; Stîlpii interguvernamentali (PESC și JAI) să fie transferați în cadrul stîlpului comunitar, așa cum este, de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
federaliștilor. Născută din gîndirea madiso-niană, paradigma federalistă se mulțumește, de altfel, cu o versiune nu foarte solidă a suveranității populare: fondatorii republicii americane se temeau cel mai mult de instabilitatea politică produsă de facțiuni și de aceea au conceput constituția federală în baza unei duble diviziuni a puterilor verticală și orizontală pentru a controla poporul. De atunci, teoriile pluraliste ale democrației, de la Tocqueville pînă la Almond și Verba, nu au încetat sa producă metode care să canalizeze participarea civică. Într-adevăr
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
totul nou în istoria organizațiilor internaționale, al cărei scop este acela de a evita, a priori, apariția eventualelor conflicte între state. Ea nu este concepută ca un guvern european, menit să se substituie executivelor naționale, conform logicii clasice a construcției federale. Rolul său este acela de a încuraja guvernele în sensul unei decizii concertate, și nu de a decide în locul lor. În amonte, monopolul inițiativei care îi este conferit de Tratat îi permite să stabilească agenda și să deter-mine bazele negocierii
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
discuție? Din nou reproducerea la nivel european a modelului național se dovedește imposibilă. Subordonarea tuturor executivelor Parlamentului sau Consiliului ar împiedica Comisia să joace rolul său conciliator. Stabilirea unei ierarhii între Consiliu și Parlament ar obliga fie adoptarea unui model federal, fie confederal, distrugînd echilibrul precar pe care se bazează federația de state. Însă nimic nu împiedică ca Parlamentul să poată să cenzureze Banca centrală sau orice altă agenție de regulare autonomă în anumite circumstanțe. Cu siguranță, aceste puteri nu ar
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
atît de diferită de modelele parlamentare ale statelor membre, încît ea pare a fi rebelă la orice reformă. Uniunea nu va avea impunătoarea simplitate a Westminsterului, nici echilibrele subtile ale celei de a V-a Republici sau cele ale Republicii Federale Germane. Cu toate acestea, nimic nu împiedică importarea în Uniune a spiritului democrațiilor europene. Fără să așteptăm o revoluție constituțională, care poate nu va veni niciodată, fără să postulăm un improbabil salt al paradigmei democratice, este totuși posibilă restaurarea unei
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
épreuve, Paris, Presses de Sciences-Po, 1998, pp. 169-217, p. 202. 16 A se vedea M. TELO (Ed.), De la nation à l'Europe, Paradoxe et dilemmes de la social-démocratie, Bruxelles, Bruylant, 1993, mai ales introducerea, pp. 11-77. 17Refuzul unei cetățenii de tip federal este foarte puternic în Franța. A se vedea R. ARON, "Is Multinational Citizenship Possible?", Social Research, 1974, vol. 41, n° 4, pp. 638-656 ; P. ROSANVALLON, Le sacre du citoyen, Paris, Gallimard, 1992, pp. 438-41 ; O. DUHAMEL, Les démocraties, Paris, Point-Seuil
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
d'États-nations ou État fédéral", Harvard Jean Monnet Working Paper, Symposium: Responses to Joschka Fischer, 7/2000. 42 S-a putut demonstra că anumite politici, precum politica comunitară a mediului sau a concurenței, sînt mai centralizate decît în numeroase state federale. A vedea în acest sens H. Wallace et W. Wallace, Making Policy in the European Union, Oxford, Oxford University Press, 2000, a-4-a ed. 43 A vedea . H. H. Weiler, The Constitution of Europe, Cambridge: Cambridge University Press, 1999 și articolul
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Acest tip de tranzacții se bazează pe un cont în marjă deschis de client la brokerul său. Nivelul maxim al creditului ce poate fi acordat de broker, este prevăzut de legislație. De exemplu, în SUA, organismul de reglementare este Sistemul Federal de Rezerve, iar limita de creditare este prevăzută de Reglementarea T. Marja permanentă în cazul unei "short sale" este superioară unei "vânzări lungi", reprezentând la NYSE, cca 30% din valoarea de piață a titlurilor. La bursele de tip european se
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Barney, Goldman Sachs, Morgan Stanley Dean Witter. Organismele de reglementare au rolul de a supraveghea piața controlului corporatist, de a duce o politică anti-monopol și de a soluționa litigiile aferente achizițiilor. Pentru exemplificare, în SUA, organismele de reglementare sunt: Comisia Federală pentru Comerț (FTC), Comisia pentru Titluri Financiare (SEC) și Departamentul de Justiție. În Uniunea Europeană, consecință a liberei circulații a capitalului, competențele se împart între Comisia Europeană și organismele de reglementare naționale . La Comisia Europeană ajung litigiile referitoare la achizițiile care
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]