5,324 matches
-
punct de vedere psihologic, agresorul proiectează asupra victimei, la Întâmplare sau premeditat, propriile sale probleme sufletești, morale sau sociale pentru a se elibera. Actul agresiv, prejudiciul, este o formă de descărcare proiectivă, dar, implicit, și de compensare a propriilor probleme (frustrări, carențe, statut de marginalizare, complexe de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui care-l comite. Există, În acest tip de acțiuni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Orice prejudiciu este o traumă emoțional-afectivă și morală pentru victimă. Ea va suferi tulburări psihomorale de diferite grade și aspecte, atât În funcție de prejudiciu, cât și În funcție de natura sa psihomorală. Prima impresie pe care o va avea victima este aceea de frustrare și, ulterior, prin pierderea produsă, de castrare. Frustrarea este, În primul rând, de natură psihologică, dar poate fi și morală, sau și una și alta, În același timp. Același lucru se poate spune și despre situația castratoare pe care victima
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pentru victimă. Ea va suferi tulburări psihomorale de diferite grade și aspecte, atât În funcție de prejudiciu, cât și În funcție de natura sa psihomorală. Prima impresie pe care o va avea victima este aceea de frustrare și, ulterior, prin pierderea produsă, de castrare. Frustrarea este, În primul rând, de natură psihologică, dar poate fi și morală, sau și una și alta, În același timp. Același lucru se poate spune și despre situația castratoare pe care victima o resimte. Frustrarea victimei va fi condiția unei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prin pierderea produsă, de castrare. Frustrarea este, În primul rând, de natură psihologică, dar poate fi și morală, sau și una și alta, În același timp. Același lucru se poate spune și despre situația castratoare pe care victima o resimte. Frustrarea victimei va fi condiția unei traumatizări afective și morale, pe care acesta o va resimți, În mod dureros, multă vreme. Frustrarea și actul xxxx vor constitui o experiență psihomorală traumatizantă, care poate marca chiar psihobiografia acestei persoane. Prejudiciul poate declanșa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și alta, În același timp. Același lucru se poate spune și despre situația castratoare pe care victima o resimte. Frustrarea victimei va fi condiția unei traumatizări afective și morale, pe care acesta o va resimți, În mod dureros, multă vreme. Frustrarea și actul xxxx vor constitui o experiență psihomorală traumatizantă, care poate marca chiar psihobiografia acestei persoane. Prejudiciul poate declanșa reacții psihice dintre cele mai diferite din partea victimei, dezvoltări patologice sau chiar stări nevrotice. Psihotraumatismul frustrării sau situația castratoare sunt resimțite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În mod dureros, multă vreme. Frustrarea și actul xxxx vor constitui o experiență psihomorală traumatizantă, care poate marca chiar psihobiografia acestei persoane. Prejudiciul poate declanșa reacții psihice dintre cele mai diferite din partea victimei, dezvoltări patologice sau chiar stări nevrotice. Psihotraumatismul frustrării sau situația castratoare sunt resimțite de aceasta În mod dureros, ducând la tulburarea echilibrului psihic al personalității. Pot apărea reacții de protest, depresii, stări de anxietate, tulburări psihosomatice. Dar, dincolo de această gamă destul de largă, variată, de tulburări, se notează suferințe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
următoarele: imaturitatea sau structurarea deformată, de tip deviant, a supraeului, răul model, imitația unor conduite negative, o anumită structură de factură perversă a Eului, tulburări ale conștiinței morale, care este Înlocuită cu o conștiință pervertită, factori psihologici de natură psihotraumatizantă (frustrări, complexe, carențe emoționaleă etc. 1Ă Imaturitatea sau structurarea deviantă a supraeului are o importanță majoră În geneza tulburărilor psihomorale ale unei persoane, Întrucât supraeul este depozitarul valorilor morale care normează și cenzurează conduitele și acțiunile persoanei respective. Un supraeu slab
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un tip special de manifestări pe care l-am putea numi „Înrăirea individului”, căderea În starea de ființă primară. Care sunt acești factori? Toți cei care pot determina o tulburare a dezvoltării și a existenței normale a eului, și anume: frustrări, complexe, În special de inferioritate și de culpabilitate, carențe emoționale, o situație oedipiană nerezolvată, situații castratoare etc. 6Ă Un rol important În formarea tulburărilor psihomorale revine și condițiilor precare de viață (sărăcie, mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
J. M. Charcot la Clinica de la Salpetrière din Paris. S. Freud transferă „spectacolul medical” al cazurilor clinice În „dialoguri de intimitate”, psihanaliza vizând În special „privirea interioară” a „cazului”, mai exact „imaginea simbolică” a Inconștientului său: vise, acte ratate, complexe, frustrări, etc. Această imagologie a nebuniei ne servește la Înțelegerea naturii speciilor nebuniei din punct de vedere psihomoral. Nebunia nu este, În mod exclusiv, o boală psihică, un fenomen uman complex, un mod de a fi și un mod de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aspectele psihologice conflictuale pe care le presupun, contribuie Într-o măsură apreciabilă la devalorizarea morală a individului. Catharsisul, În cazul terapiei morale, trebuie să se adreseze conștiinței celui aflat În suferință. Conștiința acestuia, Încărcată de sentimentul vinovăției, al rupturii, al frustrărilor este cea care trebuie restaurată. Restaurarea conștiinței rănite este condiția restaurării sufletești și morale a Eului care a pierdut Încrederea În sine și, o dată cu aceasta, sensul de a fi. Restaurarea conștiinței se realizează numai prin reînvestirea acesteia cu valorile morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sfera unui imaginar utopic. Dominați de ideea Împlinirii, prin schimbare a omului și a lumii, această categorie de. indivizi este dominată de voința de putere și de schimbare. La originea acestor idealuri stau vechi situații psihotraumatizante din istoria lor personală (frustrări, carențe afective și educaționale, complexe de inferioritateă, pe care caută să le convertească compensator În idealuri mărețe, de factură mesianică, fiind convinși de această misiune nobilă pe care și-o asumă. fă Spiritele formative ocupă un loc special În această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aspecte. Prin naștere, persoana este destinată lumii naturale, care Îi oferă toate condițiile de viață. Acestea sunt sursa plăcerii, depinde Însă de persoană felul În care aceste plăceri ale vieții sunt folosite. Ele se pot oricând transforma În obstacole, insuccese, frustrări, ducând la durere și suferință. În acest moment, persoana va vedea caracterul ambivalent al vieții sale, supusă sau Închisă În limitele unei lumi care-i oferă atât plăcerea, cît și durerea, bucuria și suferința. Din acest moment, Începe reflecția asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Morar V., Moralități elementare, Paideia, București, 2001. INDEX TEMATIC Aspectul tragic al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile În Psihologia morală, Eul, moral, valorizarea, afirmarea, frustrarea, natura, virtualitățile, imaginile, vârstele, Existența (vezi; viațaă, definiție, existența ca nevroză, conflictul existenței, temele existenței, Eroismul, Exilul, Forța sufletească, puterea sufletească, Ideile morale, Întâlnirea, Împăcarea, Intimitatea, Judecata de apoi, Libertatea, Modestia, Neliniștea metafizică, Psihologia, generală, morală, Persoana, În Psihologie, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate... (Inculpata vorbește cu multă patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de caracter ale tatălui vitreg), ce să mai lungesc, a fost un ordinar. In: Au stat împreună... I: Au stat împreună 38 de ani
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reiese răceala afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a ajuns cuțitul la os, nu mai puteam rezista...”. Tot în această perioadă are loc a doua tentativă de sinucidere, cauzată de ,,gelozie” - îngurgitează conținutul unei cutii de medicamente. În fapt, mecanismul care a declanșat această nouă criză a fost frustrarea satisfacerii nevoii de dragoste, de afecțiune care nici de data aceasta nu i-au fost oferite de soțul infidel, rezistența din ce în ce mai scăzută la frustrare, starea avansată de depresie etc. Încearcă după această tentativă de sinucidere să capteze atenția soțului implorându
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conținutul unei cutii de medicamente. În fapt, mecanismul care a declanșat această nouă criză a fost frustrarea satisfacerii nevoii de dragoste, de afecțiune care nici de data aceasta nu i-au fost oferite de soțul infidel, rezistența din ce în ce mai scăzută la frustrare, starea avansată de depresie etc. Încearcă după această tentativă de sinucidere să capteze atenția soțului implorându-l și relatându-i viața prin care a trecut, plină de evenimente dureroase. În fapt, ea îi cerșește afecțiune și valorizare, devenind dependentă de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vorbește cu multă ură, patimă, defulează o serie de reprimări, de dorințe, impulsuri, nemulțumiri, idei, imagini pe care le-a împiedicat să se manifeste în timp. Îl consideră pe tatăl vitreg vinovat de toată viața sa, de toate eșecurile și frustrările sale [„...mi-am vărsat toată ura, m-am răcorit...”]. După bătaia administrată tatălui vitreg, polul de putere din casă s-a schimbat. Acesta era bolnav, îmbătrânise și nu mai avea curajul să o provoace deschis pe inculpată. În casă persista
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prin tulburări de personalitate de tip instabil, impulsiv, cu mult înainte de această perioadă a vieții ei : „Mai mult, îl goneam din casă atunci când o lua cu băutura...”. Spusele și comportamentul inculpatei din această perioadă relevă o scădere a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat al resentimentelor, negativism, un nivel ridicat de instabilitate, o ostilitate verbală, agresivitate, o ostilitate indirectă etc. În această perioadă tensionată, pe fondul unei degradări psihice a inculpatei, are loc omorul. Victima este locatara
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nivelul de trai fiind destul de omogen în aceste comunități, însă au relatat faptul că, din cauza lipsei resurselor materiale și a oportunităților școlare și profesionale, unii copii nu mai doresc să vină la școală, se simt frustrați de lipsa banilor. Această frustrare este accentuată și de situația familiilor din comunitate ai căror membri lucrează în străinătate și care au reușit să își achiziționeze diferite bunuri într-o perioadă scurtă de timp (mașină, casă etc.), ceea ce îi determină să își dorească să urmeze
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
problemelor apărute. Unele dintre cele mai importante aspecte asupra căruia autorii și-au concentrat atenția sunt dobândirea unor noi cunoștințe necesare referitoare la viața de familie (capitolul „Exprimarea emoțiilor și gestionarea conflictelor”), cunoașterea de sine, conștientizarea mâniei/supărării și a frustrărilor acumulate de-a lungul timpului. Acest manual le este de un real ajutor atât copiilor, cât și formatorilor acestora deoarece le oferă posibile soluții și strategii de a învăța și dezvolta o serie de modalități de acțiune și deprinderi necesare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în când un țipăt. De sub coaja groasă a monotoniei ce acoperă viața celor din jur, copilul percepe sensuri care altora le rămân ascunse, comentează cu luciditate și năduf goana după tot felul de nimicuri și lupta pentru existență, simte acut frustrările și izolarea, înregistrează schimbări implacabile care îi marchează orizontul cunoașterii. Amintirile unora și altora îi vorbesc despre răscoala de la 1907, iar copilăria și o parte din adolescență îi sunt influențate de evenimentele războiului. Un alt episod major al vieții personajului
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
pot cita unele complexe cum ar fi: complexul Oedip - gelozie totală, agresivă față de părintele de sex opus; complexul lui Cain - invidie morbidă față de frați și surori; complexul de inferioritate - sentimentul persoanei că ar fi mai prejos decât ceilalți; complexul de frustrare - senzația că este privat de iubire din partea părinților. Într-o familie unită, aceste complexe vor fi ușor depășite dacă părinții, în colaborare cu educatorii, vor utiliza metode adecvate (Popescu-Neveanu, 1978). COMPORTAMENT (< fr. comportement, cf. lat. purtare - a purta, cum - cu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de vârstă, sex, nivel de inteligență, constituție biopsihică. În perioada de formare a personalității pot interveni unii factori ce favorizează apariția tulburărilor de comportament, cum ar fi: calitatea imaginii de sine, calitatea relațiilor sociale și în special cele din familie (frustrări și carențe afective), tulburări nevrotice, psihotice și psihopatice. Paleta tulburărilor de comportament cuprinde: a) instabilitatea psihomotoare, care poate fi constituțională sau dobândită (copilul este într-o continuă mișcare neadaptată la exigențele mediului, fiind sterilă și ineficientă); b) agresivitatea - apare cu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
socială. După Larousse (2006), instabilitatea psihomotoare este numită acum „sindrom de neatenție-hiperkinezie”. Ea afectează aproape 2% dintre copiii de vârstă școlară, cu preponderență masculină netă (4 băieți la o fată), și însoțește un comportament impulsiv și o toleranță redusă la frustrare. INTELIGENȚĂ MOTRICĂ (engl. motric intelligence) - Formă de inteligență ce se manifestă în domeniul activităților motrice; apare ca aptitudine specială ce inserează în structura ei elemente cognitive (senzoriale și logice), alături de memorie și deprinderi motrice. Se manifestă în activități ce reclamă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]