16,018 matches
-
strâns lucerna, grămăjoare, după secerătoare. Ce frumos mirosea trifoiul! Și parcă nu ploua așa, săptămâni în șir! Ploua când trebuia! Ploua când avea nevoie grâul, porumbul, floarea soarelui, să crească, să rodească! Mă văd ieșind în câmp, contemplând lanurile de grâu, cu spic, înalte, aproape că nu mă vedeam din ele, deschizând brațele și îmbrățișând toată Câmpia Bărăganului. În luna mai înfloresc salcâmii. În satul meu era o adevărată pădure de salcâmi iar hotarul care împrejmuia curtea părintească era plină de
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
Mura, dar, după război nu mai știe nimeni dacă este viu sau mort. Apare spre sfârșitul românului, după foarte mulți ani când fiica lor este adolescență. Zina îl găsește la poartă, slăbit, murdar, cu degetele de la picioare retezate și fără grâi, ca un adevărat sălbatic. Firu este foarte schimbat : violent, mut, frustrat, nu o mai recunoaște pe Zina, o confundă pe fiica lor, Mura, cu mama ei care îi seamănă perfect când era tânără. Moare nu după mult timp sub un
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
mai crește iarbă! Poeta nu are cunoștințe de geopolitică, știe doar că e nevoie de hrană ca să crești copiii. - Și e greu să crești un copil? se miră sincer Țuțea. - E greu, o țărancă de la colectiv primește un kg. de grâu la ziua de muncă... - Doamnă, i-o retează Țuțea, în Elveția, o vacă primește 200 de kg. de boabe pe zi, dar n-are conștiință națională!... Femeia româncă nu are nicio suferință în postura ei de mamă: atunci când simte că
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
totodată o autohtonizare a motivului cristic. Crucile incizate prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur se află inscripția „Bucură-te hrana celor ce flămânzesc întru Duhul!”, mai jos este cusut conturul unei mese pe care se află un potir sub care scrie „Bucură-te masă care ții ca o jertfă pe Hristos!” Conform
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
pentru o și mai bună fixare: "implică omul într-o experiență dincolo de nevoile lui personale sau sociale imediate"), era normal că ASUR să se refere exact la nuntă, nașterea de prunci și numirea lor, și nicidecum la ... semănatul sau culesul grâului, care n-ar fi implicat religiosul decât sub alte aspecte, legate și devenite posibile, de regulă, după o înrădăcinare a cultului în istorie. Să (ne) revenim, si sa vedem de ce așa-zisa oficiere "bazată pe valori umane comune" reflectă de
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
neînsemnat, dumneavoastră ați înțeles că faptele mici unindu-se, pot deveni temelia faptelor mari. În această societate plină de probleme, multe nerezolvate, e bine că indiferent unde ne situăm pe treptele societății, să nu uităm că noi suntem bobul de grâu care face pâinea și picătura care unindu-se dă naștere marilor râuri și oceane. Oricât de neînsemnați ne considerăm sau ne consideră alții, noi oamenii formăm această lume infinită pe care ne-a dat-o cu mărinimie Dumnezeu Tatăl, Creatorul
SUCEAVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361726_a_363055]
-
unui muzeu cu sălile atât de mari în care pereții sunt panotați cu tablouri : Tablou de toamnă cu natură moartă, Între cer și pământ, Paradă de toamnă, La revedere vara mea natală, Sara, la furat de lună, Trandafiri, Lanul de grâu cu maci, Visând printre nori și multe altele... Găsim aici, o mare expoziție de cuvinte: cuvinte ce se vor sălășlui prin ele - că omul sfințește locul și cuvântul. Este darul autoarei care din pacea sufletului său prin cuvânt, nu să
ÎNTRE POEZIE ŞI PROZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361752_a_363081]
-
preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
în bucătărie, si o învață pe mama cum să prepare unele bucate rusești, care mie îmi plăceau tare mult, si acum îmi prepar singur borș rusesc cu sfecla roșie, din borș făcut de mine dintr-o mâna de tarate de grâu, un pumn de mălai, o bucată de pâine neagră, o crăcuța de vișin și o ramură de leuștean. Altă dată am facut altă pozna. Pe plita din bucătărie fierbea într-o oală mare zer ce rămâne de la prepararea brânzei de
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
celelalte popoare, să am un împărat, un idol strălucitor, petreceri ușuratice, armată, cai și lux orbitor. Ce dacă atitudinea mea Îi rănește inima, să înțeleagă, eu trebuie să îmi caut fericirea, prosperitatea!”. Israel ajunge desfrânat: § nu vede Cine îi dădea grâul, mustul, untdelemnul (2:8) § aleargă după idoli (2:13; 8:6-9; 12:11) § lacom de nelegiuire, uită Legea, leapădă cunoștința, desfrânează (4:6-14) § evlavia lui este ca roua care trece curând (6:4) § inima împărțită (10:2) § spune minciuni împotriva
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
nr. 1265 din 18 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Țăranul și-a făcut din suflet candelă de luminat neamul Lumina ochilor săi e o sărbătoare în haine de lucru În fiecare primăvară își cere iertare pământului cu plugul Lanurile de grâu fi-vor de-aceea un detaliu al conștiinței sale Pâinea Pasărea Phoenix renăscută din sudoarea acestei primăveri fatale Costel Zăgan , Ode gingașe Referință Bibliografică: PENTRU PÂINE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18 iunie 2014
PENTRU PÂINE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352281_a_353610]
-
bunătatea caracteristice lor și domnului Gheorghe A. Stroia, în numele iubirii de oameni și de frumos. „Meridiane lirice” (ARIPI DE VIS) e o carte pe care sincer mi-am așezat sărutul că Brâncuși în piatră, precum ciocârlia pe pământul plin de grâu, ca domnul Gheorghe A. Stroia pe obrajii literaturii române. Prof. Stan M. ANDREI (Liești - Galați) Iată numele poeților incluși în acest impresionant volum antologic (lucrarea are 796 de pagini, în format A4 și cântărește 2 kg): 1. AGA LUCIA SELENITY
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ANTOLOGIS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” [Corola-blog/BlogPost/352413_a_353742]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (28) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1018 din 14 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 85 CUM A ODRĂSLIT GRÂUL ACELEIAȘI MĂNĂSTIRI PENTRU CĂ S-A ÎNCETAT MILOSTENIA OBIȘNUITĂ Tot părinții din aceeași mănăstire ne povesteau zicând și aceasta: Era obiceiul că în Sfântă și Marea Joi, să vină aici săracii și orfanii acestui ținut și să primească câte o jumatate
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
S-A ÎNCETAT MILOSTENIA OBIȘNUITĂ Tot părinții din aceeași mănăstire ne povesteau zicând și aceasta: Era obiceiul că în Sfântă și Marea Joi, să vină aici săracii și orfanii acestui ținut și să primească câte o jumatate de banița de grâu, cinci prescuri, cam o jumatate de littru de vin și un sfert de litru de miere. Acum trei ani , a foast o lipsă mare de grâu, încât se vindea în acest ținut două banițe de grâu cu un galben. Cand
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
săracii și orfanii acestui ținut și să primească câte o jumatate de banița de grâu, cinci prescuri, cam o jumatate de littru de vin și un sfert de litru de miere. Acum trei ani , a foast o lipsă mare de grâu, încât se vindea în acest ținut două banițe de grâu cu un galben. Cand a venit Postul Mare câțiva părinți au zis starețului nostru: - Anul acesta, avvo, să nu mai dăm săracilor, după cum este obiceiul, ca să nu lipsim mănăstirea, căci
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
jumatate de banița de grâu, cinci prescuri, cam o jumatate de littru de vin și un sfert de litru de miere. Acum trei ani , a foast o lipsă mare de grâu, încât se vindea în acest ținut două banițe de grâu cu un galben. Cand a venit Postul Mare câțiva părinți au zis starețului nostru: - Anul acesta, avvo, să nu mai dăm săracilor, după cum este obiceiul, ca să nu lipsim mănăstirea, căci nu se gaseste grâu. Starețul a început să spună fraților
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
în acest ținut două banițe de grâu cu un galben. Cand a venit Postul Mare câțiva părinți au zis starețului nostru: - Anul acesta, avvo, să nu mai dăm săracilor, după cum este obiceiul, ca să nu lipsim mănăstirea, căci nu se gaseste grâu. Starețul a început să spună fraților: - Să nu întrerupem, fiilor, pomană rânduita de părintele nostru Teodosie. vedeți, este o porunca a bătrânului și nu ne va fi de folos dacă o călcam. Frații însă stăruiau și-l sileau pe stareț
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
început să spună fraților: - Să nu întrerupem, fiilor, pomană rânduita de părintele nostru Teodosie. vedeți, este o porunca a bătrânului și nu ne va fi de folos dacă o călcam. Frații însă stăruiau și-l sileau pe stareț, zicandu-i: - Grâul n-are să ne ajungă nici pentru hrană noastră dar să mai dăm și altora. Starețul s-a întristat și a spus: -Duceti-va, faceți ce vreți! Așa că au hotărât să nu mai facă, ca de obicei, pomană în Sfântă și Marea
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
vreți! Așa că au hotărât să nu mai facă, ca de obicei, pomană în Sfântă și Marea Joi și în Sfântă și Marea Vineri. Fratele care avea grijă de hambar s-a dus să deschidă hambarul și a văzut că tot grâul este încolțit așa că au fost siliți să arunce tot grâul în mare. Atunci avva a început să spună fraților: - Asa pățește cel care calcă rânduielile părintelui nostru; culege roadele neascultării. Trebuia să dăm cinci sute de băniți de grâu; prin
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
obicei, pomană în Sfântă și Marea Joi și în Sfântă și Marea Vineri. Fratele care avea grijă de hambar s-a dus să deschidă hambarul și a văzut că tot grâul este încolțit așa că au fost siliți să arunce tot grâul în mare. Atunci avva a început să spună fraților: - Asa pățește cel care calcă rânduielile părintelui nostru; culege roadele neascultării. Trebuia să dăm cinci sute de băniți de grâu; prin ele puteam cinsti prin ascultare și pe părintele nostru Teodosie
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
tot grâul este încolțit așa că au fost siliți să arunce tot grâul în mare. Atunci avva a început să spună fraților: - Asa pățește cel care calcă rânduielile părintelui nostru; culege roadele neascultării. Trebuia să dăm cinci sute de băniți de grâu; prin ele puteam cinsti prin ascultare și pe părintele nostru Teodosie și puteam mângâia și pe săraci. Iată, acum am pierdut aproape cinci mii de băniți de grâu. Ce am folosit noi , fiilor? Dimpotrivă, am făcut două lucruri rele: unul
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
nostru; culege roadele neascultării. Trebuia să dăm cinci sute de băniți de grâu; prin ele puteam cinsti prin ascultare și pe părintele nostru Teodosie și puteam mângâia și pe săraci. Iată, acum am pierdut aproape cinci mii de băniți de grâu. Ce am folosit noi , fiilor? Dimpotrivă, am făcut două lucruri rele: unul, că am călcat porunca părintelui nostru; al doilea, că nu ne-am pus nădejdea în Dumnezeu, ci în hambar. Să învățăm din asta, fraților, ca Dumnezeu este Cel
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
și lirica de dragoste. Femeia „ca o trestie crescută sub umăr,” (Aștept ploaia și drumul) nefiind un obiect de adorație sau muză indispensabilă, e totuși dorită, admirată și așteptată, însă fără „spontaneitate și inocență” (Sunt un lup bătrân): „Femeia din grâu cu pulpele arse/ își răcorește sufletul cu picioarele-n apă,/ mâinile ei ca niște dezmințiri de iubire/ poartă în palme lumina și vântul/ pe care le destăinuie numai păsărilor,/ cu o risipă de împăcare a propriilor zboruri.” (Eu și femeia
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
și le-a dat bătrânului ca să cumpere un măgar pentru caratul apei și să elibereze leul de această slujba. După câtva timp, după ce scăpase leul de caratul apei, conducătorul de cămile, care luase măgarul a venit la Ierusalim să vândă grâu și avea și măgarul cu dânsul. Cand a trecut sfanțul riu Iordan a întâlnit din întâmplare pe leu. Văzând leul a lăsat cămilele și a fugit. Leul recunoscând măgarul a alergat după el și apucând căpăstrul măgarului cu gura, cum
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]