4,644 matches
-
Națională a României pentru UNESCO asupra activităților desfășurate și asupra modificărilor survenite în componență să. Articolul 9 Comitetul asigura corelarea programelor naționale din domeniul hidrologiei și gospodăririi resurselor de apă cu recomandările Consiliului Interguvernamental de Coordonare a Activității în cadrul Programului hidrologic internațional, coordonat de UNESCO. Articolul 10 Comitetul colaborează cu Comisia Națională a României pentru UNESCO pentru asigurarea corelării programului cu alte activități cultural-științifice, conform prerogativelor acestei comisii. Articolul 11 Comitetul participa cu experți la tratarea și elaborarea temelor și proiectelor
HOTĂRÂRE nr. 568 din 20 septembrie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119151_a_120480]
-
prerogativelor acestei comisii. Articolul 11 Comitetul participa cu experți la tratarea și elaborarea temelor și proiectelor cu caracter internațional, care fac obiectul colaborării regionale și globale; propune experți și raportori pentru grupele de lucru, comisiile și conferințele organizate în cadrul Programului hidrologic internațional. Articolul 12 Comitetul participa cu delegați la acțiunile și manifestările științifice internaționale legate de Programul hidrologic internațional. Articolul 13 Comitetul coordonează și corelează pe plan național programul propriu cu programele elaborate de Organizația Meteorologică Internațională, Organizația pentru Alimentație și
HOTĂRÂRE nr. 568 din 20 septembrie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119151_a_120480]
-
caracter internațional, care fac obiectul colaborării regionale și globale; propune experți și raportori pentru grupele de lucru, comisiile și conferințele organizate în cadrul Programului hidrologic internațional. Articolul 12 Comitetul participa cu delegați la acțiunile și manifestările științifice internaționale legate de Programul hidrologic internațional. Articolul 13 Comitetul coordonează și corelează pe plan național programul propriu cu programele elaborate de Organizația Meteorologică Internațională, Organizația pentru Alimentație și Agricultură F.A.O. și de alte organizații și organisme naționale și internaționale de specialitate. Articolul 14 Comitetul
HOTĂRÂRE nr. 568 din 20 septembrie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119151_a_120480]
-
corelează pe plan național programul propriu cu programele elaborate de Organizația Meteorologică Internațională, Organizația pentru Alimentație și Agricultură F.A.O. și de alte organizații și organisme naționale și internaționale de specialitate. Articolul 14 Comitetul propune includerea activităților pentru realizarea Programului hidrologic internațional în programul de relații internaționale al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al unităților de specialitate și urmărește derularea acestor activități. Articolul 15 Pentru desfășurarea activităților Comitetului Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional, secretariatul tehnic permanent al acestuia
HOTĂRÂRE nr. 568 din 20 septembrie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119151_a_120480]
-
propune includerea activităților pentru realizarea Programului hidrologic internațional în programul de relații internaționale al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al unităților de specialitate și urmărește derularea acestor activități. Articolul 15 Pentru desfășurarea activităților Comitetului Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional, secretariatul tehnic permanent al acestuia va fi dotat cu: un telefon-fax cu acces internațional, calculator P.C. cu imprimantă și un xerox format mic, împreună cu materialele consumabile și de birou aferente. Anexă 5 REGULAMENT privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale
HOTĂRÂRE nr. 568 din 20 septembrie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119151_a_120480]
-
de stâlpi, piloți, cămine etc. Articolul 9 Pentru lățimea zonei de protecție a construcției cu rol de apărare se vor lua în considerare valorile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea apelor nr. 107/1996 . 3. Elementele de teren topografice, hidrologice, geotehnice, necesare stabilirii soluțiilor de traversare Articolul 10 Elementele topografice trebuie să redea, ca poziție, forma și dimensiuni, toate particularitățile planimetrice și altimetrice ale terenului, digului, barajului și ale albiei, ale altor construcții din zona traversării, suficiente pentru a permite
ORDIN nr. 615 din 21 iulie 1997 privind aprobarea Procedurii de emitere a aprobării de traversare a digurilor, barajelor şi a altor construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi a Indrumatorului tehnic pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de traversare a digurilor, barajelor şi a altor construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119305_a_120634]
-
42 Filialele R.A.A.R. și unitățile care au în administrare construcțiile cu rol de apărare vor exercita controlul operativ al execuției lucrărilor de traversare față de grafic și vor asigura, în colaborare cu executantul, adaptarea procesului de execuție față de regimul hidrologic, astfel că în nici o fază să nu fie periclitată construcția cu rol de apărare. Articolul 43 La începerea lucrărilor și la terminarea acestora se vor încheia procese-verbale între unitatea executanta și unitatea care are în administrare digul. În procesul-verbal ce
ORDIN nr. 615 din 21 iulie 1997 privind aprobarea Procedurii de emitere a aprobării de traversare a digurilor, barajelor şi a altor construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi a Indrumatorului tehnic pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de traversare a digurilor, barajelor şi a altor construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119305_a_120634]
-
și socio-economice ale acestor modificări, strategiile și mijloacele de atenuare. 1.7. Studiul complex al regimului secetelor din România în vederea evaluării tendințelor de aridizare și deșertificare. 1.8. Cercetări și tehnologii pentru valorificarea eficientă a resurselor de apă din rețelele hidrologice și hidrogeologice în condițiile variabilității climatice. 1.9. Cercetări privind Mediul Marin și Delta Dunării. 1.10. Cercetări privind refacerea și extinderea vegetației forestiere în corelație cu sistemul ecologic. 1.11. Cercetări și studii privind alunecările de teren cu sistematizarea
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
modernizarea amenajărilor existente; 6.1.4. Tehnologii agricole: - Elaborarea de tehnologii pentru cultura plantelor adecvate condițiilor naturale, tehnice, sociale și economice; - Dezvoltarea și protecția agroecosistemelor; - Fiziologia reproducției, nutriției și producțiilor de animale. 6.1.5. Program antiseceta: - Prognoze, evaluări meteo - hidrologice; - Protecție teren (îmbunătățiri funciare, irigații); - Tehnologii agricole; - Cercetări în domeniul geneticii, ameliorări și utilaje, echipamente specifice; 6.1.6. Protejarea sănătății plantelor și animalelor: - Mecanismul de rezistență a plantelor de cultură față de patogeni și dăunători și a organismelor dăunătoare față de
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
de teren ocupată definitiv de 207 ha, din care 4 ha arabil, 60 ha pășune, 12 ha fond forestier și 131 ha neproductiv. 3. Necesitatea și oportunitatea: Amenajarea are un caracter complex și va îndeplini următoarele funcțiuni: - producerea în anul hidrologic mediu a 41.500 MWh energie electrica în Hidrocentralele Buzău I (P = 11 MW) și Buzău II (P = 10,5 MW) prin uzinarea unui debit multianual de 20,14 mc/s timp de 1.920 ore/an la o cădere
HOTĂRÂRE nr. 708 din 20 iunie 1990 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiţii "Amenajarea complexă a rîului Buzău, pe sectorul municipiului Buzău". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107212_a_108541]
-
1997 (credite, creanțe, arierate etc.). 11. Lista documentelor topografice existente la unitatea de care aparține mină/carieră. 12. Problemele de mediu existente: poluarea solului, apelor, aerului, modificări ale terenurilor, dinamica utilizării terenurilor, stabilitatea haldelor și a altor depozite, modificarea regimului hidrologic datorită marilor exploatări la zi, indicatorii urmăriți. 13. Concluzii care motivează închiderea/conservarea minei/carierei, în conformitate cu art. 2 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 51/1997 . ÎI. Anexe la instrucțiuni Anexă A 1 SITUAȚIA rezervelor geologice la Mină/Carieră
ORDIN nr. 90 din 4 noiembrie 1997 privind conţinutul-cadru al documentaţiilor necesare pentru conservarea şi închiderea minelor şi carierelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117611_a_118940]
-
și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cură internă, lacurilor și nămolurilor terapeutice, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996 se instituie zone de protecție sanitară și perimetre de protecție hidrologica în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității acestora. Articolul 2 Sunt supuse protecției sanitare următoarele obiective: 1. sursele de apă din acviferele subterane sau din apele de suprafață, folosite pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populației, a agenților
HOTĂRÎRE nr. 101 din 3 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117665_a_118994]
-
următoarele considerații: gradul redus de siguranță al barajelor de acest tip la deversare ca urmare a viiturilor din timpul execuției, ceea ce dispune luarea unor măsuri de siguranță din timp pentru evitarea sau limitarea producerii pagubelor; necesitatea analizei aprofundate a regimului hidrologic la ape mari în amplasamentele în care se execută aceste baraje; necesitatea executării lucrărilor de depuneri în strânsă corelare cu regimul de pe mari; în timpul viiturilor când apar probleme de deversare este necesară alertarea populației și evacuarea instalațiilor din ampriza barajului
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
tehnologiei cadru pentru excavarea canalelor de derivație a centralelor hidraulice. Canalele de derivație din punct de vedere funcțional se împart în: canale de aducțiune; canale de fugă. Din punct de vedere al terenului pe care se construiesc (topografic, geologic ți hidrologic), canalele hidroenergetice se pot împărți în următoarele categorii: canale executate în umplutură; canale în profil mixt (parțial în umplutură, parțial în săpătură); canale de coastă; canale în săpătură în aluviuni; canale în săpătură în aluviuni și în marne sau roci
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
stare bună pentru circulație; rețelele electrice și telefonice terminate terenul să fie predat cu proces verbal constructorului liber de orice sarcină. Tehnologia de execuție diferă de la lucrare la lucrare, fiecare canal fiind unicat din punct de vedere al condițiilor geologice, hidrologice, condiții de relief, etc. Din acest motiv și proiectele de execuție precum și proiectul tehnologic se întocmesc pentru fiecare lucrare în parte. În prezentul proiect cadru tehnologic de excavare a canalelor de derivație se pune aspect special pe două variante principale
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
mc, care a fost cea mai mare alunecare de taluz. Alunecările și deformațiile s-au datorat geomorfologiei terenului, stratificației și naturii straturilor precum și condițiilor hidrogeologice din amplasament. Acest lucru se datorează faptului că nu s-au făcut studii geologice și hidrologice suficiente înainte de începerea excavațiilor și nu au fost oprite lucrările de excavații imediat cu au apărut fisurile în teren. Măsuri de remediere au fost luate pe parcurs prin consolidarea terenului prin piloți de beton armat de 16 18 m adâncime
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
mijloc, dar destul de scump, pentru că presupune treaptă biologică de tratare); controlul surselor difuze, fie prin limitarea aplicării îngrășămintelor, fie prin dezvoltarea zonelor tampon (zone umede; dificil de realizat în lipsa unei baze de date și a unor cunoștințe solideă; modificarea regimului hidrologic (în sensul intensificării primenirii apeiă - are eficiență relativă, în funcție de calitatea apei la intrare și condițiile de turbulență; stimularea proceselor biologice de captare și ieșire de nutrienți din sistemele acvatice (prin denitrificare, cultură de macrofite, recoltare, etcă; tehnologia biomanipulării, adică popularea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
are rol de ecosistem principal în cadrul complexului de ecosisteme, dar în același timp este influențat puternic de ecosistemele adiacente. În cadrul complexului de ecosisteme reprezentat de Dunăre - DeltaDunării - zona litorală a Mării Negre, lunca Dunării îndeplinește următoarele funcții (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă: funcția hidrologică ce constă în faptul că lunca stochează zonele de aval. Lunca servește ca zonă de încărcare și descărcare a apei de inundație, deci este un important apa de inundație și ameliorează efectele inundațiilor în sistem regulator al regimului hidrologic al
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
funcția hidrologică ce constă în faptul că lunca stochează zonele de aval. Lunca servește ca zonă de încărcare și descărcare a apei de inundație, deci este un important apa de inundație și ameliorează efectele inundațiilor în sistem regulator al regimului hidrologic al fluviului. Antipa numea lunca Dunării “supapa de siguranță a fluviului”. funcția geomorfologică se referă la faptul că Lunca furnizează zone de sedimentare pentru formarea solurilor, contribuind astfel la diversificarea biotopilor și astfel a ecosistemelor. funcția biochimică se refreră la
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
obținută prin desalinizarea apei de mare, operație care necesită un consum mare de energie; dar implicațiile cele mai importante ale extinderii sistemului de irirgații se referă la faptul că evaporarea apei de pe mari suprafețe de teren va modifica semnificativ ciclul hidrologic, accentuându-l, ceea ce ar avea consecințe climaterice greu de prevăzut. Efectele indirecte ale sistemelor de irirgații constau în afectarea stării de sănătate a populațiilor umane, prin apariția și extinderea unor maladii periculoase (datorită dezvoltării în canalele de irigații și pe
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
apă pentru zonele sărace în resurse, precum și valorificarea potențialului hidroenergetic al apelor, executarea unor astfel de construcții a creat multiple probleme ecologice și economice în lume. Aprecierea oportunităților acestor lucrări Din punct de vedere ecologic, este dificilă, deoarece afectează echilibrul hidrologic al cursurilor de apă amenajate. Efectele ecologice apărute se referă la dereglarea regimului ritmic de inundație, ce condiționează funcționarea ecosistemelor naturale dependente de fluviu prin modificarea debitului, ceea ce are consecințe importante asupra procesului de sedimentare; modificarea stării trofice atât a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
În urma creșterii de nivel au fost inundate mari suprafețe de teren, zone de vărsare ale râurilor, ale bălților temporare și permanente din zonă, 92 fenomen ce a avut ca efect local și imediat dispariția biocenozelor specifice acestor zone. Dereglarea regimului hidrologic manifestat mai ales prin reducerea vitezei de curgere a apei de la 1,5 5 m/s la 0,2 0,9 m/s în zona lacului, determină intensificarea procesului de sedimentare a materialului mineral și organismelor în suspensie, conducând pe
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
parte, favorizează dezvoltarea fitoplanctonului prin creșterea transparenței apei de la 0,2 0,5 m la 0,75 - 2 m. Dezvoltarea fitoplanctonului este urmată imediat de schimbarea calității și cantității zooplanctonului (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Ansamblul schimbărilor biocenotice în coreleție cu regimul hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a lacului, duce la înmulțirea peștilor zooplanctonofagi, care la rândul lor contribuie la îmbogățirea bazei trofice pentru speciile răpitoare (știucă, biban
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și 133 industriale (inclusiv miniere) și agricole. Dintre acestea un număr mare sunt situate în vecinătatea albiilor râurilor sau de-a lungul graniței, creând posibilitatea poluării transfrontaliere (ex. București, Galați, Brăila, Tulcea, Timișoara, Reșița, Baia Mare, etc.). Studii comparative și referințe hidrologice privind bazinul Mării Negre demonstrează că sunt trei elemente principale care îi concretizează proprietățile ecologice: mare semiînchisă, bazin colector, stratificarea apelor. Deversările de ape reziduale insuficient epurate au ca rezultat prezența contaminanților microbiologici, ce amenință serios sănătatea populației și împiedică dezvoltarea
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
până la caricaturi fragmentare, de felul struțo-cămilei lui Cantemir. Tot în spirit postmodernist, poetul devine o simplă mașinărie-flașnetă de fabricat "așa-zise poezii" (Îngerul de circumstanță). E o mașină "infernală" cu care poți programa orice, de pildă, "ceară și smoală" (Poemul hidrologic)... Sentimentul final e că Arcadie Suceveanu ne-a întins o reușită capcană. El își joacă atât de abil avatarul "postmodernist", încât îl subminează cu propriile arme. Într-o Apocalipsă fără finalitate, omenirii și poeziei nu le mai rămâne decât să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]