60,329 matches
-
citi Scrisoarea, și negăsind cantitatea de Smochine corespunzătoare cu ce se spunea acolo, îl învinui pe Sclav că le-a mâncat, făcându-l să afle ceea ce Scrisoarea spunea împotriva lui. Însă Indianul (în pofida acestei dovezi) negă cu nevinovăție Faptul, blestemând Hârtia, ca pe o Martoră falsă și mincinoasă. După câtva timp, fiind el din nou trimis cu o altă asemenea Povară, precum și cu o Scrisoare care spunea Numărul exact de Smochine ce trebuiau să fie predate, el însuși, potrivit Obiceiului său
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o ascunse sub o Piatră Mare, liniștindu-se la gândul că, dacă Ea n-o să-l vadă mâncând Smochinele, nu o să poată nicidecum să-l pârască; însă fiind de data asta învinuit și mai tare decât înainte, mărturisi Vina, admirând Hârtia ca pe un Lucru Dumnezeiesc, iar pe viitor promise cea mai mare Fidelitate în orice Însărcinare (ed. a 3-a, Nicholson, Londra, 1707, pp. 3-4)"50. Prin urmare, așa cum arată și minunata poveste de mai sus, sensul este ceva care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cursurile teoretice pentru personal se desfășoară permanent în cadrul societăților de securitate care se respectă"247. Extrase pe tema stilul de leadership/conducere al ma-nagementului: "Relația pe care o are cu subalternii săi este una formală, cuvântul șef existând doar pe hârtie. Umorul și detașarea unui lider sunt principalele calități cu care a reușit să spargă aceste bariere. Cred că ei mă privesc mai mult ca pe un om normal, decât ca pe un șef, deoarece există o coeziune a echipei pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
precum muștele cântând cu spor. Olimpiada geriatrică continuă și în Carol I, unde Nicolaescu, plictisit de atâtea sosii, îl prezintă pe Sergiu Nicolaescu, un Carol de tinerețe puțin cărunt, cu barba neagră, postișă lipită al naibii de prost, ca o bucată de hârtie igienică de popou - trebuie să recunoaștem că mult mai prost îi stătea lui Alexandru al II-lea. În docudrama nicolaesciană, Nicolaescu îl interpretează pe Nicolaescu, care-l joacă aproape postmodern pe Carol I, care grație lui Nicolaescu a redobândit demnitatea
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
tainică vrajă / Și-n umbră eu caut Duh pus comorii ca strajă. / ŤSesam, te deschide!ť șoptesc eu atunci, prins de teamă, / Și iată: coperți sar în lături ca uși care cheamă. / Și cărțile nu mai sunt cărți, înân>negrită hârtie - / Văd săli încărcate cu scule de-naltă magie. / Ușor ating una - deodată răpit sunt în zbor - / Văd feerice țări: cartea mea-i fermecatul covor! / Minuni peste tot - dar în ochi mi le sorb mai cu sete / Din Republica marei dreptăți
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
destinele să se unească într-un tot activ, combativ, și nu să se împrăștie!38 Deși editura își trecea în program, la loc de frunte, editarea unor scriitori progresiști români și occidentali, în realitate, intenția a rămas mai mult pe hârtie, numărul acestor volume fiind extrem de mic. Din totalul de 1.300 de volume, cca. 370 reprezintă beletristică; așadar, aproape 75% din producție era literatură de propagandă. În ceea ce privește scrierile autorilor români, numărul acestora este aproape nesemnificativ în economia planului editorial al
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
lucru: să trăiești în onoare. Să nu fii laș, să fii mereu de partea binelui. Să nu faci rău, să nu pactizezi cu ticăloșii, oricâte avantaje de moment ai dobândi. Când, în 1982, satrapii comuniști îi propuneau să semneze o hârtie care i-ar fi schimbat într-o clipă starea de pușcăriaș în cea de profitor de lux, a răspuns fără ezitare: "Știu cât de adânc poate fi simțământul singurătății. Te gândești că te afli neputincios în fața aparatului polițienesc și al
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
fost de acord cu publicarea antologiei, dar numai după apariția ultimului volum, al 61-lea, din Scrieri. Așa cum am afirmat în câteva articole publicate până acum, niște indivizi de ambe sexe, cu ale căror nume nu vreau să mai mânjesc hârtia, pe care-i consider doar niște personificări ambigene ale politicăriei bolșevice, ale dușmăniei, ale imposturii și ale prostiei, încrucișându-și însușirile specifice și combinându-le, mi-au interzis prin felurite mizerabile tertipuri, după trecerea Dincolo a lui Tudor Arghezi, dreptul
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
nemenționabile, dar termenul (înregistrat de dicționarul on-line 123urban.ro: "Era Edy cu o bunăciune de n-ai văzut") are și utilizări mai "neutre", colocvial-glumețe: "Peisaj bancar cu bunăciuni (...). De undeva din spate iese din două în două minute, plimbînd niște hîrtii, o a patra bunăciune, care ar prinde lejer podiumul la ŤMiss Credit Româniať" (visurat.ro); "piața e plină de Ťbunăciuniť. O Ťbunăciuneť este, prin definiție, ALT| femeie decât a lui" (deaia.wordpress.com). Inevitabil, uzul lărgește sensul și elimină restricțiile
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
foi de ciornă în lumea cu ochelari și creion, cînd se tipărește, cînd stă, nouă, pe rafturi, sau, în fine, cînd folosința îi îngroașă paginile și-i ia din colțuri, cartea are miros. Izul de librărie, de clei și de hîrtie tăiată proaspăt, de coperți nezvîntate. Mirosul bibliotecii, uniform, pierdut în învelișuri de praf. Mirosul anticariatului, mai acru, mai tare, de piei ușor putrezite, cartoane care-ncep să se mănînce și pagini mai prost sau mai bine purtate, cu toate petele
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
bagaj, care și-a însoțit cititorii pe munți, sau căreia i se încredințează, cu o complicitate astăzi desuetă, un semn găsit greu și uitat la adăpostul unui ierbar cu litere. Semne de carte, la propriu, din piele pictată sau din hîrtie simplă, înghit, la plecare, cărțile. Un semn de propagandă, terminat cu o stea roșie de carton, și presărat cu îndemnuri, a rămas într-o ediție din Pillat. Altele sînt bucăți de ziar - o porțiune din If... a nimerit în traducerea
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
îndrăznelile. Bunul plac al acestui om nu cunoscu granițe decît din partea oamenilor de litere, confrații și rivalii săi." Iluminismul a fost, spune Maurras, "dictatura generală a scrisului". Utopie. Revoluția Franceză, spune Maurras, purtîndu-i pică, s-a făcut cu declarații. Cu hîrtii. Napoleon, la rîndu-i, transformă volumele în cod de legi. Firește, Maurras, argumentînd frumos, exagerează. Însă literatura are nevoie de-această încurajare, chiar polemică. Trebuie să știe că a fost în stare să conducă, iar revoluțiile noastre, fiice ale Revoluției Franceze
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
reală. La urma urmei, când vezi că din '92 încoace, de când Evz-ul lui Cristoiu a lansat tot felul de aberații, de exemplu, găini cu patru picioare - le știi mai bine, doar lucrai acolo! - lucruri spuse în gura mare, puse pe hârtie în tiraje de sute de mii de exemplare, iar noi trecem indiferenți pe lângă ele, de ce o aberație similară, dar cu caracter profund simbolic, chiar profetic, să nu se fi petrecut de-adevăratelea, la sfârșitul anilor '40, într-o Românie pe
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
cu cele din Privind viața: Se mai sfiește vreun bărbat, ca în romanele clasice, să privească o doamnă? Îl mai indignează și-l mai doare pe vreun scriitor de azi (ca pe alții din trecut) că un confrate înjură pe hîrtie și în lume? Nu, și nu! Ni s-au golănit ochii, ni s-a birjărit limba". Desigur "foarte importantă" în această privire cochet "bătrînească" e disocierea dintre "cinstea sufletească" și "cinstea cu acte". Dacă ultima e în vogă, cum să
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
studii superioare și mă tocau în ședințele UTM să îmi termin facultatea. Când s-a nimerit să fie numit un nou ministru la învățământ, profesorul Murgulescu, redactorul-șef al Scânteii i-a trimis în primele zile ale mandatului său o hârtie în care solicita ca eu să îmi reiau facultatea de unde am întrerupt-o. A aprobat cererea, m-am întors la Filologie și am dat o grămadă de diferențe ca să absolv anul doi și să trec în anul al treilea, la
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
Dumnezeu farsor s-ar fi jucat cu noi păcălindu-ne să luăm drept esență ceea ce e doar aparență. Am avut această intuiție în Leipzig - oraș de carton de Max Offenbach, din Bibliografia generală (Celebra gară a orașului e confecționată ,,din hârtie gofrată, aplicată pe un suport de placaj"; peronul ,,e din tablă de cutii de conserve, bătută și îndreptată cu pricepere aproximativă"; trenul are roțile ,,prost fixate în osii de cucută", iar ,,biletele sunt, de fapt, frunze de viță pe care
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
într-o delegație oficială prin 1946, împreună cu Parhon și ceilalți, să aibă o întrevedere cu Stalin. împrejurare, în care Eftimiu, văzând că tiranul, tot mâzgălea ceva, pe când îi asculta răbdător pe români, îi ceruse la urmă cu fermecătoarea lui impertinență, hârtia înnegrită. Iar Stalin, surprins, i-o dăduse. Și pe ea erau numai lupi, capete de lupi. Istorica hârtie se află azi undeva în România; poate la Academie?... Dar întrevederea aceasta era mereu amânată. Trece o săptămână, trec două.... Stalin nu
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
care Eftimiu, văzând că tiranul, tot mâzgălea ceva, pe când îi asculta răbdător pe români, îi ceruse la urmă cu fermecătoarea lui impertinență, hârtia înnegrită. Iar Stalin, surprins, i-o dăduse. Și pe ea erau numai lupi, capete de lupi. Istorica hârtie se află azi undeva în România; poate la Academie?... Dar întrevederea aceasta era mereu amânată. Trece o săptămână, trec două.... Stalin nu-i mai primea. Delegația română sta la hotel ca pe ghimpi, la fel ca Neculce pe vremuri. Și
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
indiferența un tragism inexprimabil. însă dincolo de prospecțiunile temporale și de permanenta codificare culturală, artistul a fost în permanență un voluptuos al materiei. De la instrumentele și de la tehnicile consacrate ale pictorului și ale graficianului, de la marile scenografii la focalizările microscopice, de la hîrtia obosită la metalele grele, de la transparența emulsiilor la bitumul nocturn, el a exprerimentat totul cu același rafinament și cu o egală fervoare. Asemenea lui Borges, de care este atît de apropiat prin dinamica mentală și prin abilitatea tehnică, Bitzan a
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
doua: Iar miriștea întinsă până la copilăria mea" - a lui P.G., - nu a lui C. Ț. Ciudată afinitate; ca și obsesia galbenului din lanul bărăgănean, pârjolit de soare. A treia: "Armele dimineața sunt frumoase și marea" (Tot Paul Georgescu, exclama pe hârtie). în continuare, ce scrisesem eu atunci, - să fi fost o dedicație copiată, nu ar fi exclus. Cert este că stă scris: Prozatorului de mare revelație, Paul Georgescu, această Anabasis, Expediție în interior, perpetuă Duminică a muților, pe care domnia sa, cred
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
Brad Pitt în rolul lui Tristan Ludlow ascultînd chemarea sălbăticiei, Jesse James, eroul legendar, im-pe-nitentul și dezamăgitul confederat, jefuitor de bănci și trenuri, cu o carte de vizită impresionantă pentru anii '80 ai secolului XIX în America este personajul de hîrtie, cerneală și celuloid al imaginației multora de la regizorii Henry King, Fritz Lang, Nicholas Ray la romancieri cum este și Ron Hansen al cărui roman l-a ecranizat Andrew Dominik. Ca și Billy Harrigan, viitorul Billy the Kid, sau călăreții unor
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
o mulțime de "portrete" - Boneta, Băiat cu pălărie de paie, Femeie pescuind, Umbrela - în care, ca și în picturi, trăsăturile personajelor sunt neindividualizate. Neobișnuit pentru un artist al secolului al XIX-lea, Seurat desenează fără culoare. Tratează însă colile de hârtie Michallet - pe care le-a folosit aproape exclusiv - ca pe niște pânze pe care "pictează" cu creionul conté și uneori, când vrea să sublinieze albul hârtiei, cu guașă. Artistul nu este interesat de precizia detaliilor, ci de atmosferă. Indiferent de
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
artist al secolului al XIX-lea, Seurat desenează fără culoare. Tratează însă colile de hârtie Michallet - pe care le-a folosit aproape exclusiv - ca pe niște pânze pe care "pictează" cu creionul conté și uneori, când vrea să sublinieze albul hârtiei, cu guașă. Artistul nu este interesat de precizia detaliilor, ci de atmosferă. Indiferent de subiect, imaginile sale au o seriozitate, o tandrețe lipsită de efuziuni care te duce cu gândul la pictura lui Vermeer. Desenele sunt un joc continuu între
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
cârâie": "...găinile n-aveau simțul politic prea dezvoltat / cârâiau în surdină și închideau ochii la ce se-ntâmplă.../. Sarcasmul autorului nu-i cruță nici pe colegii săi scriitori: "noi eram fericiți / și dispuși să ieșim la vânătoarea de lei / cu hârtia de muște... (Găinile) Schimbarea importantă care se produce în atitudinea poetului față de lumea din jur și față de propria poezie constă în trecerea de la o poziție personală la una exponențială.Gesticulația rămâne la fel de spectaculoasă, de năzbâtioasă, dar mesajul poemelor nu mai
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
1989, poezia lui Dinescu abundă în aluzii și trimiteri directe a căror apariție publică în acei ani pare, astăzi încă, neverosimilă. Citez în continuare doar câteva secvențe: "Nu ți-e ușor să înțelegi / că poezia nu mai are nevoie de hârtie / că un glonț se face mai auzit decât o carte.." (Călătorie), "și iată că tot așteptând să se-mpută gloria Golului / lașitatea noastră a con-gelat-o definitiv" (Evoluția vinului), "... n-avem noi nisip câte capete putem ascunde" (Epistolă despre acceptarea realității
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]