3,545 matches
-
ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și ascunde tainele Îndrăgostiților sau cîntecele cu aluzii ironice și de haz la diverse persoane, erau executate În ritm săltăreț sau În ritmul liniștit al horelor. Ele exprimau un complex de gînduri și sentimente și un vast material folcloric intrat În tradiție. Astăzi costumul popular aproape a dispărut. Se mai păstrează la serbările școlare. În locul costumului țărănesc și- au făcut loc costumele și blugii, iar muzica
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
populară a fost Înlocuită cu manelele. S-au uitat majoritatea jocurilor populare.Greutățile și lipsurile provocate de războaie și alte calamități naturale, precum și schimbările de regimuri politice au dus la dispariția obiceiurilor tradiționale. La jocuri se mai păstrează ,, sîrba ” și ,,hora de mînă ” . Folclorul s-a păstrat Însă prin cîntece, stele În legătură cu munca de toate zilele, la botez, cununii și Înmormîntări. Manifestarile folclorice sînt expresii dintr-o necesitate organică a sufletului omenesc conjugate cu diferite momente ale vieții. țăranul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Anul Nou și pînă la Sf. İon era un șir de sărbători petrecute de la unii la alții cu băutură și mîncare. Acum nepoții și finii mergeau la moși sau la nași cu plocoane. Petrecerile țineau pînă noaptea tîrziu, urmate de hore cu lăutari. După sărbătorile de iarnă se aștepta primăvara. În seara lăsării postului Paștelui, oamenii mergeau unii pe la alții, unde mîncau și beau, Împăcîndu-se dacă erau certați. Sălciile verzi ce le primeau la biserică În ziua de Florii, cînd veneau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
logodna casei ” și semnifică preludiul căsătoriei Între corpul casei și acoperiș, al apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele și snoavele erau fără de margini, făcîndu-i să mai uite de necazuri. La fel la hore, nedei, tîrguri, uitau de traiul greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le duceau neamul mai departe. Dacă fiecare copil venit pe lume este cu norocul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
STĂNESCU / 331 Bibliografie / 345 TUDOR ARGHEZI (1880-1967) Tudor Arghezi (alias Ion N. Teodorescu) s-a născut la București, pe 21 mai 1880. A studiat la București. Opere: Cuvinte potrivite (1927); Flori de mucigai (1931); Cărticică de seară (1935); Mărțișoare (1936); Hore (1939); Una sută una poeme (1947); 1907-Peizaje (1955); Cântare omului (1956); Stihuri pestrițe (1957); Frunze (1961); Poeme noi (1963); Cadențe (1964); Silabe (1965); Ritmuri (1966); Noaptea (1967); Frunzele tale (1968); Crengi (1970); Icoane de lemn (1929); Poarta neagră (1930); Tablete
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie a acestuia. În Mărțișoare și Hore, trăsătura definitorie este ludicul. În Hore, ființele minuscule întrețin o atmosferă euforică, nelipsită de aspectul ludic, de un torent de arhaisme, regionalisme, neologisme cu nuanțe biblice, echivalențe multiple. După bătălia dintre pușlamale, privită cu ochi de estet, în balade ale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie a acestuia. În Mărțișoare și Hore, trăsătura definitorie este ludicul. În Hore, ființele minuscule întrețin o atmosferă euforică, nelipsită de aspectul ludic, de un torent de arhaisme, regionalisme, neologisme cu nuanțe biblice, echivalențe multiple. După bătălia dintre pușlamale, privită cu ochi de estet, în balade ale lumii interlope, poetul alcătuiește elegii villoniene
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
privită cu ochi de estet, în balade ale lumii interlope, poetul alcătuiește elegii villoniene, caracterizate prin amestecul de abject și sublim (Cina, Dimineața, Morții, Galere, Serenadă), de revoltă, indignare, uimire, ironie. În alte poeme, satira se îmbină cu intenția ludică (Hore, Inscripții, Copilărești, Fabule). Dumnezeu se joacă de-a facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni și lumină/ Din puțin scuipat cu tină/ Și dintr-un aluat mai lung/ Scoate luna ca din strung" (Abece). Atras de o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cuvântul este omnipotent, atotputernic, esența universului, crezul său cel mai încărcat de forță creatoare (Rugă de seară), omagiul adus operei literare, cărții, creației spirituale (Ex-libris, Testament), elogiul adus poeziei, stihurilor (Dor dur, Din drum), estetica urâtului (Testament, Blestem de babă, Horă de hâtru); 3. Viziunea asupra morții spaima de moarte (Duhovnicească), moartea este un joc (De-a v-ați ascuns). II Lirica existențială (16 Psalmi), relația om-divinitate, definirea omului și a divinității. Ipostazele divinității: Dumnezeu este văzut ca spirit justițiar, dar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mulți care trudesc în anonimat (1907-Peizaje), dar și în poeziile-pamflet Cuvânt înainte, Pe răzătoare, Lipsesc morminte); 4. Sociogonie (Născocitorul, Cel ce gândește singur). V Poezia jocului, a boabei și a fărâmei exprimă fascinație pentru universul înconjurător (Un plop uscat, Har, Horă în grădină, Vaca lui Dumnezeu, Cântec de adormit Mițura, Cântec de cununie). VI Poezia peisajului (Vânt de toamnă, Prigoana), VII Poezia inscripțiior. Reflecții profunde (Inscripție pe-o ușă, Inscripție pe biserică). OMUL. Omul se află în centrul problematicii creației lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest spațiu al Amintirilor din copilărie se mișcă Nică, un "copil năzdrăvan", contemplând Ozana, dumbrăvile, clăcile, țarinile, horele, rudele, lumea satului. Aici are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era un sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora dar și suveica". I. Creangă are o mare putere de a reprezenta vizual oamenii (N. Iorga). Realismul picturii e robust, atitudinile, gesturile, tipurile sunt individualizate și recompun universul țărănesc, stilizarea joacă un rol important. Referindu-se la universalitatea timpului prezentat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a IV-a a "Amintirilor din copilărie", Nică este copleșit de tristețe, se "simte legat de meleagurile natale pe care trebuie să le părăsească, pentru a merge la studii, la Socola. Își aduce aminte cu însuflețire de șezători, clăci și hore, de săteni, de "Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul"; parcă-i saltă inima de bucurie". Având un umor molipsitor, Creangă apelează la zicători: "Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Tabloul al treilea reprezintă o viziune cosmogonică, inspirată de Vedele indice. Acum, bătrânul dascăl descifrează cele trei momente ale cosmogoniei: Facerea, Evoluția, Viitorul. Aspectele reliefate sunt grandioase, sublime, încât: "Te simți dintr-o dată martor ocular al creației, ești prins în hora sferelor cerești și asculți pitagoreica lor muzică pe care versurile o sugerează" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). În alte versuri sunt reliefate Geneza și Apocalipsa, de la nașterea lumilor (increatul) până la stingere (căderea stelelor și răcirea Soarelui). Descrierea haosului, a momentului de increat, în afara
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un simbol cu adânci semnificații. Odată cu doborârea salcâmului, începe drama lui Ilie Moromete, cu toate complicațiile ei psihologice. Romanul poate fi interpretat și ca o monografie a satului românesc, prezentând întâmplări din viața unor familii și aspecte din viața colectivității (hora, călușul, ieșirea la secerat). Moromeții este ultimul mare roman despre satul tradițional, care poate sta alături de alte opere cu aceeași temă scrise de I. Creangă, I. Slavici, M. Sadoveanu, D. Zamfirescu, L. Rebreanu. Caracterizarea personajului principal Romanul Moromeții se bazează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Într-un alt plan se desfășoară viața apostolilor satului: învățătorul Herdelea și preotul Belciug. Undeva în sat, trăiește într-o casă mică, dar curată, Ion, feciorul Glanetașului. Acțiunea romanului începe cu o zi de duminică, în care oamenii sunt la horă în curtea văduvei lui Maxim Oprea. Hora are semnificația ei în tradiția satului. Acolo oamenii se așează după prestanța socială, împărțiți în grupuri bogate și sărace. Ion fusese un copil inteligent, încât învățătorul Herdelea voia să facă un "domn" din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc din roman. Sunt prezente evenimentele din viața satului (nașterea pe câmp, unde copilașului i se taie cordonul ombilical cu secerea; nunta, ca un simplu ritual; moartea provocată de sinucidere; hora duminicală; muncile câmpului; tăierea porcului de Crăciun). Zugrăvind universul satului transilvănean la începutul secolului al XX-lea, romanul Ion a fost împărțit în două volume: Glasul pământului și Glasul iubirii. Acestea sunt împărțite în șase și respectiv șapte capitole, cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
câine!". Ion, personajul principal din romanul obiectiv cu același nume are o "inteligență ascuțită", o "viclenie procedurală", "o voință imensă" (E. Lovinescu); "nu din inteligență a ieșit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse" (G. Călinescu). La hora satului, Ion o privește pe Ana cu un "vicleșug neprefăcut" și pe Florica "mai frumoasă ca oricând". El voia să fie respectat în sat, avea o voință năvalnică, instincte primare, era hotărât, perseverent în atingerea scopurilor, viclean. După ce intră în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
locului ocupat de fiecare în societate. Ca femeie măritată, Anca trebuie să aibă atât înfățișarea, cât și comportamentul unei soții. Grav este că și-a părăsit soțul și casa, dar și mai grav este că ea s-a prins în horă, ca fata mare, cu capul descoperit. „Au găsit-o la Tingani, jucând în horă fată mare și așa cu cosițe au adus-o la Cățel de au văzut-o toți oamenii câți s-au aflat șăzători la Cățel“, povestește țăranul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înfățișarea, cât și comportamentul unei soții. Grav este că și-a părăsit soțul și casa, dar și mai grav este că ea s-a prins în horă, ca fata mare, cu capul descoperit. „Au găsit-o la Tingani, jucând în horă fată mare și așa cu cosițe au adus-o la Cățel de au văzut-o toți oamenii câți s-au aflat șăzători la Cățel“, povestește țăranul. Mărturia lui este susținută și semnată și de ceilalți săteni. De remarcat plimbarea soției
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bucura împreună. În unele co mu ni tăți se or ga ni zea ză chiar mici pe treceri dan san te cu mu zici de lău tari țigani unde nu mai tinerii ne căsătoriți au dreptul să se prindă în horă. Într-o astfel de adunare este surprinsă Anca de către soțul ei, cu cosițele pe spate, cu capul descoperit și prin să în horă ca o „fată mare“, fără să țină cont că numai are dreptul să participe la astfel de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zici de lău tari țigani unde nu mai tinerii ne căsătoriți au dreptul să se prindă în horă. Într-o astfel de adunare este surprinsă Anca de către soțul ei, cu cosițele pe spate, cu capul descoperit și prin să în horă ca o „fată mare“, fără să țină cont că numai are dreptul să participe la astfel de petreceri, fiind femeie măritată.Petrecerile de nuntă sau logodnă sunt ocazii perfecte pentru întâlnirea tinerilor unei comunități. Astfel la logodna lui Ioniță bărbierul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
text în a surprinde contextele și atmosfera în care evoluează personajele. Scenaristul și regizorul au acordat o importanță deosebită în a reconstrui atmosferă de început de secol XX a satului transilvănean. Obiceiurile, datinile, costumul popular sunt bine reprezentate în film: hora de duminică, slujbele la biserică, tăierea porcului de Crăciun, nuntă Anei, înmormântarea Anei. Deși lipsesc câteva secvențe din român că, de exemplu, întâlnirile dintre Titi și Roza Long sau moartea lui badea Dumitru, vorbim, totuși, de o ecranizare cât se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
necesară o abordare a subiectului din două puncte de vedere: primul se referă la spațiul satului, iar al doilea la oamenii din sat. Românul este circular, deoarece începe cu descrierea drumului spre satul Pripas și cu imaginea satului adunat la hora și se termină cu imaginea aceluiași sat, adunat la sărbătoarea hramului noii biserici și descrierea drumului dinspre satul Pripas. Toponimele folosite sunt reale, inclusiv numele satului Pripas, ceea ce arată că satul este un spațiu real populat cu o lume imaginara
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
trecând toți oamenii și producându-se numeroase evenimente. Personajele ce populează acest spațiu funcționează ca un mecanism. Funcționalitatea acestuia este asigurată de: ierarhizarea socială, prezența tradițiilor și instituțiile existente în sat. Stratificarea socială este prezentată încă de la început cu ocazia horei. La hora toată lumea participa. Hora are loc duminică, "pe ulița din dos, la Todosia, văduva lui Maxim Oprea"4. Lăutarii prezenți mențin atmosferă, iar dânsul devine din ce in ce mai agitat. La hora toate pasiunile se revarsă în acest dans, iar perechile formate
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]