2,506 matches
-
mazăre cu chitină, dar asta era mâncarea și asta o primeau toți. Am mâncat rădăcini de papură scoase de porci, care nu aveau nici o consistență dar îți dădeau o senzație falsă de sațietate. În rest, porcii erau prietenii noștri, îi goneam și le luam mâncarea pe care o scoteau. Porcii erau ai oamenilor din zonă și dacă aveau o scroafă care făcea 6 purcei îi dădeau în Baltă și la soroc își luau șase porci. Era o înțelegere între oamenii din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de la stăpânul său, nimeni în nici un loc nu-l va putea primi sub pedeapsă de a plăti Curței 12 ecus (o monedă de argint) și 24 ecus boerului; 2. Acela care pentru furtul unui bou dintr-o cireadă va fi gonit de boier, dacă cireada rămasă fără păzitor va fi mâncată de dobitoacele sălbatice, va avea ochii scoși; 3. Acela ce va fi furat un plug sau un soc (fierul lat al plugului) dacă este descoperit va fi dator a plăti
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a lui Zallony apărută în 1910 în „Biblioteca pentru toți" se putea afla ce a însemnat pentru România teribila suzeranitate turcească până către anul 1900. Deși îndurase înfrângeri mari între Dunăre și Carpați, pe turci nici Cruciadele nu i-au gonit; nici micii voievozi, viteji până la uimire, nu i-au speriat. Dar le-a venit de hac vremea Luminei și Europa a scăpat de spectrul Semi-lunei. Rând pe rând, din coastele Imperiului mahomedan s-au desprins Asia Minoră, Egiptul, România, Bulgaria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
N-a fost singurul pătimitor pentru dreapta credință. Marele mitropolit Antim Ivireanu (1660 - 1716), cel care a păstorit (1708 - 1716) sub Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat, a fost și el supus judecății, scos cu sila din scaun și gonit din țară, ca, în cele din urmă, să fie înecat într-un râu din drumul care ducea spre Constantinopol. De ce? Pentru că sprijinea politica creștină a germanilor contra celei a lui Mavrocordat, reprezentantul intereselor turcești în țară. Starea de supușenie a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răniți și morți peste care călcau cei ce veneau fugăriți de bestiile din poartă”. „Înebuniți de spaimă”, a notat un avocat evreu care a descris Înfățișarea evreilor care au scăpat cu viață de la poartă și ajungeau În fugă la morman, goniți din spate de români sau germani, fiind nevoiți să calce pe corpurile sângerânde pentru a ajunge În cealaltă parte a curții, În timp ce, urmăritorii se Întorceau pentru a prelua o altă grupă. „Gardieni, soldați români, nemți cu mânicele suflecate și Înarmați
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
elev evreu la o școală evreiască era prânzul, pe care-l primea la cantina Comunității. Dar nu numai săracii au suferit. Și mulți din pătura Înstărită, care au contribuit la Întreținerea instituțiilor Comunității, au sărăcit În scurt timp: „Am fost goniți din școli, profesorii noștri scoși din Învățământ, șavocațiiț scoși din barou, din servicii, prăvăliile și fabricile rechiziționate, aruncați din armată ș.a.m.d.”. În ajunul pogromului Evreii din Iași erau obișnuiți cu ceea ce unul dintre ei a numit „micile excese
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
împrejur însă îi țintea arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia sinistrului era așa de puternică încât tulburase adânc pe toți cei de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii confirmau misiunile primite, le executau febril sau se ascundeau, retrăgându-se deoparte, după cum, probabil, era firea fiecăruia. Astfel unii soldați trăgeau încruntați, calm, alții se închinau și trăgeau iar arma le tremura în mână, alții
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele morții. Slobodca se transformase într-o cursă gigantică și n-aveai unde să te ascunzi. Peste tot erau jandarmi și polițiști români"74. Guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, a vizitat ghetoul între 3-5 noiembrie 1941. Impresionat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cineva îi fugărea din urmă, se năpusteau în apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigătele lor exaltate de lăcomie și de samavolnicie și strigătele oamenilor înspăimântați de moarte, care nu înțelegeau deloc limba română, umpleau toate casele, ulițele. Soldații îndrăciți goneau după femeile tinere și le violau în grup, deseori sub ochii împietriți de groază ai membrilor familiei". Cf.. Sergiu Nazaria, Holocaust: File din istorie pe teritoriul Moldovei și în regiunile limitrofe ale Ucrainei în anii ocupației fasciste, (1941-1944), Chișinău, 2005
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o cunoască mai bine. Volumul în universul simfoniilor lui Gustav Mahler reușește performanța de a se adresa ambelor categorii. El s-a născut din dialogurile radiofonice inițiate de Ruxandra Arzoiu cu Aurel Stroe; în forma unui comentariu fără portativele care gonesc pe cititorul obișnuit; Aurel Stroe abordează cosmosul mahlerian cu întreaga sa experiență de creator, de analist de mare subtilitate și cu zestrea sa de intelectual de rasă, descifrându-i nu numai conexiunile sonore, ci și întreaga dimensiune filozofică și umană
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]
-
destinul lui Dănilă Prepeleac. Numai că mie mi s-a dat și restul. în amurg, plimbările cu Tommy prin Cotroceni, pe deal și mai la vale, se petreceau pașnic, rare automobile treceau fără a se încrucișa cu altele, silențioși bicicliști goneau pe bulevarde, fără teamă de întâlniri fatale. Ca unul din membrii unui partid de opoziție mituit de satanicul Occident și repetat miruit în țeastă de minerii iliescieni - mergeam mult pe jos - mi-a priit. Când ridicam ochii vedeam Dacii - însă
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
prevăd o înrăutățire a situației economice în primii ani după intrarea în U.E., printr-o firească săltare a prețurilor. Urmarea va fi dramatică: pe toate șoselele patriei, anual reasfaltate, pe drumuri de țară prevăzute a fi spoite cu pietriș, vor goni numai și doar vedete Lamborghini, Masseratti, Porsche, de cel mai nou tip, umilind gracilele Loganuri care, izbit de adevărate fortărețe pe patru roți, își vor da la iveală înrudirea cu eterna Dacie, mototolul de fiare ce ni se exhibă la
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
mai cinematică din tot tabloul, este atît de bine concepută, încît implică și căderea, prăbușirea. Și, poate, și eterna alergare. Adam și Eva pot fi precursorii lui Isaac Laquedem. În fond, ce face omul, pe Pămînt, decît perpetuu să alerge, gonit de gînduri, vînturi, insomnii, furtuni, himere? Pînza lui Cranach este împărțită, absolut simetric, în patru ipotetice panouri. Planul secund are în centru un copac. Dacă i-am prelungi, cu o linie imaginară, rădăcina, aceasta ar marca o separare aproape netă
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
tribului, iar tribul sfîșie pe oricine ar îndrăzni să le știrbească o țandără din soclu -, capricioși, nepăsători și ocupați. Care, într-un moment de proastă dispoziție, de uitare sau de indolență- motivul nu mai are nici o importanță - hotărăsc să te gonească de acolo. Poate că se obosesc să-ți dea chiar și o explicație. Dar nici o explicație nu e valabilă și nu poate să atîrne în balanță. Fiindcă, pentru tine, paradisul nu e circumstanțial. El nu ține de loc, de stare
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
cu toții - de la adulți la copii - această tăcere vinovată. Stanciu Stroia e una din victimele ei. Nu numai cel arestat era marcat de suferință. Întreaga familie intra în același con de umbră. Familia doctorului Stroia - soția și doi copii - a fost gonită din Făgăraș, din casa construită de doctor. Fiica doctorului, Lucia Stroia - căsătorită mai târziu Dușleag, a terminat medicina cu prima medie din promoție, dar era cât pe ce să nu poată intra. De carieră universitară nici nu putea fi vorba
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
În timpul dimineții, Lialka umblă haihui. Uneori, când Sașka și Grișka sunt la școală, vine la Jenia să bea o cafea. Ba că pictorul e ocupat, ba că pur și simplu n-are chef să zacă la școală în bancă. De gonit nici nu poate fi vorba s-o gonească: dacă o ia din loc și se aruncă pe fereastră? Jenia o ascultă resemnată. Și ajunge la disperare. Are și ea problemele ei, și nu puține: i-a dat papucii soțului ei
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
și Grișka sunt la școală, vine la Jenia să bea o cafea. Ba că pictorul e ocupat, ba că pur și simplu n-are chef să zacă la școală în bancă. De gonit nici nu poate fi vorba s-o gonească: dacă o ia din loc și se aruncă pe fereastră? Jenia o ascultă resemnată. Și ajunge la disperare. Are și ea problemele ei, și nu puține: i-a dat papucii soțului ei de care se legase prin cununie, pentru că s-
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
întâmple dacă o să se afle despre asta? Primul lucru o să-l bage la închisoare! Chiar nu ți-e milă de el? Opt ani în închisoare! - Nu, Jenia, nu! Nimeni n-o să-l închidă. Dacă Mila o să miroasă ceva, o să-l gonească, asta da. O să-l jupoaie de bani, o să ia și cămașa de pe el. E groaznic de lacomă de bani. El câștigă mult. Dacă stă la pușcărie, n-o să-i poată plăti ei mâncarea. Nu, nici vorbă, n-o să facă ea
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
răii pun la cale mulții" (Democrația, vol. IV, 509). Și mai important mi se pare însă rolul pe care îl poate juca instrumentul electronic de căutare în analiza semantică a cuvintelor. Un caz semnificativ este cel al verbului polisemantic a goni, care apare într-un context binecunoscut și destul de discutat, în poezia Dintre sute de catarge: "De-i goni fie norocul / Fie idealurile, / Te urmează în tot locul / Vânturile, valurile". Logica textului ne impune să actualizăm unul dintre sensurile verbului: "a
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
care îl poate juca instrumentul electronic de căutare în analiza semantică a cuvintelor. Un caz semnificativ este cel al verbului polisemantic a goni, care apare într-un context binecunoscut și destul de discutat, în poezia Dintre sute de catarge: "De-i goni fie norocul / Fie idealurile, / Te urmează în tot locul / Vânturile, valurile". Logica textului ne impune să actualizăm unul dintre sensurile verbului: "a alerga după; a urmări". Dicționarul limbii poetice face o alegere evident greșită, plasînd citatul sub definiția "a alunga
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
a alunga, a izgoni" (cu precizarea, care nu îndreaptă lucrurile, "în contexte figurate"). Evident, se schimbă astfel înțelesul întregii strofe. Pentru a susține prima interpretare, e util să poți dovedi că Eminescu mai folosește și în alte locuri verbul a goni, în construcție tranzitivă, cu sensul "a urmări". Din fericire, sensul respectiv se regăsește într-adevăr în mai multe citate din publicistică: Dacă acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție" (vol. XII, p. 269). "Știu ei altceva decât
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
că Eminescu mai folosește și în alte locuri verbul a goni, în construcție tranzitivă, cu sensul "a urmări". Din fericire, sensul respectiv se regăsește într-adevăr în mai multe citate din publicistică: Dacă acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție" (vol. XII, p. 269). "Știu ei altceva decât a goni funcții?" (vol. XII, p. 285); "convingerile altora, bazate pe știință și pe cunoștință de cauză, sunt escamotate de șarlatani incapabili de-a le pricepe, numai pentru a goni
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
construcție tranzitivă, cu sensul "a urmări". Din fericire, sensul respectiv se regăsește într-adevăr în mai multe citate din publicistică: Dacă acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție" (vol. XII, p. 269). "Știu ei altceva decât a goni funcții?" (vol. XII, p. 285); "convingerile altora, bazate pe știință și pe cunoștință de cauză, sunt escamotate de șarlatani incapabili de-a le pricepe, numai pentru a goni popularitate" (vol. XIII, 155); De vorbă s-au servit gonind popularitate" (vol
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
gonind o funcție" (vol. XII, p. 269). "Știu ei altceva decât a goni funcții?" (vol. XII, p. 285); "convingerile altora, bazate pe știință și pe cunoștință de cauză, sunt escamotate de șarlatani incapabili de-a le pricepe, numai pentru a goni popularitate" (vol. XIII, 155); De vorbă s-au servit gonind popularitate" (vol. XIII, 169) etc. Identificarea lor e o chestiune de secunde.
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
decât a goni funcții?" (vol. XII, p. 285); "convingerile altora, bazate pe știință și pe cunoștință de cauză, sunt escamotate de șarlatani incapabili de-a le pricepe, numai pentru a goni popularitate" (vol. XIII, 155); De vorbă s-au servit gonind popularitate" (vol. XIII, 169) etc. Identificarea lor e o chestiune de secunde.
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]