11,556 matches
-
Marile culturi se nasc la intersecții spirituale; niciodată În singurătatea deprimantă și mortificantă. Avem nevoie unii de alții fie și numai pentru a ne incomoda. O existență comodă nu naște decât o spiritualitate pe măsură. II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană ne, ne stimulăm, intrăm În competiție, creăm; altfel spus, trăim mult mai intens, trăim autentic. În sfârșit, este necesar să subliniem că interculturalitatea bună, fundamentată esențial pe spirit tolerant, este
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
manifestările publice, păreau să aibă spontaneitatea unui discurs îndrăgostit, însă alura euforică, efect al bucuriei de a săvârși ceremonialul hermeneutic, nu ascundea încordarea gândului strunit cu iscusință. Un spectacol de vervă surâzătoare și de suplețe intelectuală. Aceeași dezinvoltură trecută prin filtrul reflecției pătrunzătoare o regăsim în lucrările pe care profesoara de la Universitatea ieșeană le-a elaborat. Un puls viu, debordant, animă consistentele studii, în care exegeta se investește ca într-o senzual-cerebrală iubire. O îmbrățișare în care jubilația nu perturbă, decât
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
spre șansa noastră, asistenți la Catedră, colegi sau apropiați, colaboratori și discipoli, doctoranzi, îndrumați cu aceeași exigență cu care profesorul se aștepta să ne vadă gândind și răspunzând, prezența sa umană este indisociabilă de imaginea profesorului și relaționată, prin acest filtru, cu opera erudită a istoricului literar. De aceea, specialistul în Literatură română veche, (de)ținând de-a lungul unor decenii cursul magistral corespondent, prevalează, în memoria amfiteatrelor noastre, în complexul profil de cărturar al Doamnei Elvira Sorohan. Însă nici la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
acum, Singurătatea...) și G. Călinescu în autoportret. Câteva lecturi în palimpsest, Editura Timpul, Iași, 2007 (de acum, G. Călinescu...). 2 Ghilimele marchează faptul că nu ne referim la metodă ca la un instrument prealabil elaborat ca model teoretic autonom prin filtrul căruia să fie trecute operele particulare, ci ca la un set de norme, principii și valori implicite care articulează o viziune specifică asupra literaturii ca sistem. 3 Tudor Vianu, Studii de stilistică, ediție îngrijită cu studiu introductiv și note de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care îl vedem "la lucru" în studiul de caz consacrat lui Baudrillard. Dincolo de dispute, controverse interioare sau venind din exterior -, de exaltări encomiastice sau atacuri devastatoare, autoarea este interesată într-adevăr de capacitatea caracteristică postmodernismului de a funcționa ca un filtru cu ajutorul căruia se interpretează istoria, realitatea, condiția umană, alteritatea, filosofia, discursul etc. Declarând că "încă" nu poate da un răspuns pe deplin satisfăcător în ceea ce privește distincția între postmodernism și modernism, Camelia Grădinaru socotește că, dat fiind scopul cercetării sale, i se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și, de asemenea, urmează îndeaproape teoria poststructuralistă în ceea ce privește primatul acordat teoriei discursului. Aceasta analizează societatea și cultura în termeni de semne, coduri și discursuri, argumentând că sensul nu este o "entitate" dată în discurs, ci este construit social, prin intermediul unor filtre și practici instituționale. Totuși, în pofida acestor asemănări, "poststructuralismul face parte din matricea teoriei postmoderne, iar atunci când rupturile teoretice descrise ca fiind postmoderne sunt în mod direct legate de criticile poststructuraliste, vom interpreta poststructuralismul ca pe un subset al unei mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
larg și neexplorat dintre modern și postmodern"76. Această schimbare poate fi observată la multe niveluri și în multe domenii, incluzând noi identități postmoderne și noi configurații ale culturii și tehnologiei; mai mult decât atât, ea își construiește un nou filtru prin intermediul căruia sunt interpretate lumea, istoria, cultura. Conceptul de "cotitură postmodernă", cel puțin în viziunea celor doi autori anterior citați, include, în pofida multiplelor diferențe dintre discursurile postmoderne, și posibilitatea ca acestea să se constituie, până la un punct, în ceea ce s-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
formelor pop sau a formelor pseudoistorice, împreună cu o critică a originilor, și nu cu o întoarcere la ele"158 (s. a.). Alte catalogări ale tipurilor de relaționare dintre modernism și postmodernism la o serie de autori și critici au evidențiat trei filtre de interpretare: paradigma schimbării, cea a continuității și cea nostalgică 159. Paradigma schimbării postulează existența unor modificări fundamentale atât la nivelul societății, cât și la cel al discursivității, iar ele nu pot fi explicate corespunzător prin apelul la conceptele și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
particular, deoarece aceasta este și perspectiva pe care o abordez în general asupra acestui concept. Dincolo de complexele dispute care au avut loc fie plecând de la termen, fie în interiorul său, mă interesează în mod fundamental caracteristica postmodernismului de a fi un filtru prin intermediul căruia este interpretată istoria, realitatea, condiția umană, alteritatea, filosofia, discursul etc. Fără a putea încă răspunde dacă postmodernismul reprezintă o epocă distinctă de cea precedentă, mai important din perspectiva scopului acestei lucrări mi se pare tratarea sa ca modalitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și cu aceea a intertextualității, Barthes preferă fragmentul operei, dispersia unității, discontinuitatea codului unic. În același context, anunțarea "morții autorului" îi va aduce o recunoaștere aparte din partea postmodernilor, care se grăbesc să și-l "însușească". Coabitarea limbajelor și a multiplelor filtre de interpretare, a scriiturii și a lecturii ca două fațete ale aceluiași proces, poate crea textul de plăcere, acel "Babel fericit". Dorința limbajului și plăcerea aplicată textului se transformă în demersuri deconstructive care vor substitui acum textul scriiturii prin invocarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un anumit tip de știință (filosofia) cu altul (științele naturii) drept centrul culturii, textualismul secolului al XX-lea vrea să plaseze literatura în centru și să trateze știința și filosofia, în cel mai bun caz, ca genuri literare"312. Predominanța filtrului literar de lectură și interpretare a textelor din diverse arii culturale implică numeroase consecințe epistemologice și determină o regândire a modalității de construcție a unui discurs mai degrabă din perspectivă retorică, decât din punctul de vedere al utilizării unei metode
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
află în strânsă legătură cu aceea a sistemului de obiecte sau de mărfuri (marxismul, semiologia și structuralismul alcătuind pilonii teoretici ai asumpțiilor). Analizele sale încep însă să detecteze, deja, anumite fisuri în teoriile pe care și le-a ales drept filtre hermeneutice de bază, astfel încât încă de pe acum putem vorbi despre o ușoară tendință de a căuta soluții noi la problemele discutate. Unele dintre ideile ce vor fi reluate mai târziu din perspectivă postmodernă sunt teoretizate chiar acum, dar ele se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au prioritate. Nici vorbă. Producția și Consumul reprezintă un singur și mare proces logic de reproducere lărgită a forțelor productive și de control al acestora"357 [s. a.]), accentul pus pe valoare, semnificații și semne comută reperele acestei problematici spre alte filtre interpretative. Intuiția conform căreia analiza marxistă asupra producției de bunuri este oarecum depășită de situația în care societatea se preocupă mai mult de producerea de semne și imagini decât de cea a bunurilor propriu-zise se va constitui ulterior în încă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de început ale lui Jean Baudrillard, acest cod dominant este modelul teoretic marxist și semiotic, care îi trasează principalele cadre de interpretare a multiplelor fenomene, indiferent de aria lor principală de situare și înțelegere. Putem astfel vorbi despre un adevărat filtru hermeneutic de receptare și explicare a fenomenelor culturale, filtru alcătuit din schema noțiunilor și ierarhiilor marxiste. Într-o metafizică a codului, valoarea este pur tactică, având și ea structura unui cod care deține operațiile de comandă și de control, devenind
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este modelul teoretic marxist și semiotic, care îi trasează principalele cadre de interpretare a multiplelor fenomene, indiferent de aria lor principală de situare și înțelegere. Putem astfel vorbi despre un adevărat filtru hermeneutic de receptare și explicare a fenomenelor culturale, filtru alcătuit din schema noțiunilor și ierarhiilor marxiste. Într-o metafizică a codului, valoarea este pur tactică, având și ea structura unui cod care deține operațiile de comandă și de control, devenind un simplu semnal printre alte semnale. Din moment ce finalitatea unui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stil postmodern de a scrie, care exemplifică în practică majoritatea aliniamentelor pe care le-am prezentat în capitolele anterioare. Începând cu 1980, Baudrillard renunță la o parte dintre temele abordate în analizele timpurii, dar mai ales la o serie dintre filtrele de lectură și interpretare pe care și le fixase inițial și prin intermediul cărora își structura cercetările. Acestea sunt considerate acum ca irelevante pentru a putea produce o analiză coerentă societății actuale, astfel încât de acum înainte Baudrillard va utiliza și schimba
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În urma acestei analize, am extras o altă direcție importantă pe care am asumat-o ca esențială tezei, și anume abordarea postmodernismului sub semnul unei categorii interpretative, al unui instrument hermeneutic. Importantă pentru demersul de față a fost considerarea postmodernismului drept filtru prin intermediul căruia sunt interpretate istoria, filosofia, discursul. Perspectiva aceasta a conferit retoricii un rol special, mulți critici considerând chiar că ea ar reprezenta cadrul cel mai prielnic de înțelegere a postmodernismului. Retorica devine astfel relevantă în structurarea unor formațiuni discursive
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de amplificare și filtrare, sistemul de vizualizare / înregistrare. O derivație (de culegere și înregistrare a diferenței de potențial electric) este alcătuită din volumul conductor explorat, electrozii de culegere, firele de legătură și dispozitivul de măsurare, afișare, înregistrare (inclusiv amplificatoare și filtre). Culegerea poate fi bipolară (doi electrozi de culegere activi) sau unipolară (un electrod activ și unul de referință). Dreapta ce trece prin “punctele” de aplicare a electrozilor este numită axa derivației. Principiul metodei ECG constă de fapt în evaluarea caracterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intracardiac prin cateterism), un amplificator cu sisteme de filtrare a semnalului electric și un inscriptor potențiometric cu inerție mică (sau sistem computerizat de stocare). Se poate realiza o analiză precisă și standardizată a zgomotelor cardiace pe baza înregistrării separate (prin filtre de frecvență) a vibrațiilor din anumite domenii de frecvență: joasă (15-100 Hz), medie (25-300 Hz) și înaltă (200-700 Hz). Ascultatoriu se disting două zgomote de origine cardiacă, având următoarele caracteristici de intensitate, frecvență și durată: unul din ele (zgomotul I
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de filtrare, încălzire și umidifiere a aerului inspirat. Filtrarea aerului inspirat constă în captarea și înlăturarea particulelor inhalate; captarea particulelor mari inhalate (10 µm) se face de către firele de păr din nas; particulele mici (2 - 10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să ajungă la creier sau la alte organe vitale. De asemenea, s-a constatat că multe leucocite sunt reținute de către plămân. 19.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivelul calicelor mici. 25. Formarea urinii Urina se formează prin cumularea a trei procese fundamentale: ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al moleculelor mici de proteinele plasmatice va afecta și trecerea acestora prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al moleculelor mici de proteinele plasmatice va afecta și trecerea acestora prin filtrul glomerular. Cu cât substanța este mai aderentă la proteinele plasmatice, cu atât persistența sa în circulație va fi mai îndelungată. Studiile de dinamică moleculară au demonstrat că eficiența membranei filtrante este aceea a unui filtru cu pori cilindrici de 4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]