2,398 matches
-
societies, Trondheim, Norvegia, 25-30 iulie 2004 (Mihai Pascaru și Emilia Ivancu) RECENZII Cătălin Zamfir, O analiză critică a tranziției. Ce va fi ,,după” (Vladimir Pasti) / Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală În spațiul public (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust - radiografia unui genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Vecinătatea În Munții Apuseni, Disoluții comunitare (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Viața cotidiană În comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Norway, July 25-30, 2004 (Mihai Pascaru and Emilia Ivancu) REVIEWS Cătălin Zamfir, A critical analysis of transition. What follows next (Vladimir Pasti) / Septimiu Chelcea (ed.), Nonverbal communication in the public space (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust. The radiography of a genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Neighborhood institutions in the Apuseni mountains: community dissolutions (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Daily life in the communist regime (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Institutionalization of cultural models (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza and Filippo
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atât În psihosociologia românească, cât și În sociologie și psihologie. Prin diversitatea temelor prezentate, lucrarea deschide porțile unui domeniu de cercetare și nu Încearcă să-l limiteze sau să-i traseze granițe precise. Alexandru Zloteanu Mihai Milca Holocaust. Radiografia unui genocid, București, Editura Ager, 2004 (176 p.) Cartea profesorului Mihai Milca reușește să Întreprindă, așa cum ne anunță subtitlul, o radiografie, o analiză sociologică asupra unui caz, cu totul aparte, de genocid. Astfel că sectorul istorico-narativ al lucrării, deși bine dezvoltat (și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
traseze granițe precise. Alexandru Zloteanu Mihai Milca Holocaust. Radiografia unui genocid, București, Editura Ager, 2004 (176 p.) Cartea profesorului Mihai Milca reușește să Întreprindă, așa cum ne anunță subtitlul, o radiografie, o analiză sociologică asupra unui caz, cu totul aparte, de genocid. Astfel că sectorul istorico-narativ al lucrării, deși bine dezvoltat (și este firesc să fie așa) nu reprezintă scopul În sine al acesteia. Ținta este mai degrabă conturarea unui model psihosociologic care să analizeze În profunzime ceea ce am putea numi cauzele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tot mai mult pe ramificațiile marginale ale fenomenului (e drept, la fel de odioase ca și manifestările lui „centrale”), ea readuce În fața publicului nucleul dur al Holocaustului: Germania nazistă și teritoriile din Est anexate de aceasta În timpul războiului, cu modelul tipic al genocidului pe care istoria l-a reținut sub numele de Holocaust. O familiarizare cu demersul autorului, pe câteva dintre dimensiunile sale principale, credem că va fi utilă. Deși „istoria omenirii abundă (...) În crime individuale și colective” (p. 11), secolul XX este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru evreii cu rădăcini În Europa mai mult decât pentru ceilalți continentali, se leagă de Holocaust. Preocupați Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de moment, Înalt pasionale, dominate de un tip special de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca un pericol constant, și cel de genocid, pe care Îl asociază mai degrabă cu practicile statelor totalitare, indiferent de culoarea politică. Și genocidul presupune, drept concept sociologic, existența unui program, a intenției de a reduce numeric sau a extermina o populație/etnie/rasă, cu largul concurs al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca un pericol constant, și cel de genocid, pe care Îl asociază mai degrabă cu practicile statelor totalitare, indiferent de culoarea politică. Și genocidul presupune, drept concept sociologic, existența unui program, a intenției de a reduce numeric sau a extermina o populație/etnie/rasă, cu largul concurs al unor instituții ale respecticvului stat: armată, poliție, formațiuni paramilitare sau chiar instituții și servicii create În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui program, a intenției de a reduce numeric sau a extermina o populație/etnie/rasă, cu largul concurs al unor instituții ale respecticvului stat: armată, poliție, formațiuni paramilitare sau chiar instituții și servicii create În mod expres pentru acea „operațiune”. Genocidul se leagă, ne spune autorul, mai degrabă de putearea statului decât de ura publică față de o anumită comunitate. Desigur, cele două nu se exclud reciproc, dar relația dintre ele include pogromurile fie ca fenomene derivate din practicile genocidare ale puterii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exclud reciproc, dar relația dintre ele include pogromurile fie ca fenomene derivate din practicile genocidare ale puterii statului totalitar, fie ca pași strategici ai acestora. Excursul autorului prin literatura de specialitate dedicată chestiunii arată că, pe baza unei asemenea distincții, genocidul poate fi clasificat În câteva tipuri pure, weberiene: de pedepsire a unei populații, instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de genocid este bine definit, construit În jurul ideii de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de genocid este bine definit, construit În jurul ideii de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
raportul din 2004 al Comisiei Wiesel definea trivializarea prin comparație a Holocaustului ca ținând de acele comparații care caută minimalizarea fenomenului. Despre așa ceva nici nu poate fi vorba aici. Dimpotrivă, se poate chiar spune că analizarea acestui tip aparte de genocid prin raportare la conceptul respectiv atrage atenția publicului asupra gravității practicilor genocidare, măcar pentru faptul că răul asociat cu Holocaustul este puternic prezent În opinia și memoria colective, cel puțin În lumea așa-zis euroatlantică. Dacă este să Încercăm să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la fel de tipic funcționărească precum cea de la un banal oficiu de primărie. Se pune, desigur, și problema participării, sancționate de mai toți specialiștii evrei În problema Holocaustului, a unor elemente din populația-victimă la ajutarea autorităților naziste În finalizarea anumitor etape ale genocidului și ale Înarmării pentru război, legată, bineînțeles, atât de căutarea de către unii a unor soluții personale, cât și de credința altora că acel pas este ultimul. Apoi, să fie vorba și de o indulgență a aliaților care, dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică a democrației, Anthony Downs • Omul și statul, Jacques Maritain • Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl • Postcomunismul, Leslie Holmes • Statul criminal. Genocidurile secolului XX, Yves Ternon • Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Frédéric Bastiat 1 Cf. Paul Taggart, "Populism and the Pathology of Representative Politics", în Yves Méni & Yves Surel (eds.), Democracies and Populist Challenge, Palgrave
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu presupune întoarcerea la vechile imperii multiculturale (precum cel țarist sau cel austro-ungar), ci acceptarea faptului că statul național omogen din punct de vedere etnic este un concept perimat și intolerant, care poate genera procese de exterminare colectivă ajungând până la genocid. Interculturalitatea determină, din punctul nostru de vedere, drept consecințe cu conotație politică, la scară mondială: * importanța relației cultură dialog, ca o contragreutate a globalizării economice; * reglementarea juridică la nivelele național și internațional, întărirea instituțiilor internaționale (pentru reglementarea globalizării), și luarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și obligatorie a relației sociale. Vom ști din nou ce este libertatea atunci cînd îi vom fi distrus pe dușmanii libertății [...] care n-au meritat niciodată această libertate"221. Saint-Just ar fi rămas perplex în fața acestei profeții hitleriste care anunța genocide efectuate în numele suveranității nelimitate a poporului autentic. Cît privește existența vreunui principiu juridic în toate acestea, ministrul Internelor, Frick, a explicat cu seninătate cum trebuie să ne plecăm în fața rațiunilor Kulturnation-ului: "Pentru național-socialiști, drept este ceea ce slujește poporului german. Nedrept
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unor noi patrii transetnice dintr-un condei, iată factori ce au provocat catastrofa, împingînd la extrem incandescența identităților micro-naționale care se simțeau foarte nesigure. Acești factori sînt revelatori pentru ura puternică ce a motivat primele expulzări de mase și pri-mele genocide ale erei contemporane. Fără să mai aștepte sfîrșitul războiului, Turcia a început seria masacrelor anean-tizînd 1 900 000 de armeni începînd cu 1915. Apoi, în cadrul conflictului greco-turc, a expulzat 1 500 000 de greci din Asia Mică, în timp ce guvernul de la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în acest memorandum se poate citi: Această națiune a ajuns, după cum rezultă din comentariile comisiei, ca după patru decenii de viață în sînul noii Iugoslavii să fie singura care nu are un statut propriu". Este vorba de asemenea și de "genocidul psihic, politic și cultural al poporu-lui sîrb la Kosovo".354 Afacerea va crea îngrijorare în Voievodina și la Kosovo, regiuni al căror statut de autonomie în sînul Republicii Sîrbe părea pe drept cuvînt amenințat. Îngrijorarea va crește cînd, în 1987
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
marii societăți" de piață și de luptă împotriva totalitarismului. În esență, acesta este punctul de vedere actual. În plus, această revizuire a catehismului civic și-a arătat roadele. Sensul comun percepe naționalismul ca pe autorul tuturor războaielor și al tuturor genocidelor moderne, la nevoie adăugîndu-i-se și adjectivul etnic, atunci cînd e vorba de ținuturi exotice. Cît despre atașamentul național, acesta este situat în cadrul unei patologii sociale care, deși într-un mod mai indulgent, îl alimitează la condiția unui sentiment perimat. După
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Evaluarea comportamentului agresiv a relevat însă o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul războiului, psihologii sociali insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]