86,363 matches
-
se organizează programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; b) condițiile de acces la programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; c) obiectivele urmărite, exprimate În competențele pe care ucenicul trebuie să le dobândească, identificate conform standardului ocupațional/standardului de pregătire profesională; d) durata totală a programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, exprimată În ore, și repartizarea acesteia pe luni, săptămâni și zile, precum și raportul teorie/practică; e) modalitatea de dobândire
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Întăririi dialogului social la toate nivelurile, În scopul creșterii aportului acestuia la dezvoltarea economică și socială. Art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 prevede că În exercitarea funcțiilor sale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale Îndeplinește următoarele atribuții principale: 1. identifică, elaborează și promovează politici publice și acte normative În domeniul muncii, familiei și protecției sociale, În deplină concordanță cu prevederile Programului de guvernare și cu obligațiile României ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, pentru domeniul său
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cu handicap În serviciul public; de administrații regionale; de organizații care au atribuții de protecție socială; de sindicate și asociații care reprezintă persoanele cu handicap. Politica de acces pentru formarea și calificarea profesională a persoanelor cu handicap sunt menite să identifice și să cuantifice nevoile de formare a acestora. Promovează utilizarea eficientă a diferitelor dispozitive În facilitarea coordonării Între organizațiile de formare periodică și agențiile concepute special pentru a compensa consecințele handicapului sau repararea prejudiciilor. Angajatorul poate plăti o parte din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fie eficace și acest lucru este sprijinit de sarcini specifice, care intervin În sprijinul lucrătorului cu handicap În funcția pe care o primește; asigurarea bunăstării regionale, cu scopul de a asigura o creștere echitabilă a resurselor, prin acțiuni orientate să identifice și să ajungă la cei săraci; găsirea unor formule de microcredite pentru familiile care au nevoie, ce vor fi returnate odată cu angajarea În diferite forme; examinarea posibilităților de reorganizare și recrutare pentru șantierele navale și zonele forestiere regionale; să se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la spiritul antreprenorial, prin raționalizarea operațiunilor birocratice, și acordarea de sprijin Întreprinderilor În timpul fazei de pornire, prin inițiative specifice, să Îmbunătățească și să facă eficiente relațiile dintre guvern și sectorul privat. În scopul de a urmări aceste obiective au fost identificate următoarele acțiuni: a) cu privire la obiectivul de a investi În formarea profesională a tinerilor și resurse umane pentru a fi transformat: dezvoltarea sistemului de ucenicie; consolidarea unei administrații centrale de gestionare a intervențiilor care vizează lucrătorii afectați de procesele de criză
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de a investi În formarea profesională a tinerilor și resurse umane pentru a fi transformat: dezvoltarea sistemului de ucenicie; consolidarea unei administrații centrale de gestionare a intervențiilor care vizează lucrătorii afectați de procesele de criză; stabilirea de metode pentru a identifica formarea În afaceri și includerea tinerilor pentru realizarea experienței În muncă și acces la formare; dezvoltarea formării În vederea sprijinirii inovării, cercetării și dezvoltării tehnologie, care vizează tineri absolvenți și absolvenții prin intermediul proiectelor de formare, proiecte tehnice și științifice de mare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
63-a Conferința Generală a IFLA din 1997, de la Copenhaga, Danemarca. Comitetul Permanent a aprobat raportul final al grupului de lucru la ședința sa din 5 septembrie 1997. Termenii de referință ai studiului cereau: Ø dezvoltarea unui cadru care să identifice și să definească limpede entitățile de interes pentru utilizatorii înregistrărilor bibliografice, Ø atributele fiecărei entități și tipurile de relații ce se formează între entități. Ø elaborarea unui model conceptual care să servească drept bază pentru asocierea atributelor și relațiilor specifice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
promovarea unor standarde de elaborare a metadatelor catalografice, a înregistrărilor bibliografice și a celor de autoritate. Scopurile studiului Functional Requirements for Bibliographic Records(FRBR) = Cerințe funcționale pentru înregistrările bibliografice: Ø A găsi materialele care corespund criteriilor de căutare Ø A identifica o entitate Ø A selecta o entitate care corespunde nevoilor utilizatorilor Ø A obține accesul la entitatea dorită Este bine sa nu uităm că informatica a apărut ca o nevoie rapidă și completă de informare pentru utilizatori! 99. Ce este
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
românești cât și internaționale. ISO 639:1995 Cod pentru reprezentarea denumirilor de limbi Stabilește modul în care se abreviază limba în care este scris un document catalogat. ISO 2108:1994 Informare și documentare. Sistemul internațional pentru numerotarea cărților Aceste numere identifică orice publicație în ansamblul producției internaționale. Numărul atribuit este alcătuit din mai multe părți care identifică: Ø 978.... Ø Țara sau grupul lingvistic care a publicat Ø Editorul Ø Numărul de ordine al fiecărui volum tipărit de către un editor Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
care se abreviază limba în care este scris un document catalogat. ISO 2108:1994 Informare și documentare. Sistemul internațional pentru numerotarea cărților Aceste numere identifică orice publicație în ansamblul producției internaționale. Numărul atribuit este alcătuit din mai multe părți care identifică: Ø 978.... Ø Țara sau grupul lingvistic care a publicat Ø Editorul Ø Numărul de ordine al fiecărui volum tipărit de către un editor Ø Cifra de control Ø Corectitudinea ISBN-ului ajută în achiziții, în căutările în OPAC când celelalte
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
roi de France (B. univ. în cataloagele tradiționale) Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei ELISABETA I, regină a Angliei și a Irlandei (B. Publice) ELISABETH I, Queen of England and Ireland (B. Universitare) Observație Când suveranul poate fi identificat mai lesne prin numele dinastiei, al familiei sau al clasei, atunci vedeta uniformă devine acest nume, iar așezarea fișelor în catalog se ordonează după ordinea alfabetică a prenumelor. PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Șerban Cantacuzino (1678 1688) CANTACUZINO, Șerban, domn al
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
manifestarea). Ø Data (la care are loc manifestarea): an, lună (numai dacă în cursul aceluiași an calendaristic au loc mai multe manifestări cu aceeași denumire). Vedeta de titlu Se cataloghează la titlu: Ø Opere cu autori care nu au fost identificați, nici în cuprinsul publicației, nici cu ajutorul altor ediții ale lucrării sau al surselor de informare externe; autorul semnează prin criptonime, apelative generale, simboluri nealfabetice. Ø Opere cu mai mult de trei autori din care nici unul nu este autor principal. Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cazul colectivităților sunt prezentate câteva date de exercitare a funcției sale, adrese. Un titlu de operă anonimă, va căpăta câteva note de istorie literară și de elemente bibliografice. Fișierul de autoritate este un fișier informatic, o bază de date de identificat, perfect utilizabil independent de catalogul de care este legat teoretic. Formatul UNIMARC autoritate, cuprinde: blocul 2: vedeta de autoritate (o singură formă corectă). blocul 4: forme excluse. Ex.: Mac Cartney, Paul: vedeta de autoritate 200 -1 $a Mac Cartney $bPaul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
9. FORMAT Este menționat formatul în care este prezentată informația în vederea stabilirii programelor care pot afișa sau prelucra informația. Se definitivează lista formatelor prin care informația va putea fi “citită” 10. IDENTIFICAREA INFORMAȚIEI Un anumit număr de caractere (lanț) va identifica informația. Ex: URL-s, (Uniform Resource Locators: element de identificare-localizare acces pe Web, prima parte a oricarei referințe bibliografice) URN-s, (Uniform Resource Names: identificarea domeniului-identificare numelui identificarea în domeniu: ex: URN: ISBN: 2 7355-0353-3), ISBN sau alți potențiali identificatori
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ce reprezintă a-10-a parte din valoarea actuală a bunului. Dacă proprietarul bunului a avansat public o recompensă este obligat s-o achite celui care a găsit bunul sau să plătească o recompensă bănească În cuantumul stabilit prin lege. Dacă este identificat proprietarul si acesta nu pretinde să i se Înapoieze bunul sau contravalarea rezultată din valorificare, bunul va fi predat pe bază de proces-verbal găsitorului care dobândește și dreptul de proprietate prin ocupațiune. Când și acesta refuză, bunul sau prețul revine
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
nu este superioară materialului finit și nici manoperei, proprietatea bunului finit va fi atribuită celui care a prestat manopera. c Confuziunea sau amestecul presupune unirea mai multor bunuri aparținătoare unor proprietari diferiți, În așa mod Încât nu se mai pot identifica bunurile folosite. Aici apar unele situații legate de atribuirea proprietății bunului rezultat din unirea mai multor bunuri, care uneori pot conduce la unele conflicte a căror soluționare se poate realiza prin procedura medierii, precum și eventualele conflicte legate de adjuncțiune și
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
De apariția unor lucrări ca : Condica lui Alexandru Ipsilanti, Codul lui Calimach și legea lui Caragea sunt legate toate evidențele privind bunurile imobiliare. Pe baza acestor legi civile a apărut „procedura hotărniciilor”, prin care se măsurau pământurile, În vederea delimitării moșiilor, identificându-se la fața locului averea fiecărui proprietar. 2. Noțiunea de hotar, scurt comentariu Hotarul este linia trasată pe un teren și marcată prin borne , În cazul statelor vecine sau prin șanțuri, drumuri, stâlpi, copaci, fâșie foarte Îngustă de pământ, numită
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
intrând pe terenul său, aproximativ 3 metri. În declarațiile date ulterior, acesta a arătat că intimatul ar fi intrat pe proprietatea sa cu aproximativ 4 metri și respectiv cca 4 - 5 metri după care a precizat că nu a putut identifica suprafața ocupată abuziv de intimat fără măsurători, ceea ce duce la concluzia că petentul nu știe care este granița dintre cele două proprietăți. Martorii M. I.și S. Gh., propuși de petent au arătat că au văzut când intimatul a mutat
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
face obiectul unor dispute interminabile Între vecini, au fost dezvoltate În mare parte În cazul lucrării de față. În acest capitol, Însă, dorim doar să enunțăm pe scurt câteva dintre actele și faptele respective, pentru ca mediatorul interesat să se poată identifica facil și mai rapid asupra faptului dacă cauza ce i-a fost dedusă poate fi obiectul medierii. Totuși, cu privire la acest lucru, mediatorul trebuie să aibă În vedere că din art.60/1 lit.c din Legea nr. 192/2006, cu
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
primit vreo veste din Spania? am Întrebat cu glasul stins, cu teamă... cu cea mai cumplită teamă pe care o poți citi În ochii unui condamnat la moarte. N-am primit nicio veste! Mai durează două-trei zile până când vor fi identificați toți... și brusc s-a ridicat În picioare și a fugit În hol. Plângea! Îi auzeam plânsul, tânguirea și neputința... Mamă! Vino Înapoi, te rog! Îți aduci aminte ce Îmi spuneai În salvare? Să fim tari și să credem că
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
la care se dorește promovarea „binelui comun” prin proiecte sau acțiuni de grup. Se poate opera fie la nivelul unui întreg oraș, al unui cartier, al unei vecinătăți sau al unei grupări de blocuri din oraș. Toate acestea pot fi identificate drept comunități în funcție de ținta de acțiune. Starea socioculturală de comunitate activă, actuală, cu majoritatea membrilor orientați similar, în interacțiune de tip cooperare, este rară în spațiu și discontinuă în timp. O comunitate potențială devine comunitate activă numai în circumstanțe particulare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
îl definim sau să îl specificăm. El trimite clar la acțiuni, laschimbări care se produc nu numai în folosul comunității, dar și la modul dezirabil, cu participarea membrilor acesteia. Sunt însă o mulțime de situații în care este greu să identifici precis în ce măsură fenomenul de participare locală este realmente prezent în desfășurarea procesului. Spre exemplu, sunt decizii de tip DEVCOM toate deciziile consiliilor locale referitoare la dezvoltarea unei localități? În condițiile în care în implementare sunt implicate și segmente comunitare, atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
evaluatorilor sunt singurele cerințe majore în acest sens. Prin satisfacerea acestor două condiții, operațiile de evaluare a impactului pot fi preluate de unități academice sau de cercetare aplicativă din cele mai diferite medii instituționale. Pe baza cercetărilor evaluative pot fi identificate mai exact situațiile în care un tip sau altul de facilitare comunitară este mai eficient. În context, vortrebui identificate modalități specifice de mobilizare a capitalului social sau sociouman pentru a produce schimbările dezirabile la nivel social și local. Domeniul intervențiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de Paulo Freire în Brazilia, apud Castelloe, Gamble, 2005, pp. 263-266). Modelul stipulează cinci secvențe de acțiune (vezi figura 4). Se pornește (1) cu o explorare a experienței participanților de către facilitator sau de către agentul comunitar. Împreună cu membrii comunității, acesta (2) identifică regularități, modele de acțiune. Ulterior, facilitatorul (3) adaugă informații noi din cazuri de succes, din experiență proprie și ordonează informația în baza tiparelor teoretice de care dispune. Secvența (4) este una de elaborare a planului de lucru pentru ca în final
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a facilitatorului, în cazul în care un astfel de agent comunitar este necesar/disponibil în contextul dat, este bine să fie orientată spre identificarea obstacolelor interne și externe comunității, a oportunităților asociate proiectului, după schema SWOT. Toate acestea pot fi identificate prin examinarea atentă a tuturor factorilor ordonați în modelul ANDEO, la nivel de caracteristici comunitare, dar și de resurse materiale, umane, sociale și simbolice ale diferitelor segmente de populație. Înțelegerea structurii de putere din comunitate este utilă pentru ca sugestiile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]