2,724 matches
-
barba. Pavel Mirto adăugă, ca să șteargă urmele incidentului de mai-nainte: — A, dar am altă veste pentru dumneata. În Franța s-a făcut o gazetă numai cu femei, La Fronde. Santa Maria, Madre di Dio! Acolo m aș angaja. — Ca fumător, cred c-ai avea unele probleme, găsi primul redactor prilejul revanșei, cu un reproș subînțeles. Ce facem cu articolul de mâine, ai vreo idee? MARȚI 23 DECEMBRIE Hazardul 1 A seară papa, abia întors de la Giurgiu, s-a speriatcând a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vicii și tabieturi, talentul parcă nu e rotund. Impostorul are țâfnă, nu argumente. Când nu mai fac față altor vicii, unii se apucă de scris. Multe dintre marile spirite nu s - au întâlnit cu laude decât în propriile necroloage. Norocul fumătorilor : pe ei canibalii îi fac pastramă. Fustițele tinerelor secretare încep prea târziu și se termină prea devreme. Groaza bețivului începe când vede că i se termină gardul. Cei mai zgârciți sunt preoții. Ne dau la biserică vinul cu lingurița. Impostura
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și o voce caldă, îndulcită intenționat, întări invitația. Dacă nu-l ocupați acum, vin alții de pe coridor! În realitate, pe coridor aproape că nu mai existau "alții". Doar o săteancă cu un băiețel de vreo zece anișori și vreo trei-patru fumători. Bidaru ezită o clipă, apoi se așeză pe canapeaua de lemn și nu mai știa ce să facă. Ar fi trebuit să o salute încă din primul moment. S-o facă acum? E prea târziu. Se va face de râs
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în grija bunicilor. După cum vorbea, se observa că femeia avea un of în suflet, ce o frământa și pe care voia să-l deșarte cu prima ocazie. Stați pe locul meu! Eu tot călătoresc mai mult în picioare, pentru că sunt fumător pasionat! În timp ce vorbea, tânărul Bidaru Costică indică locul neocupat din compartiment. În clipa următoare, mama băiatului, o săteancă deschisă la suflet, îmbrăcată pe jumătate orășenește, făcu un semn involuntar de mulțumire și recunoștință și, după ce își înghesui traista și valiza
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pauza mare, care ținea exact douăzeci de minute, profesorul de serviciu să pregătească o cafea și eventual câte un covrig cald de la covrigăria din apropiere pentru toți profesorii aflați în școală în momentul respectiv. Toți erau serviți în cancelarie cu excepția fumătorilor, care-și aveau cotlonul lor, ferit de privirile iscoditoare ale elevilor. Bidaru, în timp ce-și sorbea cafeaua în liniște, asistase la următorul dialog dintre profesorul de sport, care în dimineața respectivă, sosise cu câteva minute în urma lui și un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
firișor aiurea, după care, cu buza superioară, aproape lipită de dinți, împingea, într-un jet spontan, tot fumul spre tavan prin șuvița sârmoasă și căruntă ce-i umbrea ca o frunză de palmier, fruntea lată. Pe vremea aceea nu eram fumător, dar, stând cu el la masă, la o cafea, pofteam la țigările lui, Snagov, și de multe ori îi ceream, cu toată rușinea, câte una. După ce trăgeam și eu pamblicărind, un fum, mi se deschidea tot mai tare apetitul pentru
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Adam. Cei cu violul. Anchetatorul își reamintește povestea, oftează și se reașează pe scaun. Să intre întîi doamna. Închide ochii și profită de un scurt răgaz pentru a se rupe de realitate. Bună zîua, se aude o voce de bariton fumător. Adam deschide ochii și rămîne mirat. O doamnă imensă, peste suta de kilograme, cu mustață vizibilă și cu un pumn cît un castron, mimează cu stîngăcie gesturi de fetiță cuminte. Îî... bună ziua, răspunde procurorul. Puteți povesti istoria cu... băiatul? Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-i aștepta și care-o porni de-a lungul Strandului În ruine. O fostă casă de asigurări Îi privi cu ochii goi; multe ferestre erau astupate cu scînduri; o cofetărie mai avea În vitrină o cutie cu bomboane mov, pentru fumători. Domnul Prentice le spuse În șoaptă: — Domnilor, vă cer un singur lucru: să vă purtați cît mai firesc. Mergem la un croitor, ca să-mi ia măsurile pentru un costum. Voi intra primul; dumneata, Rowe, mă vei urma peste cîteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Împingând sângele ce mă clătea pe dinăuntru. Respiram adânc palele de aer răcoros și nu prea curat, dar plămânii Îi simțeam oricum mizerabili. Fumasem mult cu o seară Înainte, cam peste puterile mele, ca să zic așa. Dar ăsta sunt eu: fumător cu scrupule, primul care strâmbă din nas la hainele Îmbâcsite și tot primul care golește scrumiera, deschide geamul. * Spiritul ăsta igienist mă mânase și pe mine afară din casă În acea dimineață de august. Mătușa Clara, gazda mea de peste vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
meu forestier, cu urechea ciulită la cântecul păsărilor, meseriile amantelor lui Leac, Îmi dau seama că, la locul de muncă cel puțin, langoșeresele, frizerițele ori cofetăresele sunt toate purtătoare de halat alb. Mă Întreb dacă nu cumva, ascultând poveștile vărului fumător de pozderii, adolescentul Leac n-a dezvoltat un fetiș destul de comun: acela al uniformei albe. Nu știu dacă avusese vreodată parte de o asistentă (ăsta da cadru mediu), dar cred că ar fi putut fi socotit apogeul Împlinirii sale erotice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
CEDEZ VOL. II. INEDITE. SALVEZ RASA ALBĂ. AȘTEPT PROVINCIA. CONVENȚIA DE LA VIENA: NUMAI PENTRU CUNOSCĂTORI ȘI PLICTISIȚI. HÂRTIE DE ÎMPACHETAT CU DOMNUL IISUS. LIBER PROFESIONIST AL DECENȚEI. ÎNCERC SĂ EXAGEREZ. AȘTEPT CONFIRMAREA. TRATAT DE ÎMBĂLSĂMARE. VÂND. RANĂ ULTRAMODERNĂ. COD PATRIA. FUMĂTOR EXISTENȚIALIST. RUS. SOLICIT ADMIRATOARE. VINERI ORA 17. BISERICA MOALE COLȚ STRADA INEVITABILULUI. TRICOU NEGRU. DOMNIȘOARĂ ENCICLOPEDICĂ. OFER COMPASIUNE. EXTREMA DREAPTĂ SĂ SE ABȚINĂ. CUMPĂR PLICITISEALĂ ȘI SETE DE VIAȚĂ. PRIN CENTRALĂ. CEREȚI LA SATULUNG. SCHIMB ICOANĂ MUNTELE ATHOS. RAZĂ MEDIE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
au trezit la un moment dat una În brațele celeilalte. Andreea a Îndrăznit, Cristina s-a arătat dispusă. Sunt Însă aproape sigur că Andreea Își râdea de Leac povestindu-i așa ceva. Prea semăna a film porno: Andreea luase locul vărului fumător de pozderii, povestitorul de filme, Leac Încă mai percuta. Dar gata! Am presupus suficient, misterul a rămas. Greu de suportat, dureros. Înlocuind fantezia mea de amant consolator cu o fantezie și mai vulgară, livrată de Andreea. O vreme am absentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
este a urmașilor voștri, România este a mea și a urmașilor mei, și a urmașilor, urmașilor mei, până în veacul veacurilor". Și în încheiere să tragă o înghițitură de trăscău, direct din sticlă, așa cum îi este obiceiul la ocazii festive. Fost fumător înrăit Cred că mulți din cei care mă cunosc s-au mirat un pic la început când au aflat: „cum adică și-a făcut blog, Doamne cum mai ajunge omul, și îl știam om serios și cu capul pe umeri
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
un pic la început când au aflat: „cum adică și-a făcut blog, Doamne cum mai ajunge omul, și îl știam om serios și cu capul pe umeri", alții s-au mirat de abia după ce au citit titlul blogului: „Fost fumător înrăit" și imediat după ce li s-a șters de pe față semnul de mirare, a trecut urgent la bănuieli. Așa e românul nostru, bănuitor din fire, deși de multe ori nu pricepe pe de-a-ntregul care este obiectul îndoielilor, produse parcă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
împreună pipa păcii. Până la urmă, chiar așa, cine ne credem noi, nefumătorii, ca să protestăm? Uite strig și eu cu voi, „Sus țigara, jos mafia!" și cred că în spiritul vremurilor noi, va trebui să-i asigurăm, noi nefumătorii pe onor fumătorii, că vom sta liniștiți din punct de vedere politic și nu vom cere, conform noilor uzanțe europene, universități pentru nefumători, locuri în Parlament ca minoritate nefumătoare, autonomie teritorială pe criterii de fum, medalii de nefumător fruntaș, emisiuni TV și radio
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
britanici, care, neavând ceva mai bun de făcut. periodic, descoperă roata: cică fumatul a fi, după părerea lor, pe primul loc în topul activităților care nu aduc nici un beneficiu. Ba dimpotrivă: am auzit că dacă avansezi în cariera asta de fumător, riști ca la un moment dat ultima țigară să se adeverească, mult mai curând decât s-ar fi estimat. Hai, nu vă speriați. Se pare că la orizont tot mai sclipește o speranță. Poate e celebra luminiță de la capătul tunelului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
uite așa, maimuțica a început ușor-ușor să nu mai ducă dorul țigărilor. Acum cică s-ar fi lecuit de tot de fumat. Deci dacă până și o maimuță poate... Așa că nu vă mai mirați că mi-am intitulat blogul: „Fost fumător înrăit" fiindcă vă spun pe cuvânt, că așa a fost. Dar acum timpul acela este fumat demult. Plâng și eu uneori Mă întrebi ce fac eu acum? Păi nu vezi? Plâng nene. Nu să nu vă închipuiți că am dat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
se trece de la imaginea povestitorului la aducerea pe ecran a timpului și locului povestirii lui sunt numeroase. Se poate alege oricare: ...ân ziua de 25 martie, de Blagoveșteni - se aude din off vocea lui gâjâită de om bătrân și credincios fumător al țigărilor Mărășești - am luat În primire serviciu’ care mi s-a ordonat, adică șef de cuptor. Imaginea Îmbrăcă imediat alura ei de arhivă de război și Înțelegem că lucrurile despre care vocea bătrânească vorbește s-au Întâmplat În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a luat loc în bancă... era adevărat că mergea în pauze cu băieții să tragă o pipă, dar Stani nu fuma; profesorul mizase că e băiat, știe atât de bine unde să caute țigările Aroma atât de căutate, deci era fumător. Raționamentul unui diletant răzbunător. În sfârșit a venit vremea tezelor... el este hotărât, dacă nici acum nu îi dă nota care o merită, îl va reclama. Nici nu știa unde ar putea s-o facă, dar se interesa el! Nici
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
iar comentarii savante, - De ce... eu sunt dispus să le fac fără pauză! spune cu naivitate dar este lămurit cu răbdare.. - Nu se poate, după fiecare oră se face pauză pentru o țigară! - Dar eu nu fumez! sări Laur revoltat. - Pentru fumători, studenți și profesori! precizează altul, - Cum?....Profesorii ne dau voie să fumăm? În fața lor? este uimit la culme. Așa cum arăta cu chipul prelungit de surprindere, derutat, neștiind ce să creadă toți l-au apreciat sincer în acele clipe; deci, dacă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
text cenzurat și ca atare încă neapărut în manualele școlare dar de care, în perspectivă, spânzură viitorul nației. Citat. “Aflat pe patul de moarte, propriu-zis într-un fotoliu în descompunere deoarece patul fusese închiriat pe două schimburi unor tineri funcționari fumători și fără alte vicii (N.R.Ă, deci aflat pe patul de moarte, venerabilul bancher își chemă nepotul și-i zise: Nepoate, îți dăruiesc acest phening. Dacă îl vei folosi cu chibzuință, vei putea muri, la rândul tău, milionar. Așa să
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
lumineze și acum era aproape opt și jumătate. Tata veni pe culoar și se așeză pe scaun: — Cum Îți e, Jimmy? — Foame. BĂgă mîna-n buzunar și-mi dădu un baton de ciocolată și un măr. Hai pînĂ-n compartimentul pentru fumători, Îmi spuse și eu Îl urmai prin tot vagonul, pînĂ-n celălalt. Ne-am așezat pe o canapea, tata pe locul de la geam. Compartimentul era murdar și pielea neagră cu care era Îmbrăcată canapeaua era arsă de la scrum. — Uită-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tata. Pe curînd, le spuse apoi detectivilor. — Sigur. Ne vedem la prînz. Celălalt detectiv dădu din cap doar. Micuțul ne făcu cu ochiul. Ne urmări cu privirea cînd ne Îndepărtarăm pe culoar. Celălalt se uita pe fereastră. Traversarăm vagonul de fumători și ajunserăm la locurile noastre. — Ce zici de chestia asta, Jimmy? Nu știu ce să zic. — Nici eu. La prînz ne așezaserăm deja la tejghea cînd intrară și ei și se așezară la o masă. MÎncarea a fost bună. Am luat niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Stăteam În tren și eu mă uitam pe geam la locurile prin care treceam. Acum nu mai era mare lucru, pentru că se Întîmplaseră atîtea și tot văzusem locuri diferite, dar nu voiam să propun eu să mergem În vagonul pentru fumători. Tata citea și bănuiesc că-l deranjam cu agitația mea. — Jimmy, tu nu citești niciodată? — Nu prea. N-am timp. PĂi acum ce faci? — Aștept. — Vrei să mergem la ei? — Da. — Crezi c-ar trebui să-i spunem sergentului? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ce te face? — Nu știu. Ce ne face să vorbim așa cum vorbim? — Hai să mergem acolo. Tata dădu valiza jos, o deschise și băgĂ Înăuntru cartea și ceva ce-a scos din buzunar. Încuie valiza și plecarăm spre vagonul pentru fumători. Cum mergeam pe culoar, i-am văzut. Stăteau pe scaune În tăcere. Ne-am așezat În fața lor. Basca micuțului Îi căzuse peste bandajul de pe frunte și buzele i se umflaseră. Era treaz, se uita pe geam. Sergentului Îi era somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]