40,327 matches
-
în ultimele zile agonice, Operă lui Mateiu I. Caragiale, alta postuma, Meditații critice, 1983 - si publicistica risipita prin pagini de reviste. Ultimul număr al revistei ORIZONT, 6, îi e în mare parte consacrat lui Ovidiu Cotrus - act literar important, căci generațiile tinere, care cunosc doar legendă orală și mică bibliografie, ajunsă de referință în universități, au posibilitatea să afle, de la sursele cele mai sigure, adevărul despre complexitatea și frumusețea (ei, da) unui personaj cu totul aparte în literele române și despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
un simbol al școlii de teatru, locul de debut al atîtor nume, începutul unui drum greu, un fel de botez spiritual. Este și locul în care oamenii de teatru iau contact cu figurile unei promoții și, de ce nu, ale unei generații. Gală a debutat cu două spectacole ale secției de actorie păpusi-marionete, Făt-Frumos din lacrima, în regia lui Cristian Pepino și Veche poveste după scenariul și în regia lui Mihai Gruia Sandu. Chiar dacă imaginația și vocația pedagogica ale lui Pepino sînt
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
Și, desi între 1941-1944, acest trunchi al țării ne revine pentru o clipă, în 1944 el ne e din nou răpit și acest rapt dureros tinde să se stabilizeze cumva. E o rană care doare adînc și nu cred că generației noastre îi va mai fi dat să apuce un moment similar acelui din 1918, cînd țara devenise rotundă în fruntariile ei. Să notez că dl M. Bruchis, basarabean de origine și prin simțăminte, trăiește, din 1974, în Israel, la Țel
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
sărut/ plămînii carpato-danubiano-pontici./ Prin ei crește iarbă,/ se primenește iubirea veche// Se prăbușesc catargele genovezilor,/ cînd îți sărut plămînii,/ cînd trag clopotele Europei în schimbare// Ești temelia gropii/ ești indiferență pumnului de țarina/ ești/ speranța -/ hamal în porturile orientale" (Ritual). Generațiile se succed holografic: În toate, doarme fiecare./ Se nasc, în somn,/ fiice, mame, alte fiice./ Nu mai grăim nici noi, nici Nietzsche -/ doar așteptăm, în ascultare,/ să vină Îngerul, să ne ridice" (Așteptare). Așadar viziunea nietzscheiană a "eternei reîntoarceri" e
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
apar de altfel în catalogul expoziției. Doina și Puiu Antemir, Dragoș Buhagiar, Ștefan Caragiu, Liliana Cenean, Ștefania Cenean, Constantin Ciubotariu,Vittorio Holtier, Doina Levinta, Mihai Mădescu, Lia Mantoc, Maria Miu, Viorica Petrovici, Irina Solomon, Carmen și Gheorghe Rasovski. Artiști din generații diferite, dar indiscutabil numele cele mai importante ale scenografiei românești de astăzi. Dré Darden a fost plăcut impresionat de unitatea spațiului prezentat de români, de faptul că întreaga expoziție este organizată că o încăpere, o încăpere în care pătrunzi și
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
pe Toma Caragiu în orice secvență filmată, fie și în una anodina. Tot ceea ce scrie Dan C. Mihăilescu - despre comunismul din România sau despre "seratele muzicale" ale lui Iosif Sava, despre Apelul către lichele al lui Gabriel Liiceanu sau despre "generația 1927", despre naționalism sau despre rusofobie - ne atrage atenția și ne captivează. Până și notele sale de traducător la versiunea românească a pieselor lui Eugen Ionescu, până și P.S.-urile cu care își încheie unele articole au un "vino-ncoa
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
spontan la o distanță convenabilă de provocarea tematica și într-o perspectivă conformă structurii lor psihologice și temperamentului lor artistic. Cei șase participanți, Mircea Bochis, Aurelian Bolea, Dinu Câmpeanu, Nicolae Miră, Dumitru Radu și Aurel Stanca Olteanu, chiar dacă aparțin unor generații diferite și au o prezență publică foarte diferita și ea - Nicolae Miră și Aurel Stanca Olteanu, ambii foști studenți ai lui Boris Caragea, sînt mai puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele acestei ediții sînt în același timp unitare și fără diferențe
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
articolul pe care-l publicam în paginile 3, 12-13 și 14, eu tot aș fi scris editorialul, la a cărui idee țin și care ma desparte de dl Grigurcu. Am observat mai demult că reacția la Călinescu vine îndeosebi dinspre generația de dinaintea noastră, aceea care l-a cunoscut în anii '40. Dl Virgil Ierunca, ieri, dl. Adrian Marino, azi, sînt purtătorii de cuvînt ai acestei atitudini extrem de critice. Dl. Grigurcu este, el, o excepție de la regulă generației noastre, care l-a
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
Călinescu vine îndeosebi dinspre generația de dinaintea noastră, aceea care l-a cunoscut în anii '40. Dl Virgil Ierunca, ieri, dl. Adrian Marino, azi, sînt purtătorii de cuvînt ai acestei atitudini extrem de critice. Dl. Grigurcu este, el, o excepție de la regulă generației noastre, care l-a cunoscut în anii '60, si care este mult mai favorabilă lui Călinescu. Cele două decenii care ne despart pe unii de alții conțin cheia diferenței de apreciere. Imediat după 1944, Călinescu a fost pentru mulți intelectuali
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
refuzată de la publicare, a fost picătură care a făcut să dea pe dinafara apă din vasul umplut deja de refuzul anterior de a mi se acceptă unele critici la adresa publicistului Călinescu, din anii '44-'47. Aceasta, în împrejurările în care generația mea l-a iubit pe Călinescu, așa cum îl descoperea în jurul lui 1960, cînd noi ieșeam de pe băncile facultății, iar Călinescu dintr-un deceniu de marginalizare. Tocmai aici apare deosebirea de receptare între noi și cei de dinaintea noastră. Noi ne-am
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
anii ^50, cînd fusese eliminat de la catedră, exilat la Institutul care astăzi îi poartă numele, scos din manuale și nereeditat o vreme deloc. Ce fusese înainte de epocă de interdicție nu ne interesa. Pur și simplu. Aceasta se cheamă percepție de generație. Dar nu e vorba doar de naivitate sau de ignoranța: e vorba de faptul că această percepție, care a făcut din Călinescu idolul nostru, ne-a ajutat să ne dezvoltăm noi înșine. Am citit prin el literatura română. Am invatat
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
e vorba de faptul că această percepție, care a făcut din Călinescu idolul nostru, ne-a ajutat să ne dezvoltăm noi înșine. Am citit prin el literatura română. Am invatat prin el critică. Ne-am însușit prin el un stil. Generația mea a avut revelația spiritului critic prin Călinescu. Trezirea din somnul dogmatic, noi i-o datorăm lui Călinescu. Spun aceste lucruri nu fiindcă mi s-ar părea complet anormală contestația de azi și nici în ideea că adevărul, chiar dureros
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
proletcultist un rol excepțional. Pe care, date fiind împrejurările, îl cred mai important decît rolul negativ jucat de Călinescu în anii '44-'47. Modelul oferit nouă, criticilor din anii '60, s-a dovedit mai plin de consecințe decît decepția provocată generației de dinaintea noastră, pe care oricum comunismul ar fi înghitit-o, cu sau fără obolul călinescian. Dar noi, oare, noi cît l-am fi așteptat pe Mesia? Și ce s-ar fi întîmplat dacă nu l-am fi recunoscut - imediat, fără ezitare
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
ei să vrea să se afirme acolo unde performanță lor poate fi maximă: "Nu poate să nu te doară această hemoragie a spiritului românesc, care continuă și după dezintegrarea regimului comunist. Elementele cele mai bune au plecat. Continuă să plece. Generații după generații - fenomenul este, și el, de durată din păcate - ăvîrfurileă se duc ăacoloă". Căci aici ce perspective au eminenții studioși? Pósturi universitare și în cercetare cu salarii mai mici decît ale gunoierilor și nici acelea plătite la timp, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
vrea să se afirme acolo unde performanță lor poate fi maximă: "Nu poate să nu te doară această hemoragie a spiritului românesc, care continuă și după dezintegrarea regimului comunist. Elementele cele mai bune au plecat. Continuă să plece. Generații după generații - fenomenul este, și el, de durată din păcate - ăvîrfurileă se duc ăacoloă". Căci aici ce perspective au eminenții studioși? Pósturi universitare și în cercetare cu salarii mai mici decît ale gunoierilor și nici acelea plătite la timp, în ochii guvernanților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
ultimele două decenii ale comunismului l-au despărțit în mod brutal, cît și pentru a iniția un act de justiție în istoria artei noastre contemporane. Fiu al pictorului Alexandru Tipoia - unul dintre cei mai importanți și mai demni artiști din generația lui, maturizata deplin după cel de-al doilea război, aproape ignorat însă în ultimii săi ani de viață și complet necunoscut de către generațiile mai tinere-, George Tzipoia a pornit și o acțiune complexă de readucere în actualitate a operei și
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
noastre contemporane. Fiu al pictorului Alexandru Tipoia - unul dintre cei mai importanți și mai demni artiști din generația lui, maturizata deplin după cel de-al doilea război, aproape ignorat însă în ultimii săi ani de viață și complet necunoscut de către generațiile mai tinere-, George Tzipoia a pornit și o acțiune complexă de readucere în actualitate a operei și a personalității tatălui său. Înființarea Fundației Alexandru TIPOIA, editarea unui important album și, mai ales, organizarea la Muzeul Național de Artă a unei
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
Cronicar Încă una. Și buna Pe lînga inevitabilă caracuda, în lumea literaților noștri - pe care cronicarul o privește de pe margine de mult - e o densitate îmbucurătoare de scriitori veritabili, din generații diferite, si concursurile de debut sau de împrejurări scot mereu la iveală nume noi, extrem de promițătoare. E loc destul pentru toți, iar veșnică discordie între "noi" și "vechi", reactivata periodic, - o risipă de energie inutilă, de vreme ce învechirea îi paste pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
luând poze tragice și punând în exprimarea lor tot sforăitul burlesc al dramei moderne, ne-am lăsat duși încet de viața noastră încântătoare". Pe vremea cînd literatura reprezenta un angajament cultural și național explicit, Alecsandri și alți cîțiva prozatori ai generației pașoptiste au reușit să contureze în spatele ideologiei manifeste un palier de colocvialitate spirituală, care astăzi este poate latura cea mai atrăgătoare a scrierilor lor. Scriitorul însuși ne dă un exemplu de "receptare literară", atunci cînd îi citește Elenei paginile de
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
Vague, prin alegerea lui François Truffaut în selecția oficială (e drept, si grație "protecției" lui André Malraux). Pentru ca viața e un roman, trebuie știut că, exact cu un an înainte, în ^58, Truffaut, în postura de critic incendiar (al unei generații incendiare), scria despre Cannes (după ce organizatorii îi refuzaseră acreditarea): "această manifestare, disprețuita de critici, și-a pierdut orice semnificație artistică și comercială"... În anul următor, tocmai la aceasta "manifestare", Truffaut, tînărul de 26 de ani aflat la primul lung-metraj, cîștigă
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
și eșec, de orgoliu și umilință prezintă interes pentru un prozator. Teodor Hossu-Longin (născut la 5 iulie l972 la București, în prezent redactor-șef adjunct la ziarul Ziua) aduce, prin ceea ce scrie, un curent de aer proaspăt în literatura tinerei generații de azi. Chiar și naivitățile sale stilistice, explicabile biografic printr-o prevalența a experienței gazetărești asupra celei literare, au farmec, ca frunzele uscate de pe hainele cuiva care a fost la vânătoare. Tânărul prozator ține cu tot dinadinsul, în fiecare moment
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
moare în timpul unei emisii. Se lasă dus, cu alte cuvinte, la cimitirul de mașini. În Iluzia, Telefonul, K 49, Povestitorii ( Întotdeauna va veni toamnă), Înainte asemenea izbucniri de sentimentalism, întotdeauna de bun-gust, sunt frecvente. Spre deosebire de mulți dintre colegii săi de generație, Teodor Hossu Longin are curajul să fie sublim chiar și cu riscul de a fi considerat ridicol. O parodie a eroismului Ț. O. Bobe scrie texte de cu totul altă factura. După cum observa și Mircea Martin, într-o scurtă prezentare
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
mea pe pămînt va fi împlinită!" Socotea că înrobirea Europei de est de către Rusia nu poate dura mai mult de o jumătate de secol (pronosticul i s-a împlinit) și că, odată eliberată, țara va trebui să o ia de unde o lașase generația să, evoluînd spre mai bine. Dar în iunie 1947 mărturisea: "Începe să-mi slăbească tragerea de inimă pentru continuarea acestor însemnări zilnice. Nu le mai văd rostul...Ce mă face atunci să le continui? Nu știu singur ce sa raspund
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
de vreo trei decenii încoace!) că sensibilitatea lirica a veacului viitor va urma a fi modelata mai cu seamă de cei ce compun încă un "salon al refuzaților". E foarte posibil ca unii din actualii mari beneficiari ai așa-zisei generații saizeciste să ajungă a rîma, în clamoarea lor rural-expresionistă și în metafizica lor declarativ-emfatică, mai mult ori mai puțin fabricată, cu autorii "poeziei de concepție" ori chiar cu sămănătoriștii. Constantin Abălută - Cârtita lui Pessoa, Ed. Ex-Ponto, Constantă, 1999, 90 pag
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
toți, solidari, chiar dacă ne aflăm într-o închisoare ceva mai mare, cît o țară. În schimb, pe cei "rămași" acasă nu i-am mai găsit așa cum îi lașasem. Micul compromis zilnic îi deformase. Înainte de arestare, împreună cu colegii de școală, de generație, nu numai că gîndeam la fel, dar și acționăm la fel. Ne duceam să-i ascultăm pe Rege, pe Maniu. Ba mai mult, pe-atunci, imediat după război, era epoca organizațiilor clandestine împotriva comuniștilor și făceam și noi cum ne
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]