8,063 matches
-
posibila modificare de volum, inițial la papila interdentara, sângerarea la sondare (poate fi unul din semnele orale initialeă Răspuns gingival exacerbat la placă. Apare în special la avitaminoza A, deficiență complexului vit. B, înfometare, gingia roșu aprins cu predispoziție la hemoragii Frecvență Nespecificat Nespecificat Caracteristici particulare Reducerea plăcii dentare limitează severitatea leziunii Uneori sunt dificil de determinat clinic Gingivite asociate cu medicațiile Gingivite asociate cu contraceptive orale Gingivite asociate cu boli sistemice Prezența plăcii Placă prezența sau absența La marginea gingivala
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
diferit pe tot parcursul vieții. Distrucția rapidă a osului alveolar se produce în câteva săptămâni sau luni, boala poate progresa fără a se remite până la pierderea dintelui sau devine alternativ liniștită. În cursul fazei active, gingia foarte inflamata prezintă proliferare, hemoragie și exudat. Pacientul suferă adesea de boli intercurente, pierde în greutate și poate fi depresiv. Parodontita refractara Cazurile care, din motive necunoscute nu răspund la terapie și/sau recidivează repede după tratament adecvat au fost denumite parodontite refractare. Ele trebuie
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
unui pacient vârstnic care se prezintă în urgență pentru sincopă, se exclud cauzele amenințătoare de viață care ar fi putut induce sincopa și care necesită gesturi terapeutice/ internare imediată în spital:IMA;tamponada cardiacă;disecția de aortă;pneumotorax cu supapă;hemoragie internă;aritmie cardiacă malignă;disecția de arteră carotidă/vertebrală. Anamneza oferă date prețioase asupra cauzelor declanșatoare și permite diagnosticul etiologic în 50% dintre cazuri. Culegerea de date se va face de la pacient (dacă este posibil) și de la anturaj, iar prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
și doar puține studii arată relația inversă (58-60). Astfel, conform studiului publicat de Mikkola și colaboratorii săi, vârsta reprezintă unul dintre factorii de risc pentru sângerare la terapia trombolitică. S-a identificat un risc de patru ori mai mare de hemoragii majore la terapia trombolitică la pacienții cu vârsta peste 70 de ani, comparativ cu subiecții cu vârsta sub 50 de ani (58). În plus, Stein și colaboratorii săi, într-un studiu publicat în 2012, au arătat că prevalența hemoragiei cerebrale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
de hemoragii majore la terapia trombolitică la pacienții cu vârsta peste 70 de ani, comparativ cu subiecții cu vârsta sub 50 de ani (58). În plus, Stein și colaboratorii săi, într-un studiu publicat în 2012, au arătat că prevalența hemoragiei cerebrale în rândul pacienților cu embolie pulmonară tratați cu trombolitic crește cu vârsta (59). Un studiu amplu din 2013 arată că, la pacienții vârstnici, inclusiv la cei cu comorbidități, riscul de hemoragii fatale drept complicație a tratamentului trombolitic este mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
studiu publicat în 2012, au arătat că prevalența hemoragiei cerebrale în rândul pacienților cu embolie pulmonară tratați cu trombolitic crește cu vârsta (59). Un studiu amplu din 2013 arată că, la pacienții vârstnici, inclusiv la cei cu comorbidități, riscul de hemoragii fatale drept complicație a tratamentului trombolitic este mai mic decât numărul de decese, consecința emboliilor pulmonare instabile hemodinamic, la bolnavi la care nu s-a inițiat terapia trombolitică. În plus, acest studiu a arătat că în cazul pacienților cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
aPTT-ului în primele 24 de ore de la inițierea heparinei nefracționate a determinat rate înalte ale recurenței tromboembo-lis-mului venos (8,2% versus 2,7%) (64). Conform studiilor, vârsta înaintată reprezintă un factor de risc atât pentru sângerare, cât și pentru hemoragii majore. Astfel, riscul crește de 1,4 ori, respectiv 1,6 ori per decadă de vârstă (65,66). De aceea sunt necesare doze mai mici de heparină nefracționată pentru a menține aPTT-ul la valori terapeutice. Factorii care modifică valorile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
nedializați, cu clearance de creatinină mai mic de 30 ml/minut, care primeau tratament cu doze terapeutice de enoxaparină (1 mg/kg de două ori pe zi), a arătat că aceștia prezentau un risc de trei ori mai mare de hemoragii majore și valori semnificativ mai ridicate ale nivelurilor anti-factor X, comparativ cu subiecții cu clearance de creatinină peste 30 ml/minut. Studiul a arătat că reglarea empirică a dozei de enoxaparină reduce acest risc hemoragic (70). În ceea ce privește administrarea dalteparinei în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
U/kg/zi) (68,71). Într-un studiu care a inclus 200 de pacienți vârstnici (vârsta medie 85 de ani, clearance de creatinină > 20 ml/min) cărora li s-au administrat doze terapeutice de tinzaparină s-a arătat că rata hemoragiilor majore a fost scăzută (1,5%) și majoritatea acestora au fost atribuite interacțiunilor medicamentoase(68). Așadar, deși heparinele cu greutate moleculară mică sunt eficiente în tratamentul emboliei pulmonare, la pacienții vârstnici există un risc hemoragic chiar la doze standard terapeutice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
și a interacțiunilor medicamentoase care potențează sângerarea. Polipragmazia poate crește interacțiunile medicamentoase și riscul hemoragic. Un studiu care a inclus pacienți cu vârsta peste 70 de ani care primeau tratament cu anticoagulante orale a demonstrat că rata standardizată a incidenței hemoragiilor gastrointestinale (exprimată ca raportul cazurilor observate la numărul de cazuri așteptate) a fost de 2,1. Atunci când terapia anticoagulantă era asociată cu tratament concomitent cu aspirină sau corticosteroizi, acest raport a fost de 2,1, iar asocierea cu antiiinflamatoarele non-steroidiene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
observate la numărul de cazuri așteptate) a fost de 2,1. Atunci când terapia anticoagulantă era asociată cu tratament concomitent cu aspirină sau corticosteroizi, acest raport a fost de 2,1, iar asocierea cu antiiinflamatoarele non-steroidiene crește rata standardizată a incidenței hemoragiilor gastrointestinale la 5,0 (72). În plus, s-a arătat că asocierea aspirinei la tratamentul cu warfarină dublează riscul hemoragiilor intracraniene (73). În ceea ce privește tratamentul cu anticoagulante orale, rezultatele unui studiu prospectiv, care a inclus 2.745 de pacienți care au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
aspirină sau corticosteroizi, acest raport a fost de 2,1, iar asocierea cu antiiinflamatoarele non-steroidiene crește rata standardizată a incidenței hemoragiilor gastrointestinale la 5,0 (72). În plus, s-a arătat că asocierea aspirinei la tratamentul cu warfarină dublează riscul hemoragiilor intracraniene (73). În ceea ce privește tratamentul cu anticoagulante orale, rezultatele unui studiu prospectiv, care a inclus 2.745 de pacienți care au primit antagonist de vitamină K, au arătat că vârsta peste 70 de ani reprezintă un factor de risc pentru hemoragie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
hemoragiilor intracraniene (73). În ceea ce privește tratamentul cu anticoagulante orale, rezultatele unui studiu prospectiv, care a inclus 2.745 de pacienți care au primit antagonist de vitamină K, au arătat că vârsta peste 70 de ani reprezintă un factor de risc pentru hemoragie direct proporțional cu intensitatea anticoagulării (74). Persoanele vârstnice prezintă un răspuns exagerat la warfarină, astfel că o doză terapeutică determină o creștere importantă a valorilor International Normalised Ratio (INR). De aceea, recomandările la pacien ii vârstnici sunt pentru a începe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
noi), ceea ce contribuie la creșterea riscului de apariție a efectelor adverse (10). Cele mai frecvente cauze induse de administrarea de medicamente care determină spitalizarea sunt hipotensiunea ortostatică și vertijul, urmate de căderi, IC, delirul. Alte simptome care determină spitalizarea sunt hemoragiile digestive, aritmiile, crizele anginoase, convulsiile. Dintre medicațiile pentru afecțiunile cardiovasculare, cel mai frecvent implicați în apariția efectelor adverse la vârstnici sunt inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei și diureticele. O altă categorie este reprezentată de efectele toxice. De exemplu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
fluxului sanguin cerebral, cu impact asupra arhitecturii microcirculației și a reactivității vasculare (13). Vârsta a treia se corelează și cu prezența modificărilor vasculare responsabile de un risc mai mare de sângerare intracerebrală, cum ar fi angiopatia amiloidă, care poate cauza hemoragii lobare și microsângerări intracerebrale (14,15). Aceste elemente au impact asupra managementului AVC-ului ischemic cu eventuala necesitate a unei terapii anticoagulante. De aceea, evaluarea atentă a antecedentelor vasculare ale pacientului vârstnic și investigațiile imagistice cerebrale joacă un rol important
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
risc mare de sângerare (23). Conform ghidului american revizuit în 2010 al American Heart Association (AHA)/ American Stroke Association (ASA) de prevenție primară a AVC, HTA reprezintă cel mai important factor de risc independent și modificabil pentru AVC ischemic și hemoragia intracerebrală (24). Valorile tensionale constant crescute contribuie la deteriorarea vasculară și este una dintre cauzele frecvente ale lipohialinozei. HTA poate fi cauza unui AVC ischemic sau hemoragic sau poate contribui la ruperea unui anevrism sau a unei malformații arterio-venoase, care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
centru la altul, în funcție de experiență) se poate aplica tromboliza. Metoda este indicată în funcție de scorul de evaluare al deficitelor neurologice acute (conform scalei NIHSS - National Institute of Health Stroke Scale) și după eliminarea contraindicațiilor absolute (prezența unui hematom intracerebral, antecedente de hemoragie importantă recentă, intervenție chirurgicală majoră recentă, risc hemoragic). În țara noastră, această strategie terapeutică de urgență este în curs de implementare în centrele specializate regionale. Trebuie știut că datele privind beneficiul trombolizei la persoanele de peste 80 de ani sunt controversate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
reprezintă o barieră pentru aplicarea trombo lizei (33). Pe de altă parte, alte studii (de exemplu, Safe Implementation of Thrombolysis in Stroke-Monitory Study - SITS-MOST, 2008) au exclus pacienții peste 80 de ani, din cauza predispoziției mai mari a acestei populații la hemoragie intracerebrală după tromboliză. Factorii care predispun categoria de pacienți în vârstă la hemoragie intracerebrală sunt în special microangiopatia asociată vârstei (angiopatia amiloidă alături de angiopatia hiperten sivă) și leucoaraioza (34). O analiză sistematică a pacienților cu AVC ischemic cu vârsta de peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
studii (de exemplu, Safe Implementation of Thrombolysis in Stroke-Monitory Study - SITS-MOST, 2008) au exclus pacienții peste 80 de ani, din cauza predispoziției mai mari a acestei populații la hemoragie intracerebrală după tromboliză. Factorii care predispun categoria de pacienți în vârstă la hemoragie intracerebrală sunt în special microangiopatia asociată vârstei (angiopatia amiloidă alături de angiopatia hiperten sivă) și leucoaraioza (34). O analiză sistematică a pacienților cu AVC ischemic cu vârsta de peste 80 de ani care au beneficiat de terapie trombolitică intravenoasă în urgență a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
comparativ cu pacienții mai tineri care au primit aceeași terapie (35). Riscul sângerării intracerebrale simptomatice a fost însă similar la populația vârstnică și la cea mai tânără, în același studiu. În același sens, și alte studii au evidențiat că riscul hemoragiei intracere brale legate de administrarea terapiei trombolitice în faza acută a AVC nu este amplificat de vârstă (36). Este nevoie, însă, de mai multe studii clinice randomizate, dedicate specific populației vârstnice cu AVC. Fibrinoliza intraarterială este o opțiune de tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
estetic favorabil. Dezavantajul major derivă din costurile prohibitive de achiziție ale sistemului robotic, folosirii sistemului de canule HeartPort (mai scumpe decât canulele clasice), prelungirea timpului operator și, nu în ultimul rând, curba de învățare a chirurgului. În timpul intervenției pot apărea hemoragii sau defecte de execuție a anastomozelor, ceea ce presupune convertirea imediată în chirurgie clasică, deschisă. Tratamentul chirurgical al complicațiilor mecanice ale bolii coronariene Complicațiile mecanice postinfarct miocardic care beneficiază de tratament chirurgical sunt defectul septal ventricular (DSV) prin necroza septului, ruptura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
nivelul plăgii chirurgicale sau tensiunilor în anastomoză ce determină ruptura suturilor. Pseudoanevrismele cu debut tardiv implică cel mai frecvent procese de ateroscleroză progresivă. Complicațiile afectării anevrismale a grefei includ tromboza, formarea de fistule cu atriul sau ventriculul drept, ruptura cu hemoragie secundară și infarct miocardic (16). 21.3.5.3. Complicații comune ale BAC cu vene și artere Complicațiile iatrogene pot determina ocluzia directă sau indirectă a grefelor prin formarea de trombi, disecție la manipulare, debit sanguin crescut prin artera coronară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
pericardice (22-85% dintre cazuri) prezintă ca factori de risc terapia anticoagulantă postoperatorie sau tulburările de coagulare secundare BAC. Tamponada cardiacă precoce (0,8-6% dintre cazuri) se instalează în primele 24 de ore postoperator și se tratează chirurgical prin identificarea sursei hemoragiei. Tamponada cardiacă tardivă se instalează în 5-7 zile postoperator și este secundară drenajului mediastinal excesiv (7). Pleurezia se dezvoltă în prima săptămână postoperator în 1-4% dintre cazuri, este de dimensiuni reduse, unilaterală, în cavitatea pleurală stângă, necorelată cu lărgirea siluetei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
sternale este redusă, rata de mortalitate raportată în literatura de specialitate atinge 25%. Factorii chirurgicali de risc de infecție loco-regională sunt numeroși și asociază practicarea unor intervenții chirurgicale laborioase, defecte de închidere a sternului, transfuzii sanguine, reexplorări precoce pentru controlul hemoragiei (10). BAC se asociază cu complicații neurologice (6% dintre cazuri), dintre care AVC este cea mai debilitantă, în ciuda agenților cardioplegici și ameliorării tehnicii chirurgicale din ultimele decenii. Creșterea riscului de AVC odată cu vârsta se corelează cu prevalența patologiei aortice, ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
pacientului. Vârsta crește prevalența FA cu 40% la fiecare 10 ani post-BAC (10). Disfuncția renală postoperatorie (4,1% dintre cazuri) este o complicație severă post-BAC cu bypass cardiopulmonar, vârsta fiind un factor predictiv pozitiv important (22). Complicații gastrointestinale de tipul hemoragii digestive, ischemie mezenterică, pancreatite, colecistite, ulcer perforat, ileus survin în 0,3-4% dintre cazuri, mecanismul fiziopatologic fiind reprezentat de vasoconstricția și hipoperfuzia în teritoriul splanhnic. Mortalitatea postoperatorie intraspitalicească în primele 30 zile este de aproximativ 1-3% și depinde de dotarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]