79,993 matches
-
Cine știe De unde vine vara Și Încotro se duce...” (sau unde e a anotimpurilor răscruce...) Unii zic că vara vine din adânc de suflet de copii Ce visează la flori, fluturi, Soare, iarbă verde și jucării. Alții spun că e frumoasă tare (or fi văzut-o ei oare?) Că poartă o rochie verde Tivită cu puf de păpădie Și că Îi place să umble Desculță prin vie. Și când trece pe lângă struguri, mere, caise și tufe de soc se aude cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să ne continuăm drumul. Numai dacă ar rezista, Îmi ziceam privind-o cu Îngrijorare. Îi lăsasem mâinile libere, pentru a se putea mișca mai ușor. O vedeam bine. Lumina stelelor și a lunii Îi estompa trăsăturile făcând-o și mai frumoasă. Am lăsat-o să meargă Înaintea mea cu câțiva pași. De parcă i-ar fi fost teamă să nu se depărteze prea mult, se opri. Am ajuns-o. Mă luă de braț, căutându-mi sprijinul. M-am bucurat. Ne-am continuat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Colegul nostru de școală, Ioan Șușală, care a ajuns profesor de desen, a scris o carte cu amintiri de la Câmpulung Muscel, În care dascălii noștri erau prezentați cu toții, Între care excela Augustin Z. N. Pop, prin cea mai caldă și frumoasă prezentare. În anul 1970, când am ajuns la Cluj, ca inginer șef al Clinicilor, cu aparatura medicală, profesorul se arată Încântat să mă viziteze, Întrucât aici Își făcuse doctoratul cu câțiva ani Înainte, la Universitatea clujeană, În școala lui Bogdan
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ca instituțiile culturale să-l promoveze În străinătate (unde este În mare măsură necunoscut), ca icoană patrimonială identificabilă cu spiritul românesc. Promovarea sa nu se justifică doar prin a ne mândri cu românismul ('iac-așa se joacă pe la noi!'/ „Mai frumos decât la voi” - deși chiar și acest argument ar fi suficient pentru Institutele Culturale ROMÂNEȘTI), ci În primul rând prin dimensiunea poetului român ca homo faber universalis. Repet ceea ce nu pare să se Înțeleagă: scriitorul (spre deosebire de pictor sau compozitor) nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
versurile unui avangardist vîndut cu delicii gazetelor care se luau cu-atît mai în serios cu cît erau mai efemere s-au, pînă la urmă, închegat. O dată cu ele, o discretă, superioară și fatal nedusă pînă la capăt formă de manifestare: suspinul. Frumoase, și fin-exacte, rînduri ale lui Matei Călinescu despre o expresie, ca Strigătul, ca frica: "de obicei, suspini cînd izbutești - fie doar și pentru o clipă - să-ți gîndești o durere, actuală sau trecută. Suspinul e refuzul hohotului de plîns, al
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
să scrie, prezentat verosimil, cu multă culoare și neașteptată gingășie. Directorul ospiciului, Dl. de Coulmiers, doctorii, ultima amantă a lui Sade sunt personaje care au existat și în realitate. Mottoul este dintr-un roman al eroului principal: "O, cât de frumoasă poate fi natura coruptă, cu toate frivolitățile ei, și cum mai triumfă, cred eu, macii bătrâneții asupra trandafirilor copilăriei". Fragmentele de mai jos sunt cele cu care debutează cartea. (Ioana Pârvulescu) Oare nu așa erați când v-am întâlnit? Nu
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Sade ar veni aici pentru a fi tăiat***, poate că fantasmagoriile astea periculoase s-ar mai calma... Până una alta, a avut grijă să-mi scrie, lucrul la care se pricepe cel mai bine pe lumea asta, o scrisoare foarte frumoasă în care îmi promite că nu voi avea nici un motiv să mă plâng de el. Consider că e de bun augur. Dar ministrul m-a prevenit că își încalcă cuvântul la fel de ușor cum promite. Singura veste bună e suma pe
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Dezvăluiescu, da o carte, un articol, cevașilea, d-ale dlui Pleșu, cetiși oare?" "GARDIANU=MÎNA SECURIT|}II", "Ce vreți să spuneți cu articolul ăsta?", " Nu aveți pic de creier?" etc. l Ca să-i facă dlui Pleșu un cadou și mai frumos, Gardianul a recurs și la o josnicie. Tot pe prima pagină e "citată" opinia, pasămite, a lui Gabriel Liiceanu, cum că "Pleșu mi se pare un om slab, care n-ar fi rezistat presiunilor Securității!" Cînd te uiți în interior
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
orice caz, mare dramă! Of, Doamne! Unde-o fi, oare, axa aia asigurătoare a suveranității sentimentelor ? Îți vine să strigi spre zonele celeste, ori măcar spre micul ecran și imediat îmi vine să-l parafrazez pe Gorki spunând: Axă, ce frumos sună acest cuvânt! Dar, pentru ca durerea noastră să fie și mai mare, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, spune unor reporteri de televiziune: ,-Suveranitatea României ar putea să cunoască niște abateri în funcție de temerile pe care le au unii lideri politici față de niște
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
vorba de aceleași orizonturi pe care le întrevede și privirea doamnei și stăpînei sale. O posibilă interpretare - poate, cea mai simplă - a alegoriei ar fi aceea că pictorul anonim a surprins momentul de paroxism al iubirii împărtășite, încă pure și frumoase. Și licornul legănat în poala doamnei și doamna care-l reține cu ambele mîini par a-i cere clipei să rămînă. E posibil ca privirea ei pierdută în depărtare să indice faptul că iubirea a făcut-o să întrevadă orizonturi
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
altfel, tot cam de pe atunci consideră experții că datează și seria celor șase tapiserii. Evul Mediu întîrziat și Renașterea la apogeu pot coexista; de altfel, nu e nicidecum singurul exemplu în acest sens. Doamna cu hermina reprezintă bustul unei tinere frumoase, care ține în brațe, în dreptul inimii, ca pe un prunc, o hermină - animal alb și cuminte, ce simbolizează neîntinarea. Imaginea este reprodusă în mărime naturală. Conform celei mai la îndemînă decodări, tabloul lui Leonardo poate fi nu doar înfățișarea alegorică
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
doamnei. E prea mare, e în prim-plan și are o poziție cam ciudată. Seamămă cu mîna lui Parmigianino, din celebrul autoportret pe care, patruzeci de ani mai tîrziu, avea să-l picteze într-o oglindă convexă, absorbantă. Nu cumva frumoasa doamnă, care are cap cam mic și o mînă cam mare e, de fapt, propria-i imagine într-o oglindă care deformează? Nu cumva propria-i imagine în oglindă o privește ea așa intens? Ar fi logic, căci și puritatea
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
zeci de volume valoroase de literatură clasică. Cineva și-a făcut curățenie în casă, și-a schimbat mobila și cărțile îl încurcau. Le mai oferise cuiva, dar acea persoană nu luase decât vreo câteva, le alesese pe cele cu coperte frumoase. La sfârșit, mi-a mulțumit că îl scăpasem de ele, spunând cu convingere și cu melancolie parcă: Cine mai are astăzi timp de citit, cărțile nu sunt decât un depozit de praf...) Cert este că vizibilitatea publică a scriitorilor români
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
divertisment, ultima ispravă de acest fel fiind scheciul "Gaițele", variantă-sinteză a celebrei piese kirițesciene, în transmisiune directă de la "Teatrul" ARIS. În rolurile principale: Ana Maria Cristina, președinta trupei, în Mita I, și Gabriela Vasile, vicepreședintă, în Mita II. Inițiativa este frumoasă și relaxantă. Așteptăm noi spectacole televizate de asemenea factură. Și de la alte... teatre. Vom reveni după o eventuală revizie tehnică! Așadar, să (ne) revenim la sufrageria noastră: după o anumită cantitate de "tărie bistrițeană", prietenul Haralampy se întoarce cu spatele
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
la Paris în Le Journal des počtes a unei selecții din poezia echinoxistă, prezentată de Horia Bădescu, fostul director al Centrului Cultural Român din Paris. Apariția cu pricina ar fi meritat oarece publicitate în țară. Mai ales că, de la programul "Frumoaselor străine", nu s-a mai auzit mare lucru despre literatura română în Franța. Adrian Popescu atrage atenția și asupra altor apariții mai vechi, mult mai vechi din păcate, ale poeților români în presa culturală franceză, de prin 1976, cînd același
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
clar. Vederea lui - care a fost întotdeauna bună - pare a i se fi ascuțit și mai tare. Observă fragmentele de mică scânteind în dalele scuarului, excrementele porumbeilor pe care distanța și frigul le-au întărit, preschimbându-le în ceva aproape frumos, cum ar fi niște pete de zăpadă. Îi plac simetria stâlpilor negri de fontă și umbrele lor și mai întunecate, rețeaua de rigole din pietre de pavaj. Coșurile de gunoi care dau pe-afară sugerează mai degrabă abundența decât mizeria
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
însă ușor de revizuit, cu condiția ca autorul să le sesizeze marja de eroare stilistică și gramaticală. Bogdan Crețu convinge, încă de la debutul editorial, prin bună intuiție, finețe analitică și exactitate în diagnostic. Depinde numai de el să facă o frumoasă carieră de critic literar, academic și/ sau foiletonist. Are toate datele să reușească, și într-o direcție, și în cealaltă.
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
logica. Nu este îndeajuns, cel puțin nu în filozofie. O gîndire ale cărei reguli nu le poți aplica în mod conștient e ca o aptitudine lăsată în stadiul rudimentar al instinctelor naturale. Îți închipui că știi să cînți bine și frumos, dar în realitate pățești ca acei cîntăreți a căror neglijență în cizelarea corzilor vocale îi silește să cînte în falset, folosind stridența vocii de cap în locul adîncimii vocii de piept. Sau pățești ceea ce pățim aproape cu toții zi de zi: înghițim
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
și tot confuz din toate punctele de vedere. Ideea principală este că spectatorul trebuie să îl compătimească pentru respectiva confuzie, ceea ce e dificil, deoarece principalul lui necaz este că se alege cu un șir de femei, care de care mai frumoasă și mai iubitoare (Tautou, Kelly Reilly, un top model, o senegaleză superbă, o catalană focoasă importată din primul film, plus cîteva alte one-night-stand-uri), iar el nu se poate decide cu care să devină monogam. Mai are și probleme cu cariera
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
viorile și violoniștii ardeleni, mai eleganți și sobrii, într-un ritm al cărui crescendo este calculat milimetric, intră și ies, dintr-o parte și din alta, amețindu-ne cu baletul lor ecvestru, cavalerii, artiștii trupei lui Bartabas și caii lor frumoși ca visul unei nopți de vară. O călătorie ieșită cumva din timp și, totuși, atît de actuală, o călătorie în care poveștile sînt spuse în ritmul aiuritor al cailor, povești despre cutume și tradiții, despre aventură, despre poezie, despre pericol
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
fizic și metafizic. Paso doble, probabil unul dintre cele mai puternice, emoțional, stări provocate de o creație. Am plecat de la Avignon cu sunetul lutului muncit și al copitelor cailor care dau ocol lumii întregi ca să spună una dintre cele mai frumoase povești de pe pămîntul acestei cetăți, cea în care teatrul este rege.
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
patimi în viața sa: țara lui, femeile altora și obiectele de artă." Anecdote cu pelin, din care nu lipsesc încurcăturile ŕ la Caragiale (că doar sîntem pînă-n 1888...): "D-na Bîscoveanu, divorțată de un Manu, era o văduvă blondă și frumoasă și căuta un al doilea bărbat. Cu prilejul uneia din vizitele mele la Franszenbad, m-a întrebat dacă văzusem la Karlsbad pe Ienăchiță Văcărescu și ce face? Și cu cine se plimbă? Și cu cine vorbește? Întîlneam zilnic și pe
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
sensibilizeze: "Mă scol noaptea pe la trii ceas. Îmi pune bătrânuța un deț de palincă. Și tot ieu câte o gură și încep să scriu. Și apoi așe vin ideile ca și apa la moară. Și apoi la petrecanie îl cânt frumos. Un verș îmi ia cam trii - patru ore. Că nu-i ușor, trebe să rimeze. Da' nici asta nu-i destul, că strofele trebuie cumva legate unele de altele, altfel nu au înțeles." Să mai conteze oare prezența pe vreo
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
îmbrăcăminte ilustrează austeritatea orânduirii noastre, îmi vine în minte imaginea misterului și farmecului feminin, creată, doar prin câteva cuvinte, de George Călinescu în romanul său ,Cartea nunții". Ideea indusă de marele autor, este aceea de a ne imagina o femeie frumoasă într-un furou a cărui lungime se oprește nu cu mult deasupra genunchilor... Înțelegeți ? - Eu nu, zice fiu-mi-o Jerome. - Liniște! Reiau ideea: acest adevăr este obositor, enervant și hilar pentru zilele noastre când totul plus ceva ni se
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
fiindcă și eu sunt de-acolo..." Haralampy: -Într-adevăr: ce ne-am face noi fără Moldova care a dat țării genii precum Mihai Eminescu, Andreea Marin-Bănică jr., Ciprian Porumbescu, Mihaela Rădulescu, George Enescu...? Răzvan Lucescu, antrenorul echipei Rapid: "-Avem cea mai frumoasă echipă, care practică cel mai frumos joc..." Haralampy, întrebându-mă: -Auzi, badiule: ești sigur că Răzvan Lucescu nu a fost la meciul Jiul - Rapid din ultima etapă a campionatului ? Coriolan Haralampy, psihosociolog: -Dragu' mieu, știi ce nu mă interesează cel
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]