4,586 matches
-
opera sa de curentul realist, transformând-o în proiecția vie a spiritului creativ dinamic al autorului. Lucrări mai experimentale decât ale lui Lawrence sunt cele ale scriitorului irlandez James Joyce. În romanul său, Ulysses (1922), s-a concentrat asupra evenimentelor fictive, ce s au petrecut pe parcursul unei singure zile, făcând referință unele la celelalte într-un mod aseamănător cu tiparele din mitologia greacă. În Finnegans Wake (1939), Joyce a depășit granițele: a creat un întreg vocabular din jocuri de cuvinte și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
motiv de violență, ci cred că implică restricția jucătorului de la activitățile cotidiene și, în primul rând, de la comunicarea directă, față în față. Malefic devine atunci când jucătorul pierde controlul asupra propriei persoane și simte puterea de a controla un alt personaj fictiv, creat de el, prin intermediul jocului. Pentru milioane de tineri calculatorul reprezintă înlocuitori ai prietenilor pe care nu reușesc să-i găsească sau să-i păstreze. Copilul său adolescentul care se consacră cu frenezie calculatorului său personal are în realitate o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
obiectivitate. Lumea va deveni spațiul real de manifestare, acesta parcurgand o serie de călătorii în tărâmuri noi, redate de Goethe în diferite figuri de stil. Aici avem de a face cu o serie de peregrinări mai mult sau mai puțin fictive, o adevărată călătorie existențială, dincolo de care întâmplările coerente, cu toate evadările peste timp și loc, peste vis și realitate, numai cu scopul cultivării eroului pe toate tărâmurile, depășesc realul prin diferite manevrări ale magicului. Prin exploatarea existentului, eroul, ajutat de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în moduri fabuloase”, se poate observa modul în care Creangă ridică la grad de „fabulos” lumea reală, trecută prin „oglindirea” spiritului său creator. Basmele lui împrumută contururi ale toposului social-țărănesc, etnic și humuleștean, transformat într-un domeniu vital al existenței fictive, transparând preocuparea pentru reconstituirea faptului trăit aievea. Exponent al poporului său, Creangă înțelege : .( G. Munteanu, Istoria literaturii române). Ceea ce este uimitor la modul de creare a basmului lui Creangă este plurivalența simbolisticii cu care își înzestrează personajele, asociindu le categoriilor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fundamentale ale scriitorului. 2. Autoficțiunea în nuvele și romane Termenul de „autoficțiune” a fost inventat de Serge Doubrovski (Fils, 1977) și desemnează povestirea vieții care confundă autor și personaj și care, contrar romanului autobiografic, pune în scenă personaje cu nume fictive. În 1975, Philippe Lejeune, teoretician al autobiografiei, exprimă, în opera sa Pactul autobiografic, necesitatea de a stabili o clasificare a scrierilor despre sine („écritures de soi”) și a povestirii autobiografice („récit autobiografique”). Lejeune elaborează un tabel cu diferite combinări posibile
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
el o operă de autoficțiune este o operă prin care un scriitor își inventează o personalitate și o existență, conservându-și identitatea reală. Ficționalizarea ar duce în acest caz către substanța experienței trăite. Colonna spune că proprietatea comună a ființelor fictive din autoficțiune este că înrolează autorul în lumea imaginară care le este proprie. Există o interdependență între jocul ficțiunii și cel al unui text referențial, pactul de lectură romanesc fiind adesea marcat prin indicația paratextuală de „roman”. Colonna face diferența
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și a valorii nominale a unei monede"767. În Evul Mediu "monedele nu purtau indicația valorii, dar aceasta era fixată de autoritatea publică care avea dreptul de batere, iar stabilirea valorii se face evaluând monedele reale în moneda de calcul fictivă exprimată în general de livră, para, dinar, unități derivate dintr-un sistem luat drept etalon..."768. Circulația monedei metalice,în raport cu încrederea pe care o degajă, va avea particularități diferite față de cea a monedei din hârtie. Dacă în cazul metalului monetar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din dorința de a-și subjuga cetățenii. Iată textul: "Dacă poporul suferă, acest lucru se datorează faptului că nu are destui bani. Trebuie creați mai mulți bani. Și cum nu este ușor să fie multiplicate metalele prețioasă (...), vom crea numerar fictiv", adaugă că, "nimic nu e mai ușor și fiecare cetățean va avea portofelul său plin! Vor fi toți bogați". Vezi și Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 129
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
târăsc mai departe. Cu toată libertatea sa, India este și patriarhală și are conștiința clasei. Oficial, țara are mai mulți musulmani ca orice altă națiune cu excepția Indoneziei; în realitate, poate avea de două ori mai mulți decât admite. Guvernul susține fictiv că proporția de musulmani nu s-a schimbat de la dobândirea independenței puțin probabil, având în vedere natalitatea acestora. Oricât de mulți ar fi, musulmanii indieni tind să se plaseze aproape de marginea de jos a spectrului social și economic. De deosebit
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
solicitate pentru acoperirea despăgubirilor sau solicitarea unor despăgubiri pentru incidente ce nu au avut loc. Lipsa de onestitate și de profesionalism a unor agenți de asigurări, a determinat: ─ furtul polițelor de asigurări; ─ vânzarea unor asigurări la unele societăți de asigurări fictive; ─ vânzarea unor asigurări suplimentare, cu prețuri ridicate, care în realitate erau acoperite prin asigurările obișnuite. Acest tip de fraudă s-a regăsit în multe cazuri în care au fost implicate persoane în vârstă; ─ introducerea (fără aprobarea celui asigurat) a unor
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sau aplicarea unei legislații în favoarea unei persoane fizice sau juridice. Funcția de lobbyist este o funcție legală în Statele Unite. 103 Se făcea o supraevaluare a proprietății ce urma să fie cumpărată sau se acorda un împrumut pentru cumpărarea unei proprietăți fictive. În această categorie intraseră circa 80% dintre investigațiile FBI. 104 În această categorie se încadrau informațiile false date de împrumutător, referitoare la venitul său anual sau informații false despre locurile sale de muncă în cronologia lor, multe fiind fictive. 105
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
proprietăți fictive. În această categorie intraseră circa 80% dintre investigațiile FBI. 104 În această categorie se încadrau informațiile false date de împrumutător, referitoare la venitul său anual sau informații false despre locurile sale de muncă în cronologia lor, multe fiind fictive. 105 Vezi "Adnotări" despre The U.S. Securities and Exchange Commission (SEC) (pp. 275-276). 106 Ana Bal, articolul "Opinii privind cauzele crizei financiare actuale", în The Romanian Economic Journal, București, anul XII, nr. 31, (1), 2009, pp. 3 și urm. 107
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
lui Lucian din Samosata, Dialogurile curtezanelor. Ca personaje literare inspirate de ființe reale- istorice, prezentăm cititorului pe: Manon Lescaut (Abatele Prévost), Marguerite Duras (Alexandre Dumas-Fiul), Marion Delorme (Victor Hugo), Victorine (Debra Finerman), Fiammeta (Sarah Dunand), Thaïs (Anatole France). Dintre construcțiile fictive de personaje literare am exemplificat cu: Lotus de Aur (Lanling Xiaoxiao Sheng), Moll Flanders (Daniel Defoe), Esther (Honoré de Balzac), Fantine (Victor Hugo), Berneretta (Alfred de Musset), Emma Bovary (Gustave Flaubert), Marie Charlet și Myriam Hayem (Pierre La Mure), Lara
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Panait Istrati), Didina (Eugen Barbu). Dintre practicantele sexului plătit în bordeluri, în hoteluri și pe străzi, am surprins pe: Manka, Tamara, Jenia, Liubka ș.a. (Alexandr Kuprin), Sonia (M.F. Dostoievski), Béné (Bénédicte Diéval), Belle de Jour și Belle de Nuit, nume fictive a două prostituate de lux, londoneză și bucureșteană. Prin urmare, galeria portretelor de divinități, personalități istorice și personaje literare ce întruchipează erotismul interesat, vândut și cumpărat, oferă invitația adresată cititorului de a reflecta asupra avatarurilor, sacrificiilor ce implică asemenea moduri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și valoriza feminitatea, senzualitatea, frumusețea, inteligența, puterea de seducție, înțelegem pasiunile erotice, trebuințele bărbaților de a admira, adora, de a se delecta și deconecta, de a domina și poseda. Vom exemplifica diferite tipuri de curtezane cu existență reală, istorică și fictive ca personaje literare. Spre exemplu, în Italia renascentistă, îndeosebi în Roma și în Veneția, mii de curtezane cortigiane di lume (de condiție modestă) și cortigiane onestae (de lux) colorau viața bărbaților dornici de amor rafinat și dornici de companie selectă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frescă a moravurilor lumii franceze din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creează un personaj magistral Emma Bovary ce a generat termenul de bovarism, prin Jules de Gaultier, și a intrat în literatura psihiatrică ca tip de comportament fictiv, de tip isteric, creat în locul celui real, în raport cu care trăiește intens suferința. Emma, prototip al soției și amantei suferinde, rătăcite, mereu în căutarea unei fericiri iluzorii, este fiica unui fermier prosper care, la treisprezece ani, a intrat într-o mânăstire
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la Moscova, la soția sa Tonia și la fiul său. Din cauza privațiunilor generate de război, ei s-au retras într-o casă la țară. Întâmplarea face ca în apropiere să locuiască și Lara cu Pașa ce-și luase un nume fictiv și devenise revoluționar. Iuri și Lara trăiesc o pasionantă poveste de dragoste, el dedică relației lor o serie de elegii. Mustrat de conștiință, Iuri s-a gândit să-i mărturisească Toniei vinovăția relației extraconjugale, dar a fost ridicat de soldații
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
insistente anchete pentru a descoperi cine se ascunde în spatele pseudonimului. S-au creat nemulțumiri legate de numele vehiculate în text și unii cititori s-au scandalizat din cauza vulgarității faptelor relatate. Nu se știe precis ce este real și ce este fictiv în povestirile relatate cu luciditate, ironie, autoironie și umor. Parte a jurnalului include comentarii despre sex și despre sexualitate. Unele secvențe relatează experiențele ei de viață și ale clienților, altele oferă sfaturi de comportare pentru orice amatoare a practicării libere
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a absentei și a naratorului. Dar versul 14 este la condițional optativ perfect, adică, în limba clasică, timpul prin excelență al regretului pentru ceea ce nu s-a împlinit în trecut. Ca și conjunctivul perfect, acest timp exprimă un proces trecut fictiv, imaginar. Întîlnirea este deplasată într-un loc îndepărtat (În alte părți, departe de-aicea) și într-un timp fără timp (veșnicie). La schimbările verbo-temporale se adaugă trecerea de la percepția auditivă și vizuală la epistemic (nu cunoști, nu știu, tu care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
diferit de cel care săvîrșește aserțiunea de răspuns ne determină la o lectură polifonică a lui T78 și a acestor două versuri. Enunțătorul întrebării-exclamație (în sensul lui Bally) lasă să se audă, în ambele cazuri, vocea unui interlocutor real sau fictiv. Întrebarea este fie reluarea în ecou al unui enunț anterior al acestui interlocutor (Mă întrebați de ce sînt așa de frumoasă? De ce portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri?), fie o întrebare pe care locutorul și-o pune sie însuși (mă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
introducînd o confuzie pe care Benveniste o denunțase totuși prin anticipare: Se vorbește întotdeauna de timpuri ale "narațiunii istorice" pentru a evita termenul de "timpuri narative", prilej de numeroase confuzii" (2000: 231). Pentru a construi un mod trecut real sau fictiv, avem de ales între un mod actualizat, legat de actualitatea unui narator (ca în nucleul narativ e6-e12 din T83) și un mod nonactualizat, detașat de situația de enunțare (ca T81 și povestirea e1-e9 din T86). În timp ce "el făcu obiectivizează evenimentul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1>. Acest sub-sistem caracterizează dialogurile din T54 (v. 999, 1015-1018) și din T86, precum și discursul direct din T84, ansamblul Sonetului de toamnă (T35) și al discursului de la Montréal al generalului de Gaulle (cap. 2). Sub-sistem <1>: LUME ACTUALIZATĂ (reală sau fictivă) Mod de interacțiune directă Ancoraj deictic: deixis primar [Operație de construcție EU-TU/VOI + AICI [Operație de construcție a LUMILOR TRECUTE ACUM a LUMILOR PETRECUTE sau FICTIVE] t 0 ALTERNATIVE sau PROIECTATE] (vezi <4> și <2>) V și COND] PC1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Montréal al generalului de Gaulle (cap. 2). Sub-sistem <1>: LUME ACTUALIZATĂ (reală sau fictivă) Mod de interacțiune directă Ancoraj deictic: deixis primar [Operație de construcție EU-TU/VOI + AICI [Operație de construcție a LUMILOR TRECUTE ACUM a LUMILOR PETRECUTE sau FICTIVE] t 0 ALTERNATIVE sau PROIECTATE] (vezi <4> și <2>) V și COND] PC1 + PR enunțiativ Viitor apropiat 18 t-1 Trecutul recent 19 [ + Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt completate de timpurile lumilor proiectate (V, VA, COND și CP). Demarcările în sensul lumilor trecute ("petrecute") sau în sensul lumilor proiectate ("viitoare") trebuie să fie precizate. Lumile trecute pot fi, pe de o parte, exprimate ca trecuturi istorice sau fictive și, pe de altă parte, prezentate ca ocupate complet de parametrii enunțării (diegetizare autonomă în modul nonactualizat <4>, ca în faptele diverse ale lui Fénéon T4, T11 și T13) sau ca legate (diegetizare legată în modul actualizat <2> ca în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
COND (T76: Cenușăreaso, ție nu ți-ar plăcea să mergi la Bal?) și COND optativ perfect (T54: Dar tot acea privire, ce jale-ar fi adus!), timp de bază al lumilor ficționale anticipate autonome: Sub-sistemul <4>: LUMI TRECUTE (reale sau fictive) DIEGETIZARE AUTONOMĂ MOD ENUNȚIATIV NONACTUALIZAT Origine "istorică" a unui DEIXIS SECUNDAR PE VREMEA ACEEA ERA ODATĂ Privire retrospectivă (MmcP1) (TA) Privire prospectivă t-x t-1 IMP și PS t+1 t+x MmcP2 "trecut recent" Prezent istoric Prospectiv (COND
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]