12,993 matches
-
unde nu ajung decât vântul și gândul, se află Ținutul Zăpezilor Veșnice. Peste acest ținut domnește Iarna, o regină despre care toată lumea știe că e o mare iubitoare de artă. Nimeni nu pictează atât de frumos ca ea steluțe de gheață, nimeni nu cântă ca ea la țurțuri și nimeni nu inspiră atâtea poezii și colinde cum o face Înălțimea-Sa Iarna. Cei mai dragi supuși ai Iernii sunt oamenii de zăpadă. Nimeni nu știe însă, că oamenii de zăpadă au
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
fi avut cine știe ce indicații să le dea oamenilor de zăpadă pentru sărbători, doar că îi plăcea să-i lase să creadă că fiecare an va fi altfel decât cel trecut. Porniră deci șiruri-șiruri de oameni de zăpadă spre palatul de gheață, care mai de care mai împopoțonat. De la ținuta clasică, cu nas de morcov, mătură de nuiele și oală pe cap, puteai vedea toate tendințele în modă până la extravagantul nas din con de brad, mătură din vâsc și căciulă împletită din
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
să fii participant! Iarna nu cere defel să respectăm un model! Încurajat de omulețul pe care află că îl chema Omenas, Ominomi o luă și el la fugă pe urmele ultimului șir de oameni de zăpadă. La palatul său de gheață, Iarna îi aștepta surâzătoare în sala de bal împodobită cu globuri multicolore și strălucitoare. Cu fiecare om de zăpadă care trecea prin fața ei, zâmbetul i se lărgea tot mai mult, astfel că atunci când fu rândul lui Ominomi să ajungă să
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > RĂDĂCINI Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 185 din 04 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Zări nesfârșite scăldate-n albastru Cu raze de gheață de vremuri rănite Mușcând nemilos din trupuri golite Învăluie-n taină un suflet sihastru. Mă-mbăt de priveliști arse de dor Și coruri de cetini bătute de vânt Privirile-mi scald în bătrânul pamânt Lutul lui m-a născut, tot
RĂDĂCINI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367072_a_368401]
-
autoironizam că n-o s-o mai las pe prima să treacă, am așteptat destul și e timpul să-mi reiau locul cât mai repede pe sofele moi de intri pân'la genunchi și cu un pahar în față bolborosindu-și gheața cu cine știe ce amestec de Johny Wallker sau Jeff Daniel's de Tenneessee pe tejgheaua aurită a bărulețului dinăuntru, dincolo de culoarea neagră și discretă a geamurilor ... Bag samă că nici după “9 ani” de Americă bătătorită n-am prea scăpat de
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
ne propune un final tulburător, recent și definitoriu pentru dragostea sa de viață și de oameni, dar și pentru păsările care populează țărmul mării, pe care le admiră zilnic. Este vorba de un stol de lebede, care încearcă să spargă gheața cu ciocurile, în gerul și vântul năpraznic, pentru a salva un puișor de-al lor, căzut pradă apelor ce înghețau instantaneu la malul mării. Salvarea vine de la Molda, o cățelușă maidaneză, care anunță paznicul din apropiere despre pericolul iminent... Ce
PREFATA LA CARTEA IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367073_a_368402]
-
Autorului CINE MAI ARE TIMP? Flăcări aprige se învolburează în străvechile inimi din încăperile trupului. Dar cine mai are timp să vadă cum reflexele sîngerii ale flăcărilor se-mperechează cu umbre prelungi? Și cum din văzduhul amurgului cad cristale albastre - de gheață -? Cum gîndurile viscolite aduc amintiri grele... și le leapădă în aceleași încăperi preapline de-acum? Cine?... Focul rupe din mine... cu mînie și-nverșunare rupe... Și tu ?... Tu, plîngi că te doare imaginea flăcării? Referință Bibliografică: Cine mai are timp
CINE MAI ARE TIMP? de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367101_a_368430]
-
eternitatea” cu „clipa” de față... În „artă” se rezolvă antitezele prin bucuria creării. Din bucurie s-a născut și „Arta”. Esența primordială, „bucuria” se află în roua de pe flori și în azurul cerului; în efervescența Primăverii și în florile de gheață ale Iernii; în floarea de lotus și în trupul uman. Bucurie este și în „Geneza” lui Mihai Cătruna!" Referință Bibliografică: Frumusețea și tandrețea Frumosului Pur - Mihai Cătrună / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I, 11
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
de aproape dar la o eternitate distanță! Amintiri tânguitoare prin profunzimile lumilor infinite, intrarea în existența timpurilor trecute, viitoare, alegerile le aparțin, în botezul focului s-au căutat în chipul din ochiul morții, Focul din Ea putea să-l mistuie, gheața din Ea putea să-l vindece! Aflați în cercul cel mai îndepărtat din cercurile concentrice, spre punctul în care simțurile se contopeau cu vidul a traversat infinitul să-l caute la marginea conștiinței în expediția Ei de salvare, acolo unde
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
prin potențiale viitoruri, descoperind momentele cheie, punctele de răscruce în timp, călăuza de-a lungul unei linii de flux în universuri reasamblate. Privind în direcția Ei o imensă flacăra arzând în mijlocul frunții Și, în aceeași clipă, fâlfâirea și umbră de gheață a unor aripi imense, Misterul Lui: prin El va rămâne frumoasă, nu va muri, prin El va primi darul timpului etern, tot ce-și dorea să caute, să știe, să devină, să fie, suprapuse imagini, chipuri, suflete s-au scufundat
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
de pietroaie și stabilopozi, apoi se împrăștiau pe suprafața digului, altădată loc de promenadă al turiștilor sosiți la mare vara, mai ales seara, sub razele lunii și ale iluminatului public de pe faleză. La fiecare val se depunea un strat de gheață, din ce în ce mai gros. La un moment dat, masculul dominant al cârdului ieși din apă și se adăposti pe plajă, sub malul falezei. Stăteau toate adunate la un loc, pentru a se feri de urgia iernii. Niciodată nu a mai fost o
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
o scânteie de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în mal, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea mereu dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant se îndreptă spre plajă, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din turbă și stuf, cu întregul cârd de lebede după el. Doar un pui nevolnic și neexperimentat mai rămăsese să caute de mâncare, ignorând pericolul de-a rămâne prizonierul gheții. Gerul își intensifică tăria, vântul suflă tot mai tare. Întreaga suprafață de apă se cristaliză instantaneu, prinzând puiul de lebădă în ghearele necruțătoare ale gheții. Văzând că nu mai poate înota spre plaur, puiul începu să strige după ajutor. Tot
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
nevolnic și neexperimentat mai rămăsese să caute de mâncare, ignorând pericolul de-a rămâne prizonierul gheții. Gerul își intensifică tăria, vântul suflă tot mai tare. Întreaga suprafață de apă se cristaliză instantaneu, prinzând puiul de lebădă în ghearele necruțătoare ale gheții. Văzând că nu mai poate înota spre plaur, puiul începu să strige după ajutor. Tot grupul de pasări intră în panică. Țipau, băteau din aripi pornind spre malul plaurului, sau se retrăgeau într-o gălăgie generală, chemându-și puiul pe
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
puiul începu să strige după ajutor. Tot grupul de pasări intră în panică. Țipau, băteau din aripi pornind spre malul plaurului, sau se retrăgeau într-o gălăgie generală, chemându-și puiul pe plaur. Păsările cu experiență au început să spargă gheața de la mal cu ciocurile, încercând să ajungă la pui, pentru a-l salva. Se agitau cu aripile, învârtindu-se mereu în porțiunile sparte, ca să nu înghețe apa la loc, însă gerul era prea puternic, iar puiul prea departe. Deja, exista
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
pui, pentru a-l salva. Se agitau cu aripile, învârtindu-se mereu în porțiunile sparte, ca să nu înghețe apa la loc, însă gerul era prea puternic, iar puiul prea departe. Deja, exista riscul ca întreg stolul să rămână prizonier al gheții nemiloase. Doar la câțiva metri de stol, puiul plângea după ajutor, văzând cum păsările pornesc spre plaur, abandonându-l. Plângea puiul, plângeau și lebedele, scoțând sunete de jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l ajute pe nesăbuitul pui. Într-
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
plaur, abandonându-l. Plângea puiul, plângeau și lebedele, scoțând sunete de jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l ajute pe nesăbuitul pui. Într-un târziu, s-au retras toate pe plaur pentru a nu pieri întregul stol în capcana gheții. Afară, gerul deveni din ce în ce mai tăios. Peste drum, a început să înghețe și marea la mal. Stabilopozii și bolovanii de piatră erau deja albi și acoperiți cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era acolo captiv și plângea în
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
toate pe plaur pentru a nu pieri întregul stol în capcana gheții. Afară, gerul deveni din ce în ce mai tăios. Peste drum, a început să înghețe și marea la mal. Stabilopozii și bolovanii de piatră erau deja albi și acoperiți cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era acolo captiv și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda, o corcitură maidaneză, cu picioarele scurte și strâmbe, ce se pripășise pe lângă clădirea bufetului sezonier al ADRAS- ului
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
gerul deveni din ce în ce mai tăios. Peste drum, a început să înghețe și marea la mal. Stabilopozii și bolovanii de piatră erau deja albi și acoperiți cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era acolo captiv și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda, o corcitură maidaneză, cu picioarele scurte și strâmbe, ce se pripășise pe lângă clădirea bufetului sezonier al ADRAS- ului , auzi țipătul de disperare al puiului de lebadă și alergă repede la malul
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
malul lacului, își învinse repulsia de a ieși în ger și vânt și porni pe urmele Moldei, luându-și pe umeri șuba călduroasă. Ajungând împreună cu cățelușa pe malul lacului înghețat și văzând puiul de lebădă, prins în strânsoarea nemiloasă a gheții, cum dădea din aripi din ce în ce mai slab, își dădu seama de situație. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Lăsă șuba jos și fugi repede spre clădirea bufetului, de unde începu să care pe mal blaturile meselor folosite vara la servirea
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
slab, își dădu seama de situație. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Lăsă șuba jos și fugi repede spre clădirea bufetului, de unde începu să care pe mal blaturile meselor folosite vara la servirea clienților. Așeză un blat pe gheață, apoi păși pe el, montând altul în continuare, până când ajunse la puiul de lebădă. Gheața se spărgea sub greutatea omului, dar blatul de masă nu se scufunda mai mult de câțiva centimetri, abia de îi uda cizmele. În sfârșit, ajunse
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
șuba jos și fugi repede spre clădirea bufetului, de unde începu să care pe mal blaturile meselor folosite vara la servirea clienților. Așeză un blat pe gheață, apoi păși pe el, montând altul în continuare, până când ajunse la puiul de lebădă. Gheața se spărgea sub greutatea omului, dar blatul de masă nu se scufunda mai mult de câțiva centimetri, abia de îi uda cizmele. În sfârșit, ajunse foarte aproape de puiul de lebădă. Pasărea știa că nu îi este dușman, fiind obișnuită cu
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
scufunda mai mult de câțiva centimetri, abia de îi uda cizmele. În sfârșit, ajunse foarte aproape de puiul de lebădă. Pasărea știa că nu îi este dușman, fiind obișnuită cu prezența oamenilor, așa că se lăsă luată din apă, după ce Nicolae sparse gheața din jurul ei. Cu puiul în brațe și fugind cât îl țineau picioarele, Nicolae intră în camera încălzită și, acoperindu-l cu o haină, îi cercetă aripile și picioarele. Constatând, cu regret, că are un picior fracturat, îl lăsă puțin și
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
cu o haină, îi cercetă aripile și picioarele. Constatând, cu regret, că are un picior fracturat, îl lăsă puțin și reveni din magazia cu materiale cu o scândurică, din care, cu ajutorul cuțitului, confecționă repede două atele. Puiul fusese prins de gheață exact pe încheietura unuia dintre picioare, care se frânsese. Nu va mai putea înota cîteva săptămîni, însă de zburat va zbura și va înota, după vindecarea completă, la fel de bine ca și înainte de accident. După această operație, se hotărî să-l
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
mânca fără nazuri pâinea pusă într-o farfurie de Nicolae. “Se va obișnui cu timpul!”, își spunea Nicolae. Trebuia să-i dea un nume, ca să-l poată striga să vină la masă. Așa și făcu. Pentru că era salvat din ghiarele gheții, s-a gândit să-l boteze Ghețuș. Acum Nicolae avea o nouă ocupație și, de asemenea, un nou prieten, care îi ținea de urât în lungile zile de plictiseală. Ziua, trebuia să meargă acasă, să-și ia de mâncare și
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]