KorAP: Find »[drukola/base=fura & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...711 >

17,773 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

ai? O nimeresc drept între ochi... E, ce mai ziceți? Când apare concurența-n albastru, încep să se fluiere unii pe alții ca suporterii adverși înainte de meci și să bată tarabana în sticle de plastic. - Hoților! Cât mai vreți să furați țara? Ne-ați adus la sapă de lemn! Hoților! Escrocilor! - Derbedeilor! Golanilor... - Asasinilor! Ați gâtuit România... - Voi vreți s-o vindeți! Leprelor! - Huooo... - Huooo... Dacă se iau și la pumni, ar fi ca trupele de mascați pe la Bobotează. Uitasem că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
în Dacia papuc roșie. - Ce zice, ce zice...? - Zice mamaie că-i cu sfârșitul lumii... - A, păi vine sfârșitul lumii, că nu ne mai rabdă bunul Dumnezeu pentru păcate, că s-a stricat, maică, lumea, e numai cu ochii după furat... Și se-mbracă, își pun cercei ca curva Babilonului, cu ochi dați cu creioane albastre, cu părul ridicat iac-așa, cu sprâncene parcă-s de căneală și alte sulemeneli, cu papuci cu călcâiul ca un fus... Dacă voia Dumnezeu ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

brîu, salvele neîncetate, exploziile și moartea, convins că nici marea, nici tunurile nu se puteau pune cu el. Ocrotit de Întuneric, Înotă apoi printre rechinii care abia dacă reușiră să-l atingă, cîștigă teren, traversă insula și, ajuns În Mayagüez, fură o barcă În care mai apoi Înconjură coastele Republicii Dominicane pînă ajunse În refugiul sigur din La Tortuga, la nord de Haiti. Acolo ucise un negru și, cîteva luni după aceea, Începu să-i crească o barbă roșcovană, Încîlcită și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
În golful care de atunci avea să-i poarte pentru totdeauna numele, incapabil să se Întoarcă la refugiul său, cu toate că la amiază milioane de muște care proliferau pe lîngă coloniile de foci veneau nerăbdătoare să se hrănească din bubele lui. Fură zile de adevărat martiriu, orele În care Își pierdea cunoștința și avea coșmaruri cumplite alternînd cu cele de luciditate și insuportabilă suferință, și Își dorea În fiecare clipă să se arunce În mare definitiv, ca să le Îngăduie rechinilor să pună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
apoi cu iscusință intrarea cu pietre și crengi. Înarmat cu harponul și cuțitul său lung, coborî mai tîrziu pînă pe plajă, se ascunse În hățișul de buruieni și așteptă, răbdător, ca echipajul de pe Virgen Blanca să debarce. De data asta fură lansate la apă trei bărci, și nu mică Îi fu mirarea văzînd umbrelele de soare și rochiile multicolore a două femei care tocmai coborau pe scară. Ajunseră pe pămînt Însoțite de un cavaler cu Înfățișare nobilă și veșminte elegante și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
cele din urmă, Înapoindu-i-o. Nimeni n-a vrut să mă Învețe, niciodată. Celălalt nu răspunse, Închise cartea grea și o puse la spate, ca și cum ar fi fost vorba despre o comoară pe care i-ar fi putut-o fura, și Îl cercetă, Încercînd să-și Învingă repulsia, pe bărbatul care se așezase În fața lui și care contempla absent marea ce se Întindea, negrăit de liniștită, plumburie, ca o oglindă lustruită, lipsită de cea mai mică pată, pînă cînd se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
mult de cîțiva ani din viață, puși cap la cap, acasă, dacă socotesc toate zilele În care am dormit acolo - se jucă În nisip. Femeile din satul meu urăsc marea... „Marea”, zic ele, „o tîrfă cu ochii verzi care ne fură bărbații...” CÎnd nu Îi devorează, Îi trimite Înapoi bătrîni, decrepiți și pe vecie melancolici... - Și mie-mi place marea, admise Oberlus. Urăsc vapoarele și marinarii, dar marea Îmi place... - Eu Îmi iubeam mai mult vaporul decît marea, răspunse bătrînul, absent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
În orașul Quito, străvechea capitală a provinciei nordice a Imperiului Incaș, unde se spunea că s-ar fi născut, de asemenea, ca rod al iubirii dintre Împăratul Huayna Capac cu o băștinașă, Prințul Atahualpa, care mai tîrziu avea să-i fure tronul fratelui mai mare, Huascar. Huascar avea să moară de mâna lui Atahualpa, pe eșafodul lui Pizarro, Pizarro - Înjunghiat de pumnalele ucigașe ale partizanilor vechiului său prieten Almagro, care la rîndu-i fusese asasinat mai Înainte de Însuși Pizarro. S-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
care adăpostise o parte din hrana care-i revenea și o secure rudimentară, făcută din mînerul luat de la o sapă, fîșii groase de piele de iguană și o piatră mare și grea pe care o ascuțise cu răbdare ore Întregi, furate din timpul lui de somn. Folosi și alte fîșii din piele, care-i prisoseau, pentru a-și lega rămășițele lanțurilor de călcîie, ca să nu zornăie și să nu-l deranjeze la mers, și se furișă În cele din urmă, tiptil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
rămas latentă. Și nu pentru asta mă socotesc un monstru, continuă pe un ton liniștit, cu privirea ațintită asupra mării care Își schimba culoarea din albastru indigo În cenușiu oțelit, pe măsură ce norii Înaintau spre ea. Nu am ucis, nu am furat și nici nu am făcut rău cuiva În mod conștient... Problema mea se limitează la o imperioasă nevoie de a mă ști posedată, ocrotită și dominată. Tot răul mi-l fac mie Însămi și, dacă aș fi știut să descopăr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
să se Împuțineze. O oră mai tîrziu, portughezul Pinto Souza, un om mărunțel, din partea căruia părea un miracol că rezistase atît de mult, se prăbuși pe vîslă și eforturile Niñei Carmen de a-l face să se Întoarcă la realitate fură zadarnice. - Dă-i apă, Îl imploră ea de mai multe ori. Dă-i apă, altfel moare. Oberlus se aplecă deasupra omului inconștient, cercetă cu luare-aminte fața lui trasă, brațele scheletice, mîinile Însîngerate și trupul Învins și acoperit de răni supurînde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
interes. - O să te las să pleci, răspunse În cele din urmă. Dacă te Îndrepți spre nord, pe lîngă mal, mai devreme sau mai tîrziu o să dai peste oameni... Făcu o pauză. Poți să iei cu tine banii și bijuteriile. SÎnt furate și Îți vei da seama dacă trebuie să-ți spui povestea sau să taci pentru totdeauna. Ridică din umeri. Nu-mi pasă ce faci, pentru că la vremea respectivă eu voi fi traversat deja munții, Întrînd În pădure.. Acolo n-o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

Monștri invizibili Pentru Geoff, care a zis: „Uite așa se fură hapurile.“ Și pentru Ina, care a zis: „Uite ăstai contur de buze.“ Și pentru Janet, care a zis: „Uite ăsta e crep georgette.“ Și pentru editorul meu, Patricia, care a tot zis: „Uite, asta nu-i destul de bine.“ Capitolul 1

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
iufnv si vuv, zic. Xidi cniwuw sis sacnc! Atunci e momentul, chiar atunci când un băiat spune: — Uite! Toți cei care nu se uită și nu vorbesc rămân cu respirația în gât. Băiețelul zice: — Uite, mami, uită-te acolo! Monstrul ăla fură mâncare! Toți se fac mici de rușine. Capetele lor se lasă între umeri, de parcă s-ar uita la niște gândaci. Citesc titlurile din tabloide mai atenți ca niciodată. Fata Monstru Fură Pasărea Sărbătorii. Și uite-mă pe mine, friptă cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Băiețelul zice: — Uite, mami, uită-te acolo! Monstrul ăla fură mâncare! Toți se fac mici de rușine. Capetele lor se lasă între umeri, de parcă s-ar uita la niște gândaci. Citesc titlurile din tabloide mai atenți ca niciodată. Fata Monstru Fură Pasărea Sărbătorii. Și uite-mă pe mine, friptă cum scrie la carte în rochia mea din crep de bumbac, cu un curcan de zece kile în brațe, curcanul transpirată, rochia devine aproape transparentă. Sfârcurile-mi sunt tari ca piatra, lipite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
că e-o mașină de închiriat, luată din Billings, Montana, în urmă cu trei săptămâni, aflând poate chiar și adevărul despre cine suntem de fapt. Aflând poate buletine informative după buletine informative din întreg vestul Canadei despre trei descreierați care fură medicamente din vile mari scoase la vânzare. Poate că toate astea i se derulează pe monitorul computerului, poate nimic din toate astea. Nu poți ști niciodată. — Sunt căsătorită, aproape că urlă Brandy ca să-i rețină atenția. Sunt soția reverendului Scooter

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
jocul ei, dicția ei erau atât de veridice încât mă eclipsa de-a dreptul. — Mda, ziceam. El nu trebuia să facă nimic. Era așa ușor. Ajungea să fie tot ars și brăzdat de cicatrice și capta toată atenția. Evie îmi fura prim-planul și zicea: — Și unde-i el acuma, frate-tu, măcar știi? Mort, ziceam, și mă-ntorceam să mă adresez publicului. A murit de SIDA. Și Evie zice: — Ești chiar sigură? Și eu ziceam: — Evie! Nu, sincer, zicea ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
aș fi invizibilă...? Cum ar fi să intru în vestiarul băieților de la Gold’s Gym sau, și mai bine, în vestiarul de la Oakland Raiders. Lucruri de felul ăsta. Să vezi una-alta. Să te duci la Tiffany’s și să furi diademe de diamante și mai știu eu ce. Fiind așa de prost, în noaptea asta Manus m-ar fi putut înjunghia, crezând că sunt Evie, crezând că Evie m-a împușcat, în vreme ce eu dormeam pe întuneric în patul ei. Tata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
până ce șade în portbagaj cu picioarele atârnând peste bara de protecție. Ochii lui Manus, cei de-un albastru electric, palpită, clipesc, palpită, se mijesc. Brandy se aplecă mai aproape ca să-l studieze mai bine. Fratele meu care vrea să-mi fure logodnicul. În punctul ăsta, vreau doar ca toată lumea să moară. — Trezește-te, scumpete, zice Brandy cu o mână strânsă căuș sub bărbia lui Manus. Și Manus se uită printre gene: — Mami? — Trezește-te, scumpete, zice Brandy. E OK. — Acum? zice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
buza pantei de lângă noi. Luminițele alea albastre din toate casele, ăia-s oameni care se uită la televizor. Albastru deschis Tiffany’s. Albastru Valium. Oameni în captivitate. Mai întâi cea mai bună prietenă și acum fratele meu încearcă să-mi fure logodnicul. — Anul trecut m-am dus să le fac o vizită, zice Manus. Mămica mea, apartamentul lor e exact pe a opta gaură, și-l adoră. E ca și când tot standardul de vârstă în Bowling River e futut. Mămica și tăticu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
fi emolient de fecale. Și niște cremă Solaquin Forte care s-a dovedit a fi albitor pentru piele. În San Francisco, am vândut Fiatul și niște medicamente și-am cumpărat o Agendă medicală uriașă și roșie, așa încât să nu mai furăm emolienți de fecale și albitori pentru piele care nu valorează nimic. În San Francisco, bătrânii își vând toți bătrânele casele bogate pline de medicamente și hormoni. Aveam Demerol și Darvocet-N. Nu mititelele Darvocet-N 50 cu efect slab. Brandy se simțea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
lui Brandy mâna să se ridice. Brandy se sprijină de mine, Brandy se sprijină de marginea dulăpiorului. Zice: — N-ar fi o chestie ca între surori. Brandy zice: Încă-mi mai rămân câteva zile din Trainingul pentru Viața Reală. Să furi hapuri, să vinzi hapuri, să cumperi haine, să închiriezi mașini de lux, să duci hainele înapoi, să comanzi shake-uri, asta nu-i ceva ce aș numi Viață Reală, nu, nici pe departe. Mâinile îngreunate de inele ale lui Brandy se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
este exact ceea ce pare! Flash. Mama lui Evie se uită țintă la Brandy. — Ați lucrat vreodată ca manechin? zice. Semănați mult cu o prietenă de-a fiului meu. A fiicei dumneavoastră, mârâie Brandy. Și eu pipăi invitația pe care am furat-o. Căsătoria, uniunea dintre domnișoara Evelyn Cottrell și domnul Allen Skinner, are loc mâine. La unșpe a.m., potrivit gravurii în aur. Urmată de o recepție la casa miresei. Urmată de-un incendiu. Urmată de-o crimă. Vestimentație formală. Capitolul 28

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
o are pe Evie în palmares, și poate că a trecut destul timp ca Ellis să se poată întoarce la datorie, să-și recapete vechiul rol în Washington Park. Așa că luăm invitația de nuntă gravată cu aur pe care am furat-o, Brandy și Ellis iau fiecare câte un Percodan și plecăm la petrecerea de nuntă a lui Evie. Sari la ora unsprezece a.m. la vila baronială din West Hills a nebunei de Evie Cottrell, Evie pistolara fericită, proaspăt căsătorita domnișoară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805

sigure, autoritare, cafele și pahare cu coniac. Tablele de argint vechi, cești de porțelan străveziu, pahare burduhănoase de cristal, tapetul de mătase, sofalele și taburetele acoperite cu brocart, lumina galeșă a lumînărilor, mirosul de ceară, aromitor și insinuant, totul te fura și te mințea lăsîndu-te să trăiești o clipă de miracol oriental într-o lume pe deplin europeană. Amestecul, lucrurile mai mult bănuite decît arătate, încărcătura, abundența care voia neapărat să se arate, lîngă care se adăugau livrelele majordomilor cu peruci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]