5,715 matches
-
transfer al cunoașterii științifice în decizia politică, ci un mod prin care aceasta din urmă să o ia în considerare pe prima. Era, oare, posibil ca politica să fie gîndită altfel? Hotărînd să discut despre asta cu Edgar Morin și Henri Laborit, și după o serie de conversații comune, am contactat un anumit număr de persoane, nu prea multe, pentru a evita "zgomotul și furia". Cunoștințele de sociologie, psihologie, biologie, cibernetică ale lui Laborit și Morin, interesul lor pentru teoria sistemelor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
eram la vremea respectivă. Și îl cunoașteam pe Jean-François Boissel, informatician care conducea, împreună cu trei asociați, unul dintre cele mai importante cabinete de brevete din Paris. Cucerit de aceste personaje creative, le-am cerut să vină la prima noastră întîl-nire. Henri Laborit ne-a propus să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber, biolog, care lucra cu el, și pe Jacques Sauvan, medic, cibernetician de mare clasă care i-a urmat lui Louis Couffignal la președinția Societății franceze de cibernetică. În
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
erau deci Robin, Buron, Laborit, Morin, Baillet, Boissel, Rosenthal, Sauvan, Weber și Laurent. Conform arhivelor, prima întîlnire a avut loc pe 12 februarie 1969. J.R. Da, dar între decembrie ΄68 și februarie ΄69 am avut multe întîlniri cu Robert Buron, Henri Laborit și Edgar Morin pentru a ne gîndi la eventualii participanți, la orientările grupului, la metodele de lucru și de abordare. În primele întîlniri, fiecare s-a prezentat, și-a evocat parcursul profesional și orientările, apoi și-a expus principalele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
odată ce erau abordate aceste teme noi care sînt teoria informației, teoria sistemelor, descoperirile biologiei moleculare și ale funcționării cerebrale. Am avut apoi norocul de a mări repede grupul prin sosirea unor personalități puternice: René Passet, Jacques Attali, Joël de Rosnay, Henri Atlan, Michel Serres și mulți alții. B.C. Contextul istoric era, de asemenea, important: 1968 a fost, totuși, o perioadă aparte... J.R. Prima întîlnire, decisivă, întîlnirea Objectif 72, cu Morin, Laborit, Buron și cu mine, datează din decembrie ′68. E adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mine, datează din decembrie ′68. E adevărat că trăisem momentul Mai ′68 ca pe un moment mare, ca pe un formidabil detonator. Doar Jack Baillet și Jacques Sauvan se aflau departe de o asemenea harababură, însă Robert Buron, Edgar Morin, Henri Laborit și eu însumi resimțisem puternic imensa semnificație a lui Mai ′68. B.C. Grupul celor Zece lucra împreună cu Objectif 72? J.R. Nu. Era de la sine înțeles că acest grup urma să aibă o viață autonomă. B.C. Întîlnirile erau informale. J.R.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în cadrul societății aflate în curs de elaborare"? J.R. Cîțiva dintre noi, Jacques Sauvan mai ales, erau interesați de ideea creierului uman descris de Joël ca un calculator. Încă nu fusesem puși în gardă cu privire la efectele perverse ale acestei analogii de către Henri Atlan, a cărui sosire este posterioară acestei întîlniri. Dar deschiderea propusă de Joël a fost foarte importantă. Poate fi considerat unul dintre stîlpii Grupului celor Zece. Joël era la vremea respectivă responsabil cu dezvoltarea și cu aplicațiile tehnologice la Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
am discutat și am văzut că era interesat să cunoască Grupul celor Zece. La una dintre întîlni-rile grupului, am propus să-l invităm și toată lumea a fost de acord. B.C. Jacques Attali este, cred, cel care l-a invitat pe Henri Atlan la o reuniune a Grupului celor Zece în 1972. J.R. Da, după apariția cărții sale L'organisation biologique et la théorie de l'infor-mation (Organizarea biologică și teoria informației). Grație formației sale de biofizician, Henri Atlan ne-a explicat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
l-a invitat pe Henri Atlan la o reuniune a Grupului celor Zece în 1972. J.R. Da, după apariția cărții sale L'organisation biologique et la théorie de l'infor-mation (Organizarea biologică și teoria informației). Grație formației sale de biofizician, Henri Atlan ne-a explicat, în prima expunere, cum vedea el conceptul de informație în cazurile aplicării sale la ceea ce e viu. Pentru că am fost impresionați de prezentarea sa și pentru că Henri și-a exprimat dorința de a rămîne în grup
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
biologică și teoria informației). Grație formației sale de biofizician, Henri Atlan ne-a explicat, în prima expunere, cum vedea el conceptul de informație în cazurile aplicării sale la ceea ce e viu. Pentru că am fost impresionați de prezentarea sa și pentru că Henri și-a exprimat dorința de a rămîne în grup, l-am primit cu bucurie. Afinități deosebite i-au unit repede pe Henri Atlan, Jacques Attali, Michel Serres, Joël de Rosnay și Edgar Morin. Henri Atlan a devenit unul dintre fideli
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
informație în cazurile aplicării sale la ceea ce e viu. Pentru că am fost impresionați de prezentarea sa și pentru că Henri și-a exprimat dorința de a rămîne în grup, l-am primit cu bucurie. Afinități deosebite i-au unit repede pe Henri Atlan, Jacques Attali, Michel Serres, Joël de Rosnay și Edgar Morin. Henri Atlan a devenit unul dintre fideli și unul dintre elementele cele mai "semnificative" ale Grupului celor Zece. Foarte activ, participînd la dezbateri, a jucat un rol central în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
impresionați de prezentarea sa și pentru că Henri și-a exprimat dorința de a rămîne în grup, l-am primit cu bucurie. Afinități deosebite i-au unit repede pe Henri Atlan, Jacques Attali, Michel Serres, Joël de Rosnay și Edgar Morin. Henri Atlan a devenit unul dintre fideli și unul dintre elementele cele mai "semnificative" ale Grupului celor Zece. Foarte activ, participînd la dezbateri, a jucat un rol central în deschiderea noastră. Ne-a învățat să reflectăm mai bine asupra interacțiunilor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politică. Cu marea sa rigoare, insista asu-pra separării, pe care trebuie să o avem mereu în minte, dintre perspectiva ștințifică și perspectiva politică, și ne avertiza mereu asupra pericolului reprezentat de argumentele analogice duse prea departe. Am sperat mereu că Henri Atlan va fi unul dintre cei care vor putea într-o bună zi să asigure existența unor punți între reflecția filosofica, politică și cea științifică. B.C. Grupul celor Zece s-a lansat în 1972 în aventura publicării acelor Cahiers des
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Clubului de la Roma și înaintea venirii lui Michel Rocard, ați avut un invitat care a devenit membru activ al Grupului celor Zece: Michel Serres. J.R. Da, Grupul celor Zece l-a primit pe Michel Serres, care fusese invitat probabil de Henri Atlan în 1973. Mulți dintre noi cunoșteam importanța cercetărilor pe care le făcea în calitate de filosof al științelor. În acea seară, Michel Serres a luat cuvîntul după ce-am schimbat informații despre cărțile recente și ideile noi și am rămas uimiți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Acest stagiu era destinat cercetătorilor consacrați și era despre "transferuri de modele în slujba științei umane." Majoritatea membrilor Grupului celor Zece au luat parte la el: René Passet, Jacques Sauvan, Jean-François Boissel, Alain Laurent, Jacques Robin, André Leroi-Gourhan, Michel Philippot, Henri Laborit, Jack Baillet, Gérard Rosenthal, Joël de Rosnay, Jacques Attali, Jacques Piette și Odette Thibault. J.R. Acest stagiu s-a întins pe durata a trei ședințe de trei zile fiecare. Am semnat o convenție cu Centrul de educație permanentă al
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
impresionați de expunerea lui René Thom despre teoria catastrofelor. Încă nu adoptase la vremea respectivă pozițiile rigide asu-pra determinismului, poziții pe care le-a exprimat după aceea. Dezbateri aprinse vor avea loc mult mai tîrziu între el, Edgar Morin și Henri Atlan. În cursul acelei seri însă și-a expus teoria catastrofelor, care a fost o relevație pentru noi. René Thom și-a manifestat interesul pentru grup, dar noi am simțit numaidecît nu principiul de individuație, ci individualismul: omul își avea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de vedere al vieții de grup, căci grupul își pierduse din forță odată cu proiectul inițial de a considera sub toate aspectele raporturile dintre știință și poli-tică. Dispariția prematură a lui Robert Buron a contribuit fără îndoială mult la aceasta. B.C. Henri Atlan mărturisea, într-un in-terviu recent, că această perioadă a grupului îl in-teresa mai puțin. Existau mai puține aporturi externe cînd trebuiau discutate manuscrise. Ar fi trebuit poate să ieșiți din Hexagon pentru a putea atrage mari oameni de știință
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
au vorbit mai înainte. A mai fost și întîlnirea deja amintită cu membrii Clubului de la Roma, stagiul pentru cercetători. Trebuie să mai cităm și participarea la două zile ale Partidului socialist, după congresul de la Épinay: prin mijlocirea lui Jacques Piette, Henri Laborit, Alain Laurent, Jack Baillet și cu mine am fost invitați de Partidul socialist să participăm la una din zilele de studiu consacrate raporturilor dintre știință și politică. A fost prezentă crema partidului, François Mitterrand și-a făcut apariția la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acțiune politică directă: Robert Buron, Jacques Piette, Jacques Attali, Jacques Delors, Michel Rocard. Alți membri vor juca un rol adesea remarcabil în domeniul științei, cunoașterii, popularizării acesteia, își vor orienta acțiunile în speranța de a pă-trunde în mintea oamenilor politici. Henri Altan, René Passet, Edgar Morin, Joël de Rosnay și cu mine ne regăsim într-o serie de inițiative ulterioare; crearea CESTA ori aceea a Grupului Știință /Cultură. Interacțiunea dintre știință și politică își va găsi aici un nou teren pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
alții și în pozițiile adoptate de fiecare, influența Grupului celor Zece se traduce, în opinia mea, și prin activitățile socio-politice care se suprapun între 1978-1996. MĂRTURIA LUI ANNIE ROBIN 31 Îmi amintesc unele prînzuri la Robert Buron, la care participau Henri Laborit și Jacques Robin, precum și alte întîlniri, între Edgar Morin, Gérard Rosenthal, Jacques și eu însămi, de dinaintea constituirii Grupului celor Zece. Concluzia formulată era că oameni aparținînd unor științe diferite nu se cunoșteau, că știința putea oferi mai mult decît
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a MRP32, un om foarte deschis și care știa să asculte. Jean Robin conducea dezbaterile. Discutam despre literatură cu Gérard Rosenthal. Edgar Morin era greu de urmărit, căci folosea des "scurtături", uneori era dificil de înțeles unde voia să ajungă. Henri Laborit ne-a fermecat cu teoriile sale despre creier. Avînd culturi diferite, Laborit și Baillet discutau adesea cu înverșunare. Aveam impresia că Alain Laurent nu se simțea bine, nu era chiar în largul său în acest mediu. Erau foarte puține
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
primul rînd, am avut impresia că acest grup care se înțelegea așa de bine se închidea în el însuși. Al doilea aspect care mă deranja era legat de sentimentul că grupul se scin-da în două: Jacques Attali, Joël de Rosnay, Henri Atlan și Michel Serres formau un grup în interiorul grupului și schimbau bilețele în timpul întîl-nirilor. Ultimul punct negativ privește transformarea întîlnirilor în unele dedicate corectării de manuscrise. Pentru mine, aceste abateri reprezentau semnele unui sfîrșit apropiat. OBJECTIF 72 (OBIECTIV 72): ÎNTÎLNIREA
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
contra-atac în fața unui pericol, a "creierului reptilian". Progresul ar fi, după Buron, de a apela la al treilea creier, zonele neocorticale ce permit asociațiile de idei. Această concepție a "celor trei creiere", dezvoltată de Mac Lean, a fost reluată de Henri Laborit, care a prezentat-o la întîlnirile Grupului celor Zece, iar unii dintre participanții la aceste întîlniri au reluat-o după aceea. Robert Buron apreciază această definiție a politicii: "arta de a face posibil ceea ce este necesar", dar pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lumii al treia, curajos, cinstit și generos sunt tot atîtea adjective folosite pentru a-l caracteriza pe acest om pe care mai mulți membri ai Grupului celor Zece l-au urmat în lupta politică (Jacques Robin, René Passet, Jean-François Boissel). HENRI LABORIT (1914-1995)37: BIOLOGIE ȘI POLITICĂ Biolog și scriitor, Henri Laborit a apărut în fața marelui public în 1980, în filmul lui Alain Resnais, Mon oncle d'Amérique (Unchiul meu din America). Născut la Hanoi pe 21 noiembrie 1914, își face
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
adjective folosite pentru a-l caracteriza pe acest om pe care mai mulți membri ai Grupului celor Zece l-au urmat în lupta politică (Jacques Robin, René Passet, Jean-François Boissel). HENRI LABORIT (1914-1995)37: BIOLOGIE ȘI POLITICĂ Biolog și scriitor, Henri Laborit a apărut în fața marelui public în 1980, în filmul lui Alain Resnais, Mon oncle d'Amérique (Unchiul meu din America). Născut la Hanoi pe 21 noiembrie 1914, își face studiile la l'École de santé navale (Școala de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Africa de Nord în calitate de chirurg medical, iar după război începe studii de fiziologia sistemului nervos și devine cercetător. Descoperă, în 1951, efectele clorpromazinei, substanță psihotropă ce va servi drept tratament pentru psihotici. În 1957, această descoperire a tranchilizantului le va aduce lui Henri Laborit și lui Pierre Deniker premiul Lasker, una dintre cele mai imporante recompense americane. În anii '50, Laborit s-a mai interesat de hibernarea artificială, adică de utilizarea răcirii corpului uman ca metodă de tratament pentru a-l proteja de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]