5,981 matches
-
j. Suceava), poet, publicist și traducător. Este fiul Domnicăi și al lui Dumitru Șerban, muncitor feroviar. Învață mai întâi la Teișani (1944-1948) și la Vălenii de Munte (1948-1950), urmează apoi cursurile Liceului „I. L. Caragiale” din Ploiești (1950-1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția de critică literară (1954-1959). În 1975 va absolvi un curs postuniversitar de ziaristică. Este profesor de limba română la Școala Generală din Uda Paciurea, județul Teleorman (1959-1961), metodist la Casa Regională a Creației Populare din
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
23.VII.1922, București), istoric literar, editor și gazetar. Este fiul Anei (n. Drăgan) și al lui Ioan Scurtu, profesor. După absolvirea, ca „stipendist” al Fondurilor Arhidiecezane, a liceului la Brașov (1895), se înscrie la Universitatea din Budapesta, unde studiază filologia și istoria. Lipsurile materiale, dar și pasiunea luptei politice pentru afirmarea idealului național îl determină să se angajeze ca redactor la „Tribuna” din Sibiu. Intrând, însă, în conflict cu unii conducători ai partidei naționale, părăsește Sibiul și ajunge la București
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
Victoriei (n. Costea) și al lui Vichentie Șerb, țărani. Învață mai întâi în satul natal (1939-1946), urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1946-1948), Școala de Administrație Economică din Timișoara (1948-1949) și Școala Tehnică Comercială din Arad (1949-1952), apoi Facultatea de Filologie a Universității București (1952-1957). Va fi redactor la Radiodifuziunea Română, iar din 1959 redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, în 1963 fiind promovat șef al Redacției de folclor, funcție pe care o îndeplinește până în decembrie 1969, când
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
literar, bibliograf. Este fiica Mariei (n. Ghila) și a lui Nicolae Coție, muncitor. A urmat școala elementară în Almașu, liceul la Huedin (1961-1965) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în 1970. Este doctor în filologie al aceleiași universități din 1992. Stabilită inițial în Sfântu Gheorghe, lucrează ca redactor la ziarul „Cuvântul nou” (până în 1975) și ca profesoară de limba română la Liceul de Filologie-Istorie. În 1978 devine bibliograf la Biblioteca Județeană Astra din Sibiu, iar
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
, Odile (27.XI.1961, Fontenay-aux-Roses, Franța), traducătoare. Părinții săi sunt Francine Serre (n. Auberlet), infirmieră școlară, si Robert Serre, inginer. Frecventează cursurile liceelor „Mărie Curie” și „Lakanal” din Sceaux (departamentul Hauts-de-Seine) și face studii de filologie modernă la Universitatea Sorbonne-Paris IV. Convinsă din adolescență, cum va declara, că meseria „minunată și ingrata în același timp” de traducător i se potrivea, și-a ales că specialitate secundară limba și literatura română oarecum din întâmplare, ghidată doar de
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
morphologique (1930). Între 1926 și 1929 funcționează ca profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din Chișinău, iar între 1929 și 1939 la Liceul Național din Iași, ulterior fiind transferat la Liceul „Mihai Eminescu” din București. În perioada 1942-1946 este conferențiar de filologie romanică la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității bucureștene, apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, unde colaborează la Dicționarul limbii române și la Dicționarul limbii române moderne (1958). Publică în „Revista filologică” (Cernăuți), „Arhiva” (Iași), „Romania
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
fiica lui Antaram și a lui Măgârdici Erițpohanov (nume rusificat forțat), proprietar de frizerie. Urmează prima parte a ciclului gimnazial la Chișinău, iar după moartea timpurie a mamei pleacă la București. Licențiata a Facultății de Psihologie-Pedagogie și a Facultății de Filologie, secția limba și literatura rusă, de la Universitatea din București, din 1954 devine redactor, apoi șefa a secției de traduceri a Editurii Tineretului, unde promovează literatura de calitate. În urma reorganizării editoriale din 1969 e repartizata la Editură Ion Creangă. S. traduce
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
1929, Târgu Ocna), editoare. Este fiica Elenei (n. Negri) și a lui Iacob Simionescu, funcționar, și soția criticului Ștefan Cazimir. Urmează școala primară la Onești, iar liceul la București și Pitești, susținându-și bacalaureatul în 1951. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1955, an în care devine redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura pentru Literatură, transformată în 1970 în Editura Minerva. Colaborează la „Adevărul”, „Libertatea”, „București magazin” ș.a. Formată la școala
SIMIONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289686_a_291015]
-
proza moldovenească pentru copii din anii ’60-’80. Profesoară la Liceul „Mihai Eminescu” din Bălți (1981-1984), devine, la institutul absolvit, asistent (1984), lector (1986), conferențiar (1996), șefă a Catedrei de literatură română și universală (2000), e decan al Facultății de Filologie (din 2000), fiind unul din promotorii unui învățământ în spiritul restabilirii adevărului istoric și al susținerii valorilor reale. Din 1986 se implică și în conducerea cenaclului social-politic și literar-artistic Vatra. După debutul din 1986, în „Învățământul public”, cu cronică literară
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
București), jurnalist și prozator. Este fiul Anei (n. Roșca) și al lui Iani Șincan, contabil. Absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân”, pleacă din orașul natal, înscriindu-se, mai întâi, la Școala de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), apoi la Facultatea de Filologie a Universității din București. Entuziasmat de activitatea de reporter, abandonează în 1953 studiile și se angajează la Radiodifuziunea Română. Din 1962 redevine student, reușind să își finalizeze pregătirea universitară, cu teza intitulată Reportajul literar (conducător științific: Șerban Cioculescu). Între 1965
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
SLUȘANSCHI, Dan (12.IX.1943, Sibiu), traducător și editor. Este fiul Silviei Slușanschi (n. Procopovici), profesoară, și al lui Barbu Slușanschi, scriitor. A absolvit Facultatea de Filologie, secția de filologie clasică, a Universității din București. I-a avut ca profesori și mentori pe Aram Frenkian, Petru Creția, Cicerone Poghirc. Și-a susținut doctoratul în 1972, cu teza Vocabularul criticii literare latine de la Seneca tatăl la Iuvenal. În
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
SLUȘANSCHI, Dan (12.IX.1943, Sibiu), traducător și editor. Este fiul Silviei Slușanschi (n. Procopovici), profesoară, și al lui Barbu Slușanschi, scriitor. A absolvit Facultatea de Filologie, secția de filologie clasică, a Universității din București. I-a avut ca profesori și mentori pe Aram Frenkian, Petru Creția, Cicerone Poghirc. Și-a susținut doctoratul în 1972, cu teza Vocabularul criticii literare latine de la Seneca tatăl la Iuvenal. În 1965 devine cercetător
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
literare latine de la Seneca tatăl la Iuvenal. În 1965 devine cercetător științific la Institutul de Lingvistică din București, din 1973 e secretar științific al Asociației de Studii Orientale, iar din 1975 trece la Catedra de limbi clasice a Facultății de Filologie bucureștene, unde va fi profesor din 1993. Este ales vicepreședinte al Comisiei Naționale de Limba Latină (1990), director al Seminarului de Latină Medievală din București (1996) și numit director al Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (1997). Debutează în
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
CFR; numele la naștere era Corneliu Marius. În orașul natal urmează cursurile primare la „Notre-Dame” și Liceul Național (1934-1944), trecând la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1944-1946), unde părinții se refugiaseră din cauza războiului. Este absolvent, din 1950, al Facultății de Filologie a Universității ieșene. Repartizat lector la Institutul „Maxim Gorki” din București, intră ulterior redactor la Editura Politică, fiind transferat, în 1960, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura pentru Literatură, devenită în 1970 Editura Minerva. Aici
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
Este fiul Irinei (n. Secăreanu) și al lui Gheorghe Sîrbu, avocat. Elev al Liceului Militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mureș, mutat la Timișoara (1941-1943), și al Liceului „Decebal” din Deva, absolvit în 1949, S. se va înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Iași. După un an i se propune să urmeze cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Revenit la Iași în toamna anului 1951, își reia studiile. Este numit tot acum redactor la revista „Iașul nou” (din
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
Iașul literar”), unde lucrează și după absolvirea facultății (1953). Va fi demis în 1955, în urma unor critici aduse publicației de oficialități, pentru așa-zise „abateri ideologice”. Preparator, din același an, apoi asistent la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie ieșene, este înlăturat din învățământul universitar în perioada valului de epurări din 1958. După un interval de șomaj și de activitate în învățământul preuniversitar, intră în 1960 referent literar la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, unde va fi secretar literar între
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
SIPOȘ, Mariana (2.I.1949, Buftea, j. Ilfov), prozatoare și traducătoare. Este fiica Alexandrinei (n. Dragomir) și a lui George Ionică, muncitor. A absolvit în 1966 liceul din Buftea și în 1971 Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-spaniolă. Funcționează ca profesoară la o școală generală din Câmpina (1971-1975) și la Școala Generală nr. 57 din București (1975-1990), ca redactor la Editura Fundației Culturale Române (1990-1991), secretar general de redacție și redactor-șef
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
SÎRBU, Anca (10.III.1942, Iași), istoric literar. Este fiica Madlenei Măgureanu (n. Teodoru), farmacistă, și a lui Florin Măgureanu, medic veterinar. Învață în orașul natal, unde urmează Liceul „Mihai Eminescu” (1948-1959) și Facultatea de Filologie, secția franceză-română, absolvită în 1964. În același an intră ca preparator la Catedra de limba și literatura franceză a facultății la care fusese studentă, specializându-se în literatura secolului al XIX-lea și urcând treptele didactice până la aceea de profesor
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
intră ca preparator la Catedra de limba și literatura franceză a facultății la care fusese studentă, specializându-se în literatura secolului al XIX-lea și urcând treptele didactice până la aceea de profesor (1999). În 1976 obține titlul de doctor în filologie la Universitatea din Iași. A beneficiat de stagii de specializare în Franța (1964, 1968-1969), a ținut cursuri sau conferințe la Universitățile din Avignon (1999) și Poitiers (2003), a avut, de asemenea, o susținută prezență la simpozioane și congrese internaționale - Lublin
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
ben Moșe, Lazăr Schein, Lazăr Șain, Lazăr M. Șăineanu, la „Fraternitatea”, „Anuar pentru israeliți” ș.a. Se înscrie în 1881 la Facultatea de Litere din București, unde este remarcat de Hasdeu. În „Columna lui Traian” își publică cea dintâi lucrare de filologie, Câteva specimene de etimologie poporană română. Discipol al lui Hasdeu și admirator al lui Odobescu, prețuind culegerile de literatură populară ale lui Petre Ispirescu, Ș. își orientează preocupările spre cercetarea elementului istoric și popular al limbii române. La „Revista pentru
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
etimologie poporană română. Discipol al lui Hasdeu și admirator al lui Odobescu, prețuind culegerile de literatură populară ale lui Petre Ispirescu, Ș. își orientează preocupările spre cercetarea elementului istoric și popular al limbii române. La „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” (1882-1887) începe să semneze studii pe care le va relua mai târziu în cercetări amplificate: Elementele turcești în limba română, Ielele, Încercare asupra semasiologiei limbii române. După absolvirea facultății pleacă în Franța și în Germania. La Paris, în 1888, audiază
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
Convorbiri literare”, unde mai publicase și înaintea plecării, Ș. a trimis de la Paris două studii de folclor comparat: Zilele babei și legenda Dochiei și Legenda Meșterului Manole la grecii moderni. Întors în țară, îl suplinește pe Hasdeu la Catedra de filologie comparată a Universității din București. Funcționează și ca profesor suplinitor de limba latină la Gimnaziul „Gh. Lazăr” și la Școala Normală Superioară. Numirea în 1890 la o catedră universitară declanșează proteste și inimiciții care, alimentate de-a lungul a doisprezece
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
volumul Mitologie clasică (1898), antologia comentată Autorii români moderni (1891), precum și Dicționar universal al limbii române, tipărit în 1896, care a avut până în 1947 zece ediții, în 1995-1996 fiind actualizat și redimensionat printr-o elaborare modernă. A mai editat Istoria filologiei române (1892), un glosar la ediția operei lui Miron Costin, îngrijită de V. A. Urechia, cel mai înverșunat adversar al său, iar în 1895 monografia, solicitată și premiată de Academia Română, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
1905-1907), Les Sources indigènes de l’étimologie française, I-III, 1925-1930, Autour des sources indigènes, 1935). Format în spiritul școlii neogramaticilor, dar mai cu seamă ca discipol al lui B. P. Hasdeu, Ș. a dat o accepție largă noțiunii de filologie. Limba, obiectul de studiu al disciplinei, era înțeleasă ca o „cheie” a vieții culturale a unui popor, cuvintele - considerate „oglinzi ale spiritului”. Conexiunea între limba și psihologia unui popor s-ar releva mai cu seamă prin intermediul folclorului. Ș. utiliza în
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
popular și cult), ceea ce presupune individualizare, dar și integrare prin analiză comparatistă. Ș. era de părere că trebuie asigurată o bază științifică studiilor filologice, prin editarea specializată a literaturii vechi, prin culegerea riguroasă a literaturii populare. În acest sens, Istoria filologiei române era un bilanț, dar și o deschidere spre cercetările viitoare. Expresia clară, echilibrată caracterizează comentariile din antologia, pentru uz didactic, Autorii români moderni, unde selecția este făcută cu spirit critic și gust literar. De altfel, istoricul literar dovedește o
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]