3,066 matches
-
celor cu miză în relația cu "celălalt". Individualismul autarhic a fost evidențiat precumpănitor prin prelucrarea rezultatelor de natură calitativă provenite din focus-grupuri. Să reproducem cîteva formulări tipice ale subiecților în registrul realizării de sine, care se articulează prin intermediul unor descrieri identitare precumpănitor dezangajante și retractile: Oricum totul iese cum vor ei" (D.M., 34 de ani); sau: "N-are rost să vin cu idei în firmă, căci orice aș face, tot nu sînt băgat în seamă" (A.R., 22 de ani); ori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivismul poate persista, așa cum s a afirmat deja, în ciuda dezvoltării economice pe tipar individualist, cum este cazul Japoniei. Totuși, se pot regăsi și elemente caracteristice individualismului, născute prin diverse schimbări structurale, care dovedesc astfel complexitatea socială și economică a prefacerilor identitare la nivel macrocultural, ca expresie a istoricității ce însoțește articularea dimensiunilor individualism-colectivism. S-a observat că persoanele dintr-o societate colectivistă dobîndesc o mai mare susținere socială din partea familiei, a prietenilor și a colectivului de lucru decît cele dintr-o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de comportamente sociale problematice. 7.10. Diagnoze românești (2): modelul axiomelor sociale. Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează în ultimii ani (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Guan, Bond, Dincă, Iliescu, 2010). Stratul social specific supus atenției noastre a fost constituit din mediul educațional, iar analiza noastră viza identificarea rolului factorilor culturali, în asociere cu factorii de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
românească. Principala dilemă care a stat la baza investigației poate fi formulată astfel: în ce măsură apartenența profesorilor la mediul preuniversitar sau universitar (care presupun parcurgerea unor stagii de socializare secundare în mediul educațional, diferite cantitativ și calitativ) este însoțită de profile identitare specifice în registrul "convingerilor comune" și al patternurilor relaționale? Din punctul de vederea al compoziției loturilor de subiecți, se cuvine evidențiat că la cercetare au participat 524 de subiecți din școlile și universitățile timișorene, dispuși în două loturi "omogene" din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Christie, Geis, 1970/1999); Self-monitorization scale (Snyder, Swann, 1976); Self-determination scale (Sheldon, Ryan, Reis, 1996); Independence-interdependence scale (Singelis, 1994); SAS 60 (Leung, Bond, 2006) și VSM94 (Hofstede, 1980/2003). La capătul acestui demers exploratoriu, au rezultat o serie de profile identitare care înfățișează "cum sînt profesorii" din mediul educațional timișorean în registrul "axiomelor sociale" și al "patternurilor relaționale care vizează autonomizarea" subiecților. Rezultatele sînt descrise în tabelele 10 și 11, iar dimensiunile subliniate evidențiază prezența unor diferențe statistic semnificative între cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
teoretice și operaționale proprii valorilor sociale, în particular, joacă un rol de prim-plan în înțelegerea mecanismelor psihologiei interculturale, iar o serie de sinteze prealabile care ne vor ordona sistematizările subliniau cu putere rolul decisiv al valorilor sociale în combustia identitară din societăți multiculturale (Rogobete, 2002, 2003; Gavreliuc, Rogobete, Vochin-Bartl, 2006). Abordarea conceptului de valoare cu cel mai înalt grad de generalizare a fost cea a lui Woodruff și Diverta (apud Van Deth, Scarbrough, 1998, p. 23), care apreciau că valoarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
respinge. în tot acest periplu, subiectul uman nu este singur, ci în continuă interacțiune cu celălalt, percepțiile lui fiind mereu validate sau infirmate de cei cu care intră în contact (Jenkins, 2000, pp. 6-15). Pe măsură ce reflectă și își clarifică dilemele identitare, persoana capătă o mai mare claritate a "cine este ea" în acest univers moral al distincțiilor calitative, așa cum îl numește Charles Taylor (1998, pp. 28-30). Spre exemplu, o persoană "este" corectă și onestă pentru că alege să spună adevărul și să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să se comporte, încît, obosit de atîta presiune, devine inconsistent și segmentat. Prin urmare, conceptul de dezirabilitate socială ar trebui regîndit, în vederea fundamentării problematicii valorilor pe bazele acestui concept. 9.13. Asocieri între structura valorică a personalității și alte dimensiuni identitare: starea de bine psihologică și nivelul de împlinire în viață Anii de tranziție care au urmat după revoluția anticomunistă din decembrie 1989 au determinat modificări și restructurări majore ale societății la nivel economic, social și politic. Ecourile acestor transformări s-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
starea de bine psihologic. Rezultatele pentru eșantionul românesc au evidențiat următoarele caracteristici: colectivism, externalitate, satisfacție scăzută în muncă și o stare de bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care se structurează orientarea valorică și atitudinală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care se structurează orientarea valorică și atitudinală a diverselor straturi generaționale în aria de vest a țării, încercînd să evidențiem specificitatea strategiilor identitare ale tinerilor vs cele ale vîrstnicilor, într-un context social-istoric aflat în prefaceri profunde. Prezentăm succint bilanțul acestor cercetări derulate în trei etape succesive, între 2002 și 2010, asupra transferurilor valorice și atitudinale transgeneraționale din România postcomunistă, urmărind impactul unui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cea mai intensă, egalitarismul, dar mai ales autonomia intelectuală și afectivă cea mai modestă dintre cele trei cohorte, sugerînd internalizarea unor precarități generaționale pe aceste registre). Rezultatele indică integrarea unui ansamblu de traume social-istorice, cu adînci implicații în profilul lor identitar (sînt deopotrivă "generația decrețeilor", dar și "generația care l-a dat jos pe Ceaușescu"), vulnerabilitate semnalată și în alte studii similare privitoare la "moștenirea traumei" (Kellermann, 2001; De Mendelson, 2008). Dacă "izolăm" însă această generație aparte de cohortele extreme (50
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
marile prefaceri" pe care conduita lor pare să le sugereze. în multe privințe, cel puțin în modul în care se structurează valorile și atitudinile fundamentale asumate implicit, sînt la fel de "bătrîni" ca "părinții" lor, pe care, retoric, deseori, în cadrul unor narațiuni identitare sui-generis, îi condamnă pentru "complicitățile" și "cedările rușinoase" din vremea comunismului . Cu acest strat generațional care va dobîndi firesc, prin "forța" biologiei, rolul de prim-plan, prin înstăpînirea progresivă pe rețelele de putere din corpul social, se va schimba (sau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestei regiuni geopolitice. în pofida acestor inerții, se constată însă că reprezentanții generațiilor mai tinere (începînd cu "generația 35", a celor care aveau 20 de ani la căderea Zidului Berlinului) decid treptat să abandoneze perpetuarea mitului "străinului" care amenință "existența noastră" identitară. Un studiu realizat de Goodwin și colaboratorii săi (1999) pe un eșantion de 450 de participanți, aparținînd Rusiei, Georgiei și Ungariei, a împărțit subiecții pe trei grupe ocupaționale muncitori, antreprenori și studenți și a scos la iveală faptul că vîrsta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
această perioadă, cu reușitele sau nereușitele contractului său social, este parte integrantă a istoriei Europei Centrale și de Sud-Est, iar ecoul său psihosocial nu poate fi neglijat, ci trebuie pus în legătură cu modul în care acești oameni și-au construit specificul identitar și au înțeles să îngemăneze interacțiunea cu "celălalt". Aceste amintiri dominante asigură un mod specific de lectură a realității actuale, fapt ce permite perpetuarea sentimentului de frustrare definitoriu pentru locuitorii spațiului central și sud-est european (un exemplu apropiat de noi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deloc neglijabilă influențate de familie. O explicație pentru această stare de fapt ne este furnizată de către Sardar (1999, apud Dwyer, 2000, p. 132), prin descrierea experienței unui scriitor pakistanez, întors în patrie pentru a se căsători, purtînd cu sine profilul identitar al unui "tînăr tipic londonez": "Unul dintre primele lucruri pe care cineva trebuie să le ia în considerare în ceea ce privește căsătoria aranjată este că aceasta nu are nimic de a face cu forța. Căsătoriile forțate sînt doar atît forțate. Ele sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cel al culturii ca întreg. în 1991, H. Markus și S. Kitayama făceau distincția deja evocată între self-ul independent și cel interdependent; întrebuințînd termeni de nivel individual, personal, care corespund, la nivelul culturii naționale, individualismului, respectiv colectivismului. Acest pattern identitar diferit ar putea, prin configurația sa aparte și prin mecanismele cognitive pe care le activează, să influențeze profund și specific procesele cogniției sociale (Watson, Morris, 2002; Nakashima, Isobe, Ura, 2008). Să încercăm în paginile următoare o schițare a acestor tipare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferit ar putea, prin configurația sa aparte și prin mecanismele cognitive pe care le activează, să influențeze profund și specific procesele cogniției sociale (Watson, Morris, 2002; Nakashima, Isobe, Ura, 2008). Să încercăm în paginile următoare o schițare a acestor tipare identitare de profunzime. Astfel, self-ul independent își stabilește ca cele mai apreciate valori libertatea și autodeterminarea, indivizii caracterizîndu-se în termeni de trăsături și abilități cum ar fi inteligența, prietenia și modestia. De altfel, ne atrage atenția R. Williams (1961), chiar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Goto, 1991; Markus, Kitayama, Vandenbos, 1996; Kitayama et al., 1997; Segall et al., 1999; Pecotich, Yang, 2005; Nakashima, Isobe, Ura, 2008): 11.4. Descrierea de sine Cel mai semnificativ și direct accesibil teritoriu al structurării self-ului îl constituie discursurile identitare autoreferențiale. Vorbind despre sine, subiecții din culturi diferite activează mecanisme distincte. Stipek, Weine și Li (1989) au realizat un studiu în China și SUA, în cadrul căruia subiecții erau rugați să se descrie în situații tipice în care au devenit furioși
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Grecia, Hong Kong și China, precum și de Cousins (1989) în SUA și Japonia, ajungîndu-se la rezultate similare, reconfirmate de cercetări calitative recente (Bulpitt, Martin, 2010). Astfel, solicitați să facă descrieri despre sine în general, participanții nord-americani furnizau cele mai numeroase atribute identitare. Totodată, caracterizarea de sine se plia, pentru colectiviști, pe exigențele situației (de exemplu, un japonez tipic se descria ca fiind "cineva care joacă Mahjong un joc național tradițional în serile de vineri"). însă cînd subiecții acestor studii au fost puși
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
situația de a decide ce comportament social adecvat poate aduce beneficii simbolice, mecanismul automonitorizării activează un referent diferit (pe sine, în culturi individualiste, și pe "celălalt" în culturi colectiviste). încercînd să sistematizeze cele două tipuri de automonitorizare prin intermediul unui discurs identitar de tipul "cine sînt eu", P. Smith și M.H. Bond (1993, p. 98) prezintă o potențială descriere reciprocă între un student din Hong-Kong, domnul Chan (acolo unde predă M.H. Bond) și profesoara sa britanică, doamna Robertson (vezi tabelul 2). După cum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiul lui Buss și al colaboratorilor săi (1990), efectuat pe eșantioane din 37 de culturi naționale, care urmărea preferințele alegerii partenerului într-o relație dezirabilă. Participanții la cercetare trebuiau să ierarhizeze "cît de importante" și de "dorite" erau 18 calități identitare selecționate, precum "demn de încredere", "de caracter", "cu o sănătate bună". Mai apoi, subiecții erau rugați să plaseze într un clasament simbolic 13 criterii avute în vedere în alegerea partenerului. Rezultatele obținute dovedesc o neașteptată sincronizare a evaluărilor, căci apar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
variații între aceste ierarhii simbolice în proporție de 17% cînd modificăm cultura națională și de numai 2,4% cînd variem genul subiecților. Altfel spus, caracterizările sînt mult mai consensuale cînd sînt făcute de bărbați și femei (care stabilesc aceleași repere identitare ca fiind decisive în aprecierea "celuilalt") decît dacă sînt făcute de reprezentanții unor culturi naționale diferite. în paginile celei mai importante publicații de specialitate, Journal of Cross-Cultural Psychology, s-a organizat și o dezbatere inițiată de B. Baron și D.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tatălui bun") (Suk, 2010). însă dacă luăm eșantionul studiat ca întreg atît bărbații, cît și femeile realizează pe primele ranguri un clasament similar al calităților dezirabile ale "celuilalt" (din acest motiv, și varianța în funcție de gen este atît de redusă). Atributele identitare cele mai prețuite ale partenerului sînt, în aceste condiții, "atracția mutuală", "caracterul demn de încredere", "stabilitatea și maturitatea emoțională", precum și "dispoziția plăcută, generoasă". Totodată, criteriile cele mai valorizate după care se efectuează "judecarea celuilalt" sînt "bunătatea și înțelegerea" probate, "inteligența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Totodată, criteriile cele mai valorizate după care se efectuează "judecarea celuilalt" sînt "bunătatea și înțelegerea" probate, "inteligența", caracterul "pasional" și "sănătatea" sa. în concluzie, se poate vorbi de o cvasiunanimitate în funcție de gen în realizarea aprecierii "celuilalt", în schimb stabilirea reperelor identitare favorabile ale partenerului variază mult mai semnificativ în funcție de apartenența culturală a subiecților (ajungîndu se, cum s-a specificat, la o varianță de 17%, iar pentru o "calitate" precum "castitatea premaritală" chiar la 37%). D. Buss și colaboratorii (1996) au organizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
situație se constată că membrilor unor grupuri minoritare simbolice, precum femeile, li se rezervă mai puține drepturi, iar protecția legală a acestora devine mai deficitară. Cercetările din domeniu au evidențiat totodată existența unor diferențe interculturale importante în privința favorizării unor dimensiuni identitare, dar și activarea unor consensuri neașteptate (Suk, 2010). De exemplu, într-un studiu al lui D. Buss (1994), evocat într-un volum tematic de sinteză, calitatea de "caracter demn de încredere" a ocupat un rol de prim-plan, fiind cea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]