3,638 matches
-
ne redă emoția prezenței imediate. La fel cum aurul mozaicurilor bizantine vehicula direct energiile divine către credincios, strălucirea fluorescentă a mozaicului televizual, fără umbre și fără valori, ne comunică în-sinele luminos al lumii. Icoana ortodoxă era mai puțin decât un idol, pentru că ea nu era decât mijlocitoare a divinității, nu divinitate ea însăși; dar era mai mult decât un simbol, căci, reprezentând o persoană unică (a lui Christos ori a unui sfânt), era ea însăși unică (atât de puțin interschimbabilă încât
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să-l vedem pe Dumnezeu în plenitudinea lui (sub toate fețele lui). Mai modest, el iluminează cele șapte zile ale săptămânii iradiindu-ne cu realitate. Icoana creștină spunea: Dumnezeul vostru este prezent. Icoana postcreștină: prezentul să fie Dumnezeul vostru. De la idol la idol, aceasta ar fi atunci cariera imaginii în Occident. "Arta" slujind drept intermediu între două idolatrii. Prima, din exces de transcendență; a doua, a noastră, din lipsă. În regimul idolului, imaginea, declinare a prototipului divin, avea prea mult "off
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vedem pe Dumnezeu în plenitudinea lui (sub toate fețele lui). Mai modest, el iluminează cele șapte zile ale săptămânii iradiindu-ne cu realitate. Icoana creștină spunea: Dumnezeul vostru este prezent. Icoana postcreștină: prezentul să fie Dumnezeul vostru. De la idol la idol, aceasta ar fi atunci cariera imaginii în Occident. "Arta" slujind drept intermediu între două idolatrii. Prima, din exces de transcendență; a doua, a noastră, din lipsă. În regimul idolului, imaginea, declinare a prototipului divin, avea prea mult "off": ea era
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prezent. Icoana postcreștină: prezentul să fie Dumnezeul vostru. De la idol la idol, aceasta ar fi atunci cariera imaginii în Occident. "Arta" slujind drept intermediu între două idolatrii. Prima, din exces de transcendență; a doua, a noastră, din lipsă. În regimul idolului, imaginea, declinare a prototipului divin, avea prea mult "off": ea era parcă strivită de sacru, care o acoperea sau o străbătea. În regimul vizual, imaginea nu are destul "off": ea își creează propriul sacru. Ochiul nostru părăsește din ce în ce mai mult carnea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
televizual). Nu se mai opune în mod valabil un discurs unei imagini. O vizibilitate nu se refutează prin argumente. Ea este înlocuită de o alta. Ceea ce este considerat "de văzut" de către fiecare vârstă a privirii este considerat incontestabil. În regimul "idol", care corespunde teocrațiilor, pot contesta aparențele vizibile, dar nu că există ceva dincolo de vizibil spre care trebuie să-mi focalizez ochiul spiritual. În regimul "artă", care anunță ideocrațiile, mă pot îndoi de zei și de idoli, dar nu de adevăr
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
considerat incontestabil. În regimul "idol", care corespunde teocrațiilor, pot contesta aparențele vizibile, dar nu că există ceva dincolo de vizibil spre care trebuie să-mi focalizez ochiul spiritual. În regimul "artă", care anunță ideocrațiile, mă pot îndoi de zei și de idoli, dar nu de adevăr, care trebuie descifrat în marea carte a lumii, raportând fenomenele vizibile la legile invizibile. În regimul vizual, sau videocrație, pot ignora discursurile despre adevăr și mântuire, contesta universaliile și idealurile, dar nu valoarea imaginii. Axioma ei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
estetică a lui Adorno, apărută în 1970. 39 În cele două excelente numere consacrate de Nouvelle revue de psychanalyse imaginarului, Destin de l'Image (1991) și Le Champ du visuel (1987), la zece articole consacrate picturii, clasice sau moderne, icoanei, idolului, niciunul despre cinema și audiovizual, nici despre "noile imagini" numerice. Ne lipsește, poate, o psihopatologie a vieții cotidiene a psihanaliștilor pentru a face să vorbească lapsusurile și punctele lor oarbe. Căci, imaginea fiind copilăria semnului, imaginile copilăriei noastre sunt cele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
siguranță perspective noi de abordare, însă rămân inevitabil limitate la nivelul și la capacitatea de reprezentare și redare ale autorilor. De aceea, numai o lectură critică poate continua gestul creator al înțelegerii vii, care nu transformă cuvintele în pietre și idoli. I.2 Reprezentări axiale și reprezentări concentrice Diferitele reprezentări ale parcurgerii treptelor, așa cum se regăsesc îndeobște în discursul religios, aduc în prim-plan fie ideea centrului, fie ideea axei ca axis mundi, cu valorizarea accentuată a punctului terminus (centrul, respectiv
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nume în tradiții cărora le este proprie altă limbă (și alt limbaj), ele exprimând, în moduri specifice, alte tipuri de experiență religioasă. Dacă se numește Quetzalcoatl nu înseamnă nici că este inferior, nici că este un zeu oarecare ori... un idol. Pretenția șubredă a „monoteismelor“ de a judeca, facil și ignorant, manifestările religioase din cadrulaltor tradiții se cere reevaluată critic. Nici o religie nu are toate însemnele celorlalte, pentru că, în mod legitim și necesar, are însemne proprii. Acestea nu sunt superioare într-
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de necunoașterea, în medii teologice și scolastice, a altor tradiții, în condițiile în care „idolatria“ dă, de fapt, contur neregulilor „din interior“, aruncate însă nedrept asupra altor religii („din exterior“), care rămân neînțelese și pecetluite negativ. Prin urmare, închinarea la idoli, ca fărădelege și încălcare a propriei tradiții, se regăsește numai în interiorul „mono teismelor“, demarcând propriile neajunsuri și blocaje ori căderi. Studii de caz 1. Moise și vițelul de aur „Poporul, văzând că Moise zăbovește să se pogoare de pe munte, s-
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pierzi posibilitatea de a gândi și a trăi legătura cu „divinul“ în alte moduri decât cele devenite „canonice“, riscând, prin ur mare, să transformi această „împietrire“ cu privire la modu rile imprevizibile și întotdeauna unice de manifestare ale prezenței divine într-un idol, prin pretenția de a oferi chipuladec vat (expresia este, în acest context, oximoronică) „divinului“. La fel de „primitiv“ sau „idolatru“ poate fi considerat, în oglindă, sacramentul euharistiei, pentru un practicant al unei tradiții non abrahamice, care nu înțelege și nu poate trăi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
un practicant al unei tradiții non abrahamice, care nu înțelege și nu poate trăi taina preschimbării vinului și a pâinii în sângele și trupul lui Hristos. Un practicant autentic al unei tradiții eronat catalogate drept „idolatre“ se va închina nu idolului din piatră, ci prezenței divine care se manifestă prin ea în manieră iconică. O analiză matură și edificatoare în acest sens, purtând pregnant (și inevitabil) amprenta demersului fenomenologic, se regăsește la Jean Luc Marion, în lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
va închina nu idolului din piatră, ci prezenței divine care se manifestă prin ea în manieră iconică. O analiză matură și edificatoare în acest sens, purtând pregnant (și inevitabil) amprenta demersului fenomenologic, se regăsește la Jean Luc Marion, în lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie să schițăm funcția sau, mai degrabă, modul de funcționare a idolului. Asta presupune, în primul rând, o rezervă nu privitoare la idol, ci la critica prea facilă a acestuia întreprinsă de obicei. Idolul nu îl personifică pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în manieră iconică. O analiză matură și edificatoare în acest sens, purtând pregnant (și inevitabil) amprenta demersului fenomenologic, se regăsește la Jean Luc Marion, în lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie să schițăm funcția sau, mai degrabă, modul de funcționare a idolului. Asta presupune, în primul rând, o rezervă nu privitoare la idol, ci la critica prea facilă a acestuia întreprinsă de obicei. Idolul nu îl personifică pe zeu și, prin urmare, nu lamăgește pe adorator, care nu vede în el zeul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
purtând pregnant (și inevitabil) amprenta demersului fenomenologic, se regăsește la Jean Luc Marion, în lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie să schițăm funcția sau, mai degrabă, modul de funcționare a idolului. Asta presupune, în primul rând, o rezervă nu privitoare la idol, ci la critica prea facilă a acestuia întreprinsă de obicei. Idolul nu îl personifică pe zeu și, prin urmare, nu lamăgește pe adorator, care nu vede în el zeul în persoană. Dimpotrivă, adoratorul se știe artizanul care, din metal, din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Luc Marion, în lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie să schițăm funcția sau, mai degrabă, modul de funcționare a idolului. Asta presupune, în primul rând, o rezervă nu privitoare la idol, ci la critica prea facilă a acestuia întreprinsă de obicei. Idolul nu îl personifică pe zeu și, prin urmare, nu lamăgește pe adorator, care nu vede în el zeul în persoană. Dimpotrivă, adoratorul se știe artizanul care, din metal, din lemn sau din pietre, a lucrat până la a-i oferi zeului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în el zeul în persoană. Dimpotrivă, adoratorul se știe artizanul care, din metal, din lemn sau din pietre, a lucrat până la a-i oferi zeului o imagine de văzut (eídolon), ca să consimtă să ia chip în el. Divinul nu produce idolul și nu se produce ca un idol. Adoratorul e deplin conștient că zeul nu coincide cu idolul. Ce adoră el deci în acesta? Chipul pe care zeul sau, mai degrabă, divinul primește să-l ia astfel.“ Or, nu este, în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
se știe artizanul care, din metal, din lemn sau din pietre, a lucrat până la a-i oferi zeului o imagine de văzut (eídolon), ca să consimtă să ia chip în el. Divinul nu produce idolul și nu se produce ca un idol. Adoratorul e deplin conștient că zeul nu coincide cu idolul. Ce adoră el deci în acesta? Chipul pe care zeul sau, mai degrabă, divinul primește să-l ia astfel.“ Or, nu este, în acest caz, creștinul care sărută icoana pentru
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pietre, a lucrat până la a-i oferi zeului o imagine de văzut (eídolon), ca să consimtă să ia chip în el. Divinul nu produce idolul și nu se produce ca un idol. Adoratorul e deplin conștient că zeul nu coincide cu idolul. Ce adoră el deci în acesta? Chipul pe care zeul sau, mai degrabă, divinul primește să-l ia astfel.“ Or, nu este, în acest caz, creștinul care sărută icoana pentru chipul „cioplit“, cum adeseori se întâmplă, un idolatru? Iar cel
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
excluderea principiului identității a. Imaginea diavolului, în creștinism, ca reprezentare a celui care dorește să ia locul Unului; căderea lui Adam și a Evei, ca urmare a dorinței de a fi asemeni Unului, cunoscând binele și răul; b. închinarea la idoli, impunând chipuri neadecvate Unu lui; iconolatria ca închinare la imaginea-stereotip din icoană, anulând „transparența“ ei liturgică; identificarea eronată a ultimelor trepte din ierarhie cu Unul, cel dincolo de toate; c. Egoul ca decupare de sine, ce naște karma, în hinduism și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
el nu mai poate fi interpretat, după cum înclină să susțină îndeobște critica literară, ca gest con dam nabil și de blamat ori ca expresie mediocră a unui refuz în privința posibilității, doar aparente, de ascensiune a sufle tului). b. închinarea la idoli, de data aceasta ca practică idolatră în interiorul religiilor monoteiste (nu ca aplicare nelegitimă a termenului pentru a descrie alte tradiții religioase): reducerea Unului prin falsă „întrupare“ la nivelul uneia dintre treptele ierarhiei; astfel se întâmplă, de exemplu, când, sub călăuzirea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Dumnezeu. Căci răbdând, zice, am așteptat pe Domnul, și a luat aminte la mine (Ps. 39, 1)”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 11, în Filocalia..., vol. VI, p. 20) Credința dreaptă „Închinarea la idoli se hrănește cu păcatele oamenilor; credința cea adevărată, însă, întocmai ca albina care nu murdărește nimic din cele peste care se așază, se bucură numai de mântuirea oamenilor”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I, 6.2
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
16). Și iarăși: Dacă cineva dintre ai lor, și mai ales dintre casnici, nu le poartă de grijă au tăgăduit credința și sunt mai răi decât necredincioșii (1 Tim., 5, 8). Și iar: Fugiți de lăcomie, care este închinare la idoli (Col., 3, 5). Prin urmare, fiindcă sunt atâtea tăgăduiri, este limpede că sunt tot pe atâtea mărturisiri, ba chiar mai multe<footnote Tâlcuirea Pr. Marcel Hancheș: Capacitatea de diversificare a răului, deși uluitoare, nu este nici pe departe la fel de prolifică
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în PSB, vol. 30, p. 286) „... Legea cunoștinței de Dumnezeu e sădită în noi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21) „Căci deși sunt corupți și nu se vede la închinătorii idolilor cu adevărat cine este Făcătorul tuturor (cu toate că au ca scop să-l străvadă pe El), totuși lucrează în ei o lege naturală și necesară și îi mișcă o cunoștință spontană ca să trebuiască să cugete, la ceea ce e neasemănat mai înalt
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să audă glasul bunăvoinței duhovnicești, orbii să-și deschidă ochii către Domnul, infirmii să capete sănătatea cea veșnică, șchiopii să alerge să-L asculte, muții să se roage cu glasul vorbirii, dușmanul, văzând că mulțimile prea credincioase au părăsit pe idoli și că templele și lăcașurile lui au rămas goale, a născocit o nouă înșelăciune, aceea de a atrage pe creștinii nebăgători de seamă prin însuși numele de creștin. A inventat erezii și schisme prin care să răstoarne credința, să corupă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]