6,812 matches
-
Este o publicație de popularizare, îngrijită de un comitet de preoți și învățători din Muscel, la inițiativa lui C. Rădulescu-Codin. În prima etapă redacția se află în comuna Priboeni (Muscel), unde locuia C. Rădulescu-Codin, iar administrația se află la Câmpulung. Fidelă scopului propus, această „revistă pentru popor” își alcătuiește sumarul din cântece bătrânești, snoave, povești, legende, tradiții, aforisme etc., unele culese de învățători și preoți, altele preluate din cărți, ziare, reviste (cel mai des din „Neamul românesc pentru popor”, gazeta lui
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
de marcare a unor detalii. Lucrarea cea mai importantă a lui P. rămâne însă Enciclopedia „Cugetarea”, subintitulată Material românesc. Oameni și înfăptuiri, cu o ediție cenzurată și alta necenzurată. Propunându-și să recupereze o imagine cât mai completă și mai fidelă a culturii și a civilizației române din cele mai vechi timpuri, autorul ține să noteze domeniile abordate chiar pe pagina de titlu a lucrării: „Istorică, culturală, literară, publicistică, ziaristică, folklorică, militară, religioasă, juridică, economică, medicală, tehnică, științifică, artistică (muzică, pictură
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
critică”. Cel mai mare entuziasm îl stârnește însă romanul Maitreyi al lui Mircea Eliade, prin construcția personajelor, abordarea inovatoare a narațiunii („sub forma originală a revizuirii unui jurnal”) și mai ales prin măiestria expunerii și arta cuvântului („fraza reală, copie fidelă și nudă a ideii, expresia românului civilizat și sobru”). Il.C.
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
de instrument în serviciul ideologiei și politicii național-comuniste. Agitația întreținută insistent de aceștia a făcut posibilă apariția și proliferarea altor forme de exces tradiționalist și de grandomanie autohtonizantă, din rândul cărora cea mai cunoscută, larg răspândită în zona studiilor istorice fidele doctrinei oficiale, a fost moda „tracomaniei”, numită astfel încă demult de Șerban Cioculescu, întrucât originea ei era destul de veche, putându-se fixa cel puțin în Dacia preistorică a lui Nicolae Densușianu. Dovediți primii în multe planuri ale creației culturale, românii
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
medical. Debutează cu poezie în „Lupta Ardealului” (1948) și editorial cu volumul Creanga de măslin (1961). Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Transilvania”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. De la Creanga de măslin până la Rugul palidității (1973) R. se dovedește un fidel slujitor al poeziei înregimentate politic, în registrul minor al genului. Versurile publicate în anii ’60 - ’70 sunt dedicate partidului, războiului nuclear, reconstrucției lumii noi, minerilor, lui Lenin, oțelarilor, patriei, chiar demolărilor și noii „urbanistici”, așa cum se întâmplă în Urbanistică din
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
iar Tudor Vianu oferă un fragment din prefață la ediția scrierilor macedonskiene. Revista publică numeroase traduceri din Catul, Leopardi, Vigny, Verlaine, Baudelaire, Esenin, Petőfi, Goethe, Lenau, Carducci, Whitman, Amy Lowel, Jovan Ducić, iar poetul bulgar Nikola Mihalov își găsește doi fideli admiratori în N. Teodorova și George A. Rareș, care îi transpun frecvent versurile. M.Pp.
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]
-
materiale de la Ioan Slavici (Cultul formei, Cum se scrie românește), Liviu Rebreanu (Artă pentru artă?, Primejdia cărții, note despre criza editorială din țară), Tudor Arghezi, cu un număr mare de intervenții începând din 1925. E. Lovinescu, unul dintre cei mai fideli colaboratori, trimite articole de fond, printre care Războiul generator de frumos estetic, De la „Mite” la „Bălăuca”, Mai mare ca natura (despre arta realistă și simbolism), Cum devii pamfletar, în care îl acuză pe Tudor Arghezi de „lipsă de inspirație și
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
revistă, e ilustrat și de Nae Ionescu, Emil Cioran, B. Fundoianu, Panait Istrati, Gib I. Mihăescu, Carol Ardeleanu, Emanoil Bucuța, Horia Stamatu sau Lucia Demetrius, care asigură și cronica dramatică în câteva numere din 1947, Petru Manoliu, Mihail Sebastian, colaborator fidel în 1935 (Renașterea nuvelei, Artă și revoluție, Cum mor cuvintele, Critica, funcțiune publică), Anton Holban, Dan Petrașincu, Mihail Sorbul, N. Tonitza, F. Aderca, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu (Pledoarie pentru actori), Zaharia Stancu, Valentin Silvestru, George Topîrceanu, Petru Manoliu. În cadrul rubricii
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
orientare marxistă condiționează veridicitatea de reflectarea a ceea ce - din punctul ei de vedere - realitatea are esențial și semnificativ; ideologizând problematica artei, prezintă tipicul ca exponent prin excelență definitoriu al r. În viziunea lui Engels, „realism înseamnă [...], în afară de fidelitatea detaliilor, redarea fidelă a caracterelor tipice în împrejurări tipice”. Susținând că dezvăluirea adevărului vieții, tipizarea ar însemna în orânduirea capitalistă „demitizarea”, „defetișizarea” (Georg Lukács), zdruncinarea optimismului burgheziei, marxiștii atribuie r. un caracter critic prin definiție. Arta ar deveni, pentru factorii de progres social
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
pe care le trăim noi astăzi”. Hărțuit de agresivitatea ignară a intelocutorilor-procurori, împins, cu argumente grotești, să mistifice realitatea istorică, scriitorul ajunge să-și declare, într-un acces de exasperare, „vinovăția”, la capătul unui proces intelectual constituit într-o copie fidelă a proceselor politice staliniste ale vremii: „Într-o jumătate de oră, cu creionul în mână, tăiem tot ce spuneți.” Acesta este contextul în care apare trilogia Un om între oameni (1953-1957) - roman de factură tradițional-obiectivă, cu o geneză prelungită de-
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
cursul liceal superior, include și astfel de incursiuni, precum și o prezentare, sumară, uscată, cu destule inadvertențe, a cărturarilor și scriitorilor. Util, aplicat, interesul redactorului față de literatura populară face din „Contemporanul” o publicație citabilă în istoria disciplinei. De pildă, cerința culegerii fidele, riguroase a folclorului este meritorie, ca și tipărirea de literatură populară din toate provinciile românești. Ceea ce publică el însuși (Cântece și obiceiuri la nunți, Despre strigoi, strige sau strigoaice ș.a.) conține exemplificări interesante, dar comentariul, ideologizat, exclusivist, tinde să demonstreze
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
marea calmă ori agitată, deopotrivă cu tensionata, dar muta dispută dintre rivale. De altfel, atmosfera vieții de la țărmul mării este recompusă în panouri ce denotă sensibilitate și forță, secvențial intrând în cadru atât peisajul în care se desfășoară vilegiatura turiștilor fideli farmecului marin, cât și mediul familial, cu ritmurile și întâmplările lui. Cartea de amintiri Călătoria, scrisă între 1995 și 2000, dar apărută postum, în 2003, conține o rememorare a coșmarului trăit în închisorile comuniste, acolo unde valorile umane deveniseră niște
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
spitalizați, se poate calcula direct clearance-ul creatininic dupa următoarea formulă: Clearance-ul creatininic (ml/min/1.73m2) = creatinina urinară (mg/dl) × volum urinar (ml)/creatinina serică (mg/dl) × timpul de colectare (minute = 1440 minute în 24 ore). Această determinare, deși mai fidelă decât calcularea indirectă a clearance-ului de creatinină, este relativ dificil de implementat în practica medicală curentă, deoarece presupune colectarea precisă, pe 24 de ore, a urinii pacientului. în cazul pacienților cu complianță redusă, erorile în colectarea urinii pot duce la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
bandeleta reactivă (dipstick) a urinii furnizează informații semicantitative asupra hematuriei (+ până la ++++), avantaje importante fiind durata scurtă de examinare, costul redus și obținerea de informații simultane (asocierea hematuriei cu proteinuria, cu leucocituria etc.). Examinarea cu bandeleta reactivă furnizează de regulă rezultate fidele. Rezultate fals negative pentru hematurie se înregistrează în cazul prezenței unei cantități mari de acid ascorbic în urină. Rezultatele fals pozitive (datorate de regulă hemoglobinuriei, mioglobinuriei sau contaminării urinii cu sânge vaginal) pot fi identificate relativ facil prin examinarea microscopică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
funcție de criteriile RIFLE (vezi mai sus și tabelul 1), utilizând nivelul creatininei serice, RFG exprimată prin clearance-ul creatininic (vezi capitolul „Determinarea funcției excretorii renale”) și debitul urinar. în viitor, pe lângă mijloacele clasice de diagnostic vor fi probabil utilizați markeri mai fideli ai funcției renale (de exemplu, cistatina C), precum și markeri ai leziunii tubulare (interleukina 18, kidney injury molecule 1, neutrophil gelatine-associated lipocalin etc.). 3. Diagnosticul diferențial se face cu boala renală cronică avansată (insuficiența renală cronică): • în IRA, rinichii sunt de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
elaborată liric, jocul unor sonorități verbale ajungând la granița calamburului, ceea ce ar reprezenta, totuși, numai o performanță facilă. Antologia Poezie sovietică modernă și contemporană (1988) propune o selecție în care predomină autorii din generațiile mai tinere și oferă versiuni românești fidele originalului, echivalând fericit atât incisivitatea verbului unora, cât și metaforismul frapant al altora. SCRIERI: Literatură și eveniment, Cluj-Napoca, 1983; Colocviile vântului, București, 1985; Euthanasia, Satu Mare, 1991; Jocul dragostei și al hazardului, 1994; Recife, Satu Mare, 1996; Prospero și „teatrul sărac”, Cluj-Napoca
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
un plan întocmit de el însuși. Documentându-se în arhiva familiilor Pillat și Brătianu și în biblioteci, a dus la bun sfârșit o muncă de mare dificultate filologică și de erudiție, oferind cititorilor o remarcabilă ediție și poate cel mai fidel portret al poetului. Apărută inițial în șase volume (1983-1994), la care s-a adăugat al șaptelea, cuprinzând corespondența lui Ion Pillat (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor), ediția completă va fi reluată - revizuită, adăugită și necenzurată - începând din 2000. Dar P. surprinde
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
cele câteva povestiri fantastice din volume precum Pe pământ udat de sânge... sau O bucată de pâne din Banat și alte schițe originale (1925) și din periodice merită ceva mai multă atenție. Notația moravurilor se îmbină cu înregistrarea aproape mereu fidelă a felului în care vorbesc oamenii simpli. Este o „proză țărănească”, în continuarea liniei curentului poporan de la „Tribuna” lui Ioan Slavici, dar și cu influențe dinspre poporanismul „Vieții românești”. Încă de luat în seamă și astăzi sunt paginile memorialistice, cele mai multe
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
și, până la urmă, enervant, tocmai gândindu-ne că avem de-a face cu spirite luminate, emancipate, de la care ne-am fi așteptat, poate, la mai puține sacrificii închinate feluriților idoli vetuști”). Enervarea este, de altfel, una dintre muzele cele mai fidele ale lui P. Încă din Tentațiile anonimatului el își manifesta simpatia pentru ceea ce numește „protexte” (un sinonim rezonabil e dat de combinația dintre „glosse” și „enervări”): notații de o ironie mușcătoare pe marginea unei secvențe culturale (Tentațiile anonimatului) sau mediatice
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
M-me Cottin (romanul epistolar Emilia Mansfield) și, mai ales canonicul german J. Chr. Schmid sunt autorii preferați, nu pentru valoarea lor literară, ci pentru accesibilitatea și caracterul educativ al scrierilor lor. Doar lunga introducere la romanul lui Fénelon (o transpunere fidelă a unui studiu al lui La Harpe, Vorbire asupra poeziii epice și de bunătatea poemii lui Telemah) indică un anume interes pentru normele estetice clasiciste, în perioada începuturilor teoriei literare românești. Lipsa de discernământ a lui P. în alegerea operelor
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
capitolul „Literatură” se dovedește foarte sărac. Sporadic apar poezii de Radu D. Rosetti și H. G. Lecca, snoave versificate de Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr) și N. Pora și o piesă, Domnul Luca, de C. Rădulescu-Motru. Pentru complinirea lacunei se apelează la tălmăciri, mai ales din literatura rusă (Cehov, Turgheniev, Tolstoi, Gorki) și din cea italiană (D’Annunzio, Roberto
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
principală preocupare nu e proza robust realistă sau psihologică a contemporanilor săi, ci narațiunea discret cizelată și încadrată unei convenționalități literare diferite, având însă drept de cetate cât celelalte. Mai mult decât unui public, el se adresează unui cerc de fideli care îi recunosc ingeniozitatea procedeelor compozitive și ținuta stilistică. Și vorbind de stil avem în minte o bine cumpănită „mediocritas”, o modicitate decurgând din absența rupturilor. O astfel de literatură nu refuză însă maniera, ba chiar face din ea cel
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
pioasa a „tainei obârșiilor” în „țară aurita, cuminte, plină de candoare”, care îi va fi imprimat cel dintâi vis - un „cânt să fie, de pastori”, și ale cărei palate, biserici, morminte au „zămislit neștiutoru-mi suflet”. În țara are un public fidel, „mii de gingașe lectrițe române” (Paul Zarifopol), iar critică o indică drept reper pentru fizionomii literare autohtone că Hortensia Papadat-Bengescu sau Lucian Blaga. Considerată mesager al spiritului românesc, un titlu de glorie este triada feminină în care, alături de verișoarele ei
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
în ceea ce privește rezistența la tratament. Jocurile de rol teste Chiar de la primele ședințe, atunci când se desfășoară analiza funcțională, tehnica jocului de rol permite: - testarea capacității pacientului de a intra într-un joc de rol și familiarizarea lui cu această tehnică: reproducerea fidelă a realității poate surprinde pacientul; terapeutul exploatează apoi ansamblul reacțiilor acestuia (cercetare cognitivă în timpul manifestărilor emoționale, identificarea emoțiilor, analiza comportamentului); - utilizarea unei situații relaționale pentru a o înregistra sub forma unei fișe pe trei coloane a lui Beck; - testarea capacității
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
programul publicației: „Să reușim să fim o grupare literară. Să reușim să ne exprimăm într-un context european. [...] Să reușim să nu pierim sufocați de magma subculturii și a vulgului cultivat în clanuri și caste mânate de interese obscure, dezumanizante.” Fidelă obiectivelor propuse, O.l. reușește să strângă în jurul său atât scriitori și critici cunoscuți, cât și începători într-ale literaturii. Încă din primul număr Magda Ursache semnează rubrica de pamflet literar „Mânie liberă”, Virgil Panait susține rubricile „Scriitori în agora
OGLINDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288511_a_289840]