9,041 matches
-
Modalitatea în care filosoful român ajunge la determinismul prin finalitate în aspectul său formal este condiționată de filosofia kantiană, așa cum am încercat să dovedim în subcapitolul anterior; iar felul în care el ajunge la aspectul de conținut al determinismului prin finalitate este legat mai ales de anumite fapte științifice ale vremii, pe care Rădulescu-Motru le-a interpretat în modalitate "personalist-energetică", de anumite "chemări" venite dinspre dominantele culturii românești vechi, cea mai importantă diind cea "personalistă", dar și de câteva "presiuni" aporetice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vechi, cea mai importantă diind cea "personalistă", dar și de câteva "presiuni" aporetice ale timpului său. Ceea ce s-a numit scientismul lui Rădulescu-Motru poate fi înțeles și în sensul atitudinii sale de a da un conținut "științific" schemei determinismului prin finalitate, în fond, fiind vorba și aici despre neostoita sa încercare de a așeza afirmațiile filosofice pe temeiul faptelor științifice. În toate lucrările, chiar și în cele târzii (Timp și destin, Etnicul...) filosoful evocă rezultate ale științelor (cu precădere din biologie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care să fie reprezentate toate științele, sau mai toate științele"174. Această instanță superioară este, desigur, filosofia. Iar ipostaza potrivită unei filosofii instituită în poziția judecătorului științelor este însuși personalismul energetic. O idee fundamentală în stabilirea conținutului conceptului determinismului prin finalitate este aceea după care viața reprezintă un fenomen complex ce trebuie explicat prin finalitate. Aici apare prima deschidere a acestui determinism către spațiul din afara umanului, mai întâi, către viața în genere. Ideea este susținută, precizează C. Rădulescu-Motru, de cercetările din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este, desigur, filosofia. Iar ipostaza potrivită unei filosofii instituită în poziția judecătorului științelor este însuși personalismul energetic. O idee fundamentală în stabilirea conținutului conceptului determinismului prin finalitate este aceea după care viața reprezintă un fenomen complex ce trebuie explicat prin finalitate. Aici apare prima deschidere a acestui determinism către spațiul din afara umanului, mai întâi, către viața în genere. Ideea este susținută, precizează C. Rădulescu-Motru, de cercetările din biologie, care nu pot apela în mare măsură la metodele de laborator, fiind necesară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii. Privită ca o corelațiune energetică, personalitatea apare ca "efect" ultim al unui lung șir de cauze. Privită ca ipostază desăvârșită a existenței umane, ea apare ca formă finală de actualizare a energiei, formă care impune ordinea proprie, cea de finalitate, întregii evoluții care a precedat-o. Personalizarea energiei începe cu manifestarea primei anticipații din care se naște eul. Prima sa formă stabilă (corelație persistentă) este cea a personalității mistice. Fiecare formă de personalitate este posibilă doar în prezența eului (ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
maturizată în sensul formulat mai sus, este de fapt conștiința eului. Personalitatea lipsită de conștiința eului este o imitație, spune C. Rădulescu-Motru, în vreme ce prezența sa face posibilă apariția vocației. Conștiința, eul și personalitatea formează împreună o unitate sufletească, ce răspunde finalității "cosmice" în măsura în care valorifică și potențează energia. În totalitatea universului, unitatea sufletească a omului are funcția actualizării energiei într-o corelație persistentă superioară formelor sale de actualizare anterioare. Doar gândită în această ordine universală și concepută în mod personalist, ea corespunde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
susține tehnica muncii proprie personalității mistice. Sporul de raționalitate al mentalității aduce cu sine o mai bună structurare a aptitudinilor de muncă, prin urmare, o mai clară conștiință a scopului. Totodată, modificările structurii personalității misticului semnifică o încadrare în spațiul finalității. Personalitatea amorfă a misticului, ca primă formă umană, este ea însăși "scop", fiind pregătită, după cum am văzut, de condiții biologice, psihologice etc. Dar ea nu este punctul final în procesul personalizării, așa încât, formele personalității care o urmează sunt posibile tocmai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea însăși "scop", fiind pregătită, după cum am văzut, de condiții biologice, psihologice etc. Dar ea nu este punctul final în procesul personalizării, așa încât, formele personalității care o urmează sunt posibile tocmai prin constituirea și manifestarea sa istorică. Planul determinismului prin finalitate cuprinde personalitatea mistică în dublu sens: a) ca scop al evoluției energiei-ca-natură; b) ca mijlocitor în constituirea altor "scopuri" în evoluția personalizată a energiei. Accentul pus pe descrierea componentei mentale a personalității va fi din ce în ce mai slab pe măsură ce opera lui C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura sufletească a copilului. Într-un fel, individul uman reface, în evoluția lui psihică, istoria omenirii. Pentru primul sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și exemple din lucrările de antropologie culturală, antropologie socială, etnologie etc. În capitolul Sufletul mistic din Personalismul energetic, C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Personalitatea misticului este, sub aspectul structurii sale, ca orice alt tip de personalitate; ea constituie o unitate umană de existență. Ea vine oarecum din natură, dar, totodată, se desprinde de aceasta, deschizând evoluția personalizată a energiei; este o unitate de finalitate, deoarece apare ca "punct" spre care "se dirijează" energiile lumii și pentru că ea însăși este moment al personalizării energiei ce pregătește alte momente ale acestui curs. Al doilea înțeles al sufletului mistic: structura sufletească a copilului, este abordat de filosoful
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de existență se întruchipează diferitele forme de personalitate, de la cea mistică, primară, până la cea energetică, formă finală a personalizării energiei. Personalitatea mistică, "cea mai slabă dintre întrupările omului", semnifică, în orizontul celor două operații ale schemei formale a determinismului prin finalitate, specificarea omului, "blocarea" lui în "elementul" propriei existențe; tocmai eul, atitudinea sufletească ce trece variația în anticipație, de-venit el însuși anticipație, îl distanțează pe om de natură. Totodată, personalitatea mistică semnifică și deschiderea nucleului sau, anume eul, către ceea ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sunt concepte ale unui spațiu teoretic în care omul-existență-specifică este contrapus naturii. Dar această imagine nu este completă și nici în acord cu intențiile și imaginea teoretică pe care și le propune autorul. Omul este existență specifică, legea determinismului prin finalitate limitează valabilitatea determinismului prin cauzalitate: specificul unității de existență a omului este astfel afirmat. Dar eul are conținut conștient (conștiința fiind cumva prezentă și la formele energetice pre-personalizate), iar personalitatea mistică valorifică energiile naturii: ceea ce părea inițial ruptură absolută se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
despre ruptura pe care a provocat-o în natură apariția omului. Al doilea moment, cel al deschiderii unității de existență umane către ceea ce a făcut-o posibilă, către natură, afirmativ în fond, pentru că propune lărgirea valabilității unui principiu al omului finalitatea asupra naturii, își are sensul negativ prin respingerea valabilității în sine a umanului și a determinării lui absolute ca existență împlinită fără intervenția naturii. Eul îl diferențiază pe om de natură, pentru că se afirmă ca atitudine anticipatoare, anticipând întâi propriile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitatea lumii, acolo unde nu se află singură. Cele două operații semnalează și precaritatea, neîmplinirea, modului-uman-închis-în-sine, dar și posibilitatea împlinirii sale prin intrarea într-o evoluție generată de eu ca primar fapt uman și ca prim moment al determinismului prin finalitate și îndreptată către constituirea personalității energetice. Personalitatea mistică reprezintă un mod-de-a-fi al omului, primul posibil în ordinea evoluției energiei personalizate. Așadar, ea deschide procesul personalizării, "negând" relația de cauzalitate (pe linia cauzei eficiente) între om și natură (prin personalitatea mistică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității energetice. Personalitatea mistică reprezintă un mod-de-a-fi al omului, primul posibil în ordinea evoluției energiei personalizate. Așadar, ea deschide procesul personalizării, "negând" relația de cauzalitate (pe linia cauzei eficiente) între om și natură (prin personalitatea mistică, natura își servește propria finalitate) în sensul de a clădi un raport de finalitate între cultură și natură. II.3.b. Locul "tipului" în evoluția personalizării energiei C. Rădulescu-Motru urmărește evoluția formelor istorice ale personalității mai cu seamă pe cazul culturii europene. Aserțiunile lui au
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primul posibil în ordinea evoluției energiei personalizate. Așadar, ea deschide procesul personalizării, "negând" relația de cauzalitate (pe linia cauzei eficiente) între om și natură (prin personalitatea mistică, natura își servește propria finalitate) în sensul de a clădi un raport de finalitate între cultură și natură. II.3.b. Locul "tipului" în evoluția personalizării energiei C. Rădulescu-Motru urmărește evoluția formelor istorice ale personalității mai cu seamă pe cazul culturii europene. Aserțiunile lui au, totuși, valabilitate universală. De altminteri, autorul însuși susține o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realizarea" aptitudinilor în unitatea sufletească. Ideea lui C. Rădulescu-Motru potrivit căreia cultura este personalitatea poporului (ideea privind dublarea tipului personalității individuale cu tipul de cultură) are o anumită semnificație dacă o raportăm la structura formală (schema logică) a determinismului prin finalitate. Din acest unghi, cultura se definește prin opoziție față de natură. Continuitatea leagă ceea ce este diferit; diferența este, logic, înaintea unității prin continuitate. Structura formală a determinismului prin finalitate este validată prin ideea despre discontinuitatea inițială și continuitatea "finală" dintre natură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnificație dacă o raportăm la structura formală (schema logică) a determinismului prin finalitate. Din acest unghi, cultura se definește prin opoziție față de natură. Continuitatea leagă ceea ce este diferit; diferența este, logic, înaintea unității prin continuitate. Structura formală a determinismului prin finalitate este validată prin ideea despre discontinuitatea inițială și continuitatea "finală" dintre natură și cultură. Momentul discontinuității este necesar în prezentarea culturii tocmai pentru buna ei înțelegere. Ea este ca atare în-sine; identitatea este primul moment în afirmarea de sine. "Ti-pul-cultură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temei în lipsa acestora. Idealul are, primordial, sensul unei "negații" a realității energetice naturale, a tuturor formelor bine constituite ale acesteia, propunând o configurație originală a aptitudinilor. Personalitatea tip (a individului) exprimă a doua operație din schema formală a determinismului prin finalitate, legată de extinderea finalității asupra naturii: afirmarea unității existenței (a existenței-ca-energie, care cu-prinde toate formele personalizate și pre-personalizate ale energiei). Tipul cultural exprimă, formal, negarea valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate, prin două sensuri antinomice cuprinse în semantica sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are, primordial, sensul unei "negații" a realității energetice naturale, a tuturor formelor bine constituite ale acesteia, propunând o configurație originală a aptitudinilor. Personalitatea tip (a individului) exprimă a doua operație din schema formală a determinismului prin finalitate, legată de extinderea finalității asupra naturii: afirmarea unității existenței (a existenței-ca-energie, care cu-prinde toate formele personalizate și pre-personalizate ale energiei). Tipul cultural exprimă, formal, negarea valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate, prin două sensuri antinomice cuprinse în semantica sa: discontinuitatea natură-cultură, prin care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aibă drept de a fi, alături de discontinuitatea inițială, și continuitatea, absolut necesară în refacerea unității lumii. În lucrările sale de maturitate, C. Rădulescu-Motru nu mai accentuează energetismul, dar principiul energiei își păstrează locul, dobândind relevanță, alături de el, conceptele de evoluție, finalitate și mai cu seamă cel de personalitate. Într-un fel, ordinea "istorică" a reconstrucției personalist-ener-getice este inversa ordinii "logice", în lucrările de tinerețe (Știință și energie, mai cu seamă) fiind valorizată mai mult continuitatea. Astfel, totul este energie; omul este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un fapt esențial pentru o reconstrucție filosofică. În lucrările care alcătuiesc nucleul personalismului energetic, între discontinuitate și continuitate există un echilibru; și nu doar formal, ci și la nivelul ideilor angajate în argumentări. Aceasta deoarece conformarea față de schema determinismului prin finalitate principiul ordonator al discursului este exemplară. Cultura constituie calea de comunicare între membrii unei societăți și între diferitele generații. Prin urmare, ea are o dimensiune istorică, dar și una de "actualitate", de realitate prezentă a unor manifestări sufletești; ea nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a poporului. În termenii acestei interpretări, ea pune alături condiționatul natural, fiind, prin geneza sa, expresia energiilor naturii, și Necondiționatul, conținutul ei alcă-tuindu-se din creații ce urmează modelul idealului de personalizare, adică unei logici culturale supusă ea însăși ordinii de finalitate. Întrucât aceste două determinări se schimbă, cultura capătă o desfășurare istorică, iar locul unei creații este determinat prin particularitățile energetice ale unui popor: "dacă examinăm în parte operile datorite spiritelor creatoare, constatăm că, fără excepție, ele se îmbină în ordinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
intelectuale și morale, devenite forțe active"210. Cultura este altceva decât natura, fiindcă aceasta din urmă cuprinde fenomene strict cauzale și nespirituale; dar cultura are legătură cu natura prin chiar elementele ei temeinice: condițiile sufletești. Ordinea culturii este una de finalitate, desigur. Prin tipul individual de personalitate, finalitatea este extinsă și asupra naturii. Dar nu pentru a o reordona finalist în ea însăși, ci pentru a-i preciza ordinea imanentă care, paradoxal, o scoate din sine și face posibil negativul ei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Cultura este altceva decât natura, fiindcă aceasta din urmă cuprinde fenomene strict cauzale și nespirituale; dar cultura are legătură cu natura prin chiar elementele ei temeinice: condițiile sufletești. Ordinea culturii este una de finalitate, desigur. Prin tipul individual de personalitate, finalitatea este extinsă și asupra naturii. Dar nu pentru a o reordona finalist în ea însăși, ci pentru a-i preciza ordinea imanentă care, paradoxal, o scoate din sine și face posibil negativul ei. Tipul individual aparține culturii prin relativa libertate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]