14,015 matches
-
le cresc dintr-un clocot Furtuni de ropote calea-și deschid Sub tălpile lor arcuiesc nemurirea cu bâtele lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
-nșeală căldura în amiază, crin imperial balsam al inimii. Nu-i noapte tot timpul există și zi, Eclipsă de Lună pe cerul senin, foșnet de lacrimi prinse pe frunze, săgeată alb-albastră prinsă-n Gemeni. Nu-i capăt de țară există hotar, Tradiție din neam în neam, Suflare de viață pe pământ, Apostoli ce cântă-n Corul Sfânt, Tablă de sah în alb și negru. Referință Bibliografică: Toamna... / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie
TOAMNA... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362799_a_364128]
-
scaldă în prima zi de vară, se culcă la pământ, se face așternut. Așază-te, iubito, să privim cerul albastru! Cu o mână am atins mijlocul fraged desfătându-ne în patul verde moale, ți-am sărutat piciorul lung ca un hotar până s-a mutat Luna în Cireșar. Pluteam împreună în lacul fericirii, hipnotizați de vraja iubirii. Referință Bibliografică: Iubirea / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina
IUBIREA de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362796_a_364125]
-
o belea, un necaz? Pentru că, după orele în care lucrează ca arhitect, dumnealui mai are timp și chef să facă fotografie artistică, să scrie literatură, să exerseze dificilul exercițiu al caricaturii, să organizeze expoziții și să participe la concursuri peste hotare, de unde revine acasă cu trofee. Iar buclucul la care ne referim se numește Booklook, iar Eduard Mattes a intrat ca participant frecvent, colaborator, desenator, caricaturist apreciat al revistei buclucașe. Acum, când revista sărbătorește împlinirea a zece ani de la prima ei
EDUARD MATTES INTRĂ ÎN BUCLUC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362834_a_364163]
-
adevărate opere literare. Multe dintre evocările Părintelui Timotei au devenit deja pietre scumpe, sipet de mare preț, odor ales, toată activitatea publicistică și sacerdotală fiind un psalm închinat cu smerenie Domnului. A reprezentat Biserica Ortodoxă Română în țară și peste hotare la numeroase evenimente ce țin de Viața Bisericii ori la diferite manifestări culturale. Este iubit și prețuit de mulți ierarhi atât din țară cât mai ales de peste hotare, legând frumoase prietenii cu numeroși teologi din Elada. Cred, că nu este
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
cu smerenie Domnului. A reprezentat Biserica Ortodoxă Română în țară și peste hotare la numeroase evenimente ce țin de Viața Bisericii ori la diferite manifestări culturale. Este iubit și prețuit de mulți ierarhi atât din țară cât mai ales de peste hotare, legând frumoase prietenii cu numeroși teologi din Elada. Cred, că nu este departe momentul când arhiereii îl vor avea pe acest preaiubit frate în mijlocul lor, pentru ca bucuria lor să fie deplină. Pelerin la Locurile Sfinte, la Muntele Sinai, la Muntele
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
ală¬turi de un ierarh cărturar. Altfel spus, observ și constat permanent că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru, adevăr și realitate pe care o afirmă și subliniază atât de bine (și) Părintele Timotei Aioanei în aceste două volume, omagiale și evocatoare!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
linii ale obloanelor pe care obsedat le lași să cadă. uneori ai noroc și pisica le rupe le distanțează tot mai mult ca o zeitate atotștiutoare a luminii. alteori le rupi singur la răsărit sau în amurg căutându-te dincolo de hotarele fricii de hotarele temerilor acumulate voit sau nu. unde poți să rămâi unde poți înțelege toată această statică (mișcătoare de fapt) a valorilor umane când prin tine însuți absorbi bogății cărora nu le poți da sensul adânc și pe ce
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]
-
pe care obsedat le lași să cadă. uneori ai noroc și pisica le rupe le distanțează tot mai mult ca o zeitate atotștiutoare a luminii. alteori le rupi singur la răsărit sau în amurg căutându-te dincolo de hotarele fricii de hotarele temerilor acumulate voit sau nu. unde poți să rămâi unde poți înțelege toată această statică (mișcătoare de fapt) a valorilor umane când prin tine însuți absorbi bogății cărora nu le poți da sensul adânc și pe ce căi reușești să
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]
-
în ea. I-a alăptat lupoaica atunci când i-a aflat și laptele le-a dat ferocitate. Pentru că-a râs de visul viteazului său frate Remus a fost la moarte condamnat. Cu doisprezece vulturi și-un plug a sorocit chiar Romulus hotarele cetății. Răpi apoi Sabine. Domní slujind dreptății, fiind simbol când zeii l-au răpit. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363001_a_364330]
-
basm românesc pe jumătate păgân. Valentin Lipatti Intitulată sugestiv Maria Tănase - 100 de ani de la naștere, emisiunea filatelica jubiliara prezintă scene din viața și cariera artistică extraordinară a cântăreței, căreia îi datorăm în bună parte renumele cântecului popular românesc peste hotarele țării. Înzestrata cu un talent artistic excepțional, Maria Tănase a reprezentat revelația scenei muzicale populare, unde a rămas imposibil de imitat, remarcându-se în același timp și în spectacole de teatru și producții cinematografice. Pentru meritele sale artistice, Maria Tănase
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
acest moment, nefericirea își arată din nou chipul, depresia crescând în ultimele decenii, în special în rândul tinerilor. Emoția, satisfacția pe care ar trebui să o provoace starea de fericire, parcă nu mai este trăită la intensitatea de odinioară, ca și cum hotarul dintre fericire și nefericire s-ar fi îngustat. Unii oameni doresc pacea, le este frică de moarte, își doresc o viață liniștită și speră a fi fericiți. Rațiunea le sugerează elementele favorabile păcii, oamenii ajungând de multe ori la înțelegere
FERICIRE VS. NEFERICIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363264_a_364593]
-
cântec îmi place când tac e un deliciu al simțurilor când sunt lăsată în pace pot auzi mai bine copacii mâinele de azi e încă o trapă în scena perfidiei umane și-atunci mi se relevă inscripția de pe piatra de hotar dintre singurătate și singurătate hieroglifele dansează în ochi tocul zdrobește sticla gândul se aruncă de la etajul șapte al unei clădiri în formă de pi pescărușul e de piatră vopsit cu alb valul visului a înțepenit între două țărmuri uite ce
SCULPTURĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363317_a_364646]
-
întreba copiii, mîine, Morții vor sări să ne condamne, Dacă, pentr-un colț mai bun de pîine, Ne vom vinde țara noastră, Doamne. Libertate și democrație, Pașapoarte pentru fiecare, Dar de milă nimeni nu mai știe Și e vraiște la hotare. Coridor european și-atîta, Sub o licitație măruntă, Provocarea, patimă și bița Și în curți, și-n piețe se înfrunta. Om la om nici nu mai vrea să creadă, Om pe om la zid fatal îl scoate, Singura se școală o
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
din noi eu la un capăt tu între ape Sorin Coadă O nouă proză scurtă, sub titlul Orașul cimitir, în stilul său, psiho-liricizat, stil despre care am scris deja la romanul Șarpele de aramă. “Sorin Coadă practicând un epic la hotarul lirismului, despre o realitate suspendată în absurd, complicată psihoafectiv. Narațiunea în sine este vagă, între imagistic și oniric, între inefabil și delir, personajele sunt himerice ținând ca atitudine doar de simbolistică, transformându-se, de fapt, în simboluri de iubire, de
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
și prefața scriitorului Al.Florin Țene, această crestomație vine în întimpinarea celor care doresc să cunoască spiritul academic, științific și de creație al oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Scopul acestei lucrări îl subliniază cu pregnanță autorul prefaței“ Personalitățile Clujului-borne de hotar ale culturii române“, în care se spune:”Având ca argument obiectivele dministrației locale privind faptul că orașul nostru în 2015 va fi Capitală Culturală a Europei pentru Tineret și pentru motivul că municipiul Cluj-Napoca candidează ca în anul 2022 să
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363460_a_364789]
-
trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viață". „La traci există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste hotare". (cartea a V-a). Orice asemănarea cu realitatea e pur întâmplătoare! Mă cam îndoiesc că suntem urmașii dacilor, înfrățiți cu romanii! „Noi de la Râm ne tragem!” a zis cronicarul. Ce știa bietul pe atunci? Pentru mine, formarea poporului român nu
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
și noi sfârșitu' lumii! ( Nea Mardare, de la trei, un înțelept local). Adevărul e că mi-am notat atâtea fragmente demne de citat, din cartea acestui mare domn al literelor românești, pe nume Mihai Batog Bujeniță, de altfel cunoscut și peste hotarele României, încât cred că voi fi nevoit să renunț la intenția mea inițială, de a cita din carte, lăsându-vă neștirbită bucuria delectării directe, cu un umor și cu o satiră vecine cu cele ale unui Nenea Iancu, dar cu
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
aibă vise ca țara va mai umili cotropind... Și-n sângele-i prin care granițele scris-a, Moldova era inima-i, harta nedescompusă... Căci voința aceia de a fi om nu-i în zadar, Când creștinătatea avea a lui inimă - Hotar!! Omagiu adus celui mai important domnitor al Moldovei din toate timpurile, Ștefan Cel Mare, cu ocazia a 511 ani (02.07.2015) de la stingerea vieții Domniei Sale. - Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „Athleta Christi” = Atletul lui Cristos. Acest
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
drepturile românilor din Bugeac!? (așa cum o face Guvernul Moscovei pentru apărarea etniei ruse din alte state!) Nimic n-a făcut... Și nici Guvernul României care trebuie să poartă răspundere în fața îstoriei pentru orice român, fie din țară ori aflat după hotare; plecat de voie bună ori silit de împrejurări; fugărit de sistemul de conducere ori abandonat ca basarabeanul... Dar, altfel cum să definezi acțiunile lor, decât spectacole?! Și cel mai... spectacol este alegerea președintelui RM, care nu știu câte antracte va avea și
ÎNCEPUT DE AN SAU SFÂRŞIT DE RĂBDARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362429_a_363758]
-
principelui din Dunărenilor și vom stabili data căsătoriei! - interveni căpitanul Vladimir. Dușmanul va afla că aceste principate nu mai sunt cârmuite și se va grăbi să le asuprească după pofta sa. Nu avem vreme de pierdut! Oastea trebuie reorganizată și hotarele noului regat întărite. - Când porniți la drum? - Cu voia Măriei Tale vom purcede chiar mâine în zori! Totul este pregătit de plecare, inclusiv tânărul și viitorul principe este nerăbdător să-și ia în primire noile atribuții! A doua zi dimineața
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
om obișnuit reușește să depășească obstacolele puse de viață și să rămână în contact permanent cu sine și cu valorile pe care le are. Personajul principal al cărții semnate de Octavian Curpaș este Mitică Sinu (Mike), un român fugit peste hotare în vremuri dificile, în 1948, la scurt timp după instaurarea la putere a comuniștilor. Mitică Sinu este naratorul. Relatările lui despre sine și despre românii cu care a avut ocazia să interacționeze sunt puse cap la cap cu măiestrie de
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
Acasa > Literatura > Copii > VINE IARNA! Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zâna iernii-nnegurată, În cojoace îmbrăcată, Bate cu putere mare, La ale țării hotare. Vine val-vârtej, colțată, Gerul mare și-l arată Și vântoase furioase, Ce ne țin pe toți în case. Vântul când se potolește, Ca în basme fulguiește, Un covor alb și pufos Se așterne lin pe jos. Și cu toții, fericiți, Afară
VINE IARNA! de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362489_a_363818]
-
impresionantul ochi de Ciclop înzestrat cu laseri) se aventurează „fără frontiere“ (câștig“ incontestabil, din direcția geografiei parnasian-estetice până în „geografia galactic-lirică“ a paradoxismului, ori, mai „exact-spus“, potrivit noii / actualei estetici, până în infinirea macrocosmic-microcosmică), pe urme romantic-eminesciene, hyperionice, «de lumi făr' de hotar / ce pot resuscita prin picături de rouă / [...] // fiind neînțelesuri înțelese» (ibid.), într-un «văz-huh al vrerii» (s. n., p. 8), în «foc molcom» și în «sânge pân' la cer», în «siberii-ncremenite» (cu speciala-i pușcă anti-ger: «îmi iau pușca să-mpușc
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
eternă, e albă și e rece Pe funerare lespezi stau șterse nume ce s-au dus Sau poate... statui privind îngândurate, sub care vremea trece... Și doar atât: Fugit... Irreparabile... Tempus! Vezuvii sunt anii ce-acoperă pompeice dureri, făr’de hotare Cenușă spulberată peste toate, ce peste tot s-a pus Capcane adormite-n imobila resemnare Nimic n-a mai rămas: Fugit... Irreparabile...Tempus! Iar dacă toate drumurile duc la Roma, negreșit Al zilelor cărări petrec încet, supus În zări întretăiate
FUGIT, IRREPARABILE TEMPUS! (VERGILIU) (TIMPUL SE SCURGE FĂRĂ ÎNTOARCERE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361066_a_362395]