3,426 matches
-
de la ce te-ai certat cu Bozdorog? El ce spune despre podurile alea șapte? Nu spune nimic, fiindcă l-am încuiat de tot: nici nu știa de Problema celor 7 poduri de la Königsberg... Conflictul se extinsese, însă, fiindcă, dezvăluindu-și ignoranța, profesorul Bozdorog deveni victima asalturilor liceanului obraznic, a unor dispute care erau foarte gustate de colegi. Escalada întrebărilor se antama la fiecare oră de matematică, potrivit unei desfășurări tipice: după ce profesorul răsfoia catalogul și făcea apelul clasei, Vladimir se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-le în podul palmei și aruncându-le în gură dintr-odată, așa cum procedează băutorii de basamac, și lăsându-le să se topească încet pe limba-i trandafirie. Așteptă, fixându-l surâzătoare, să fie întrebată: Ce medicamente sunt astea? Râzând de ignoranța lui de provincial, răsturnându-i și lui în podul palmei trei pastile albastre, pe care i le arătă, numărându-le cu grijă, încă o dată, îl întrebă cu o mină serioasă: Waldemar, ești chiar așa de ingenuu și de inocent? N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
admonestă plângăcios soția lui, care-și făcea vânt cu un evantai de frunze. Albert, ești imposibil! zise ea în numele surescitării unanime. În vatra stinsă a pipei, Profesorul păru să geamă de deziluzie, pentru primirea iritată pe care i-o rezervase ignoranța contemporanilor: Taci, dragă! Ma biche, bucură-te că mă revezi întreg, fiindcă m-am prăbușit într-o genune a Timpului... Sesizând că explicația lui are niscaiva efect emoțional asupra micuței sale jumătăți, ba chiar și asupra celorlalți excursioniști, plusă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
singur colac de salvare: - Ați venit, mi-a spus doamna Pavel, În legătură cu o lege privind Învățămîntul. Trebuie să vă spun ca nu ne-au venit Buletinele Oficiale de aproape o săptămînă. Socoti că În felul acesta a reușit să acopere ignoranța lui cu privire la pretinsa lege, care de altfel nici nu-l interesa pentru că n-ar fi avut uzanță În justiție, ca mai toate actele normative, căci, odată cu dispariția separării puterilor În stat, aplicarea acestora nu mai cădea de mult sub controlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
numai noi am fi jigniți, umiliți etc., dar jignită și umilită este însăși muzica românească. Nu de azi, de ieri, și nici doar uneori și involuntar. Ci, cu o poftă și osârdie demne de micimea unor sclavi ai fățărniciei și ignoranței. Lasă că, dacă evenimentul teatral, plastic ori cel literar mai pătrunde când și când prin plasa evenimentelor politice, economice, sociale sau sportive (și foarte bine face!), muzica savantă contemporană e ocultată cu abilitate și cinism de către mediile de informare. Mai
Consternare si îngrijorare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83510_a_84835]
-
că America anilor 90 se aseamănă foarte tare cu America lui Kerouak din anii 50, numai că totul e mai mult: mai multă poluare, mai multe reziduuri, mai multe găuri în atmosferă, mai mult conformism, mai multă disperare, mai multă ignoranță. ŤPământul e o chestie indianăť, spusese Kerouak, și Allen a repetat-o, cu rost. Știam și eu asta, de mulți ani. Dar o mai fi o chestie indiană?" (pag. 65) Finalul cărții, care pune în mișcare brusc o incredibilă forță
Autor pe drum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8350_a_9675]
-
nu te frămânți, nu afirmi și nu tăgăduiești când nu știi ce nu știi. Până și G. Călinescu mărturisea într-o anume împrejurare: "Constat adesea cu rușine că multe lucruri nu le știu așa cum trebuie și, chiar dacă nu-mi mărturisesc ignoranța dintr-o firească vanitate, îndrept repede și pe furiș ceea ce se mai poate îndrepta." Se va replica, poate, că nu toți studenții sunt așa cum rezultă din cele de mai sus. Evident că nu. Ioana Pârvulescu spune clar: Ghid practic pentru
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
Ivanov cînd s-a anunțat că a luat un premiu, mare, sau că a fost nominalizat la altul, mare. Sau cu Anamaria Marinca, o actriță cu o carieră puternică afară. Nici un "breaking news". Destul de multă liniște. Ca să nu-i zicem ignoranță. În schimb, suită de comportamente halucinante! Domnule, băieții noștri trebuia să facă totul ca să ia tot, Oscarul, că de el auzirăm mai mulți și, în general, orice! Nu pentru că filmul este valoros neapărat, ci pentru că este al nostru, dintre noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8668_a_9993]
-
mine e de partea mea. Adversarii mei sînt afară, cei care mă văd ca un personaj antipatriotic stereotipat și care nu au citit nici două cărți de-ale mele, dar vor neapărat "să-și dea cu părerea". E vorba de ignoranță grosolană și obraznică, dar asta există peste tot. D.D.: În multe din operele dumneavoastră de ficțiune (mai ales în Entre fantasmas), insistați în a vă distinge scrierile atît de roman, pe care îl considerați "mort" și "perimat", cît și de
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
al nevoii de asistență a angajatului. Trebuie avut în vedere că unii angajați pot prezenta ezitări în a pune întrebări; se tem de faptul că managerul va interpreta întrebările ca un semn de slăbiciune sau ca pe un semn de ignoranță. Din acest motiv, la Body Gym sunt stabilite întâlniri în care se creează cadrul pentru a fi formulate întrebări și pentru a se acorda răspunsurile echivalente. Frecvența acestor întâlniri variază în funcție de importanța proiectului și de angajat. De exemplu sunt mai
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
pasagiu a numeroaselor sale scrieri că "forța primează dreptul". D. Holban a citat în franțuzește un pasaj din Max Stirner și cu nerușinare l-a atribuit lui Schopenhauer, spre a amăgi o Adunare incultă, ce mi-i putea controla nici ignoranța sa nici reaua sa credință. Max Stirner, pseudonimul sub care un oarecare Caspar Schmidt (născ. la 25 oct. 1806), este hegelian, fost teolog, cunoscut prin traducerea Economiei politice a lui Say și a cărții despre Bogăția națiunilor a lui Adam
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Stirner unui alt autor, d-sa a fost de rea-credință și acest din urmă calificativ dorim să se cunoască. D-sa a spus neadevărul despre un autor cu renume european și l-a spus cu intenția de a-l spune. Ignoranța este o nenorocire, nu o vină, minciuna este o vină pozitivă; ignoranța arată că capul este deșert, minciuna arată că inima și caracterul sânt de nimic. Un om ignorant poate fi de treabă, unul c-un asemenea caracter niciodată. D-nia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din urmă calificativ dorim să se cunoască. D-sa a spus neadevărul despre un autor cu renume european și l-a spus cu intenția de a-l spune. Ignoranța este o nenorocire, nu o vină, minciuna este o vină pozitivă; ignoranța arată că capul este deșert, minciuna arată că inima și caracterul sânt de nimic. Un om ignorant poate fi de treabă, unul c-un asemenea caracter niciodată. D-nia sa, țiind să constate și de astă dată că ceea ce a zis
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vreo muncă a inteligenței, făra ca vreodată să fi învățat a judeca, a gândi, a cerceta, ne vin cu droaia și aspiră toți de a deveni miniștri, membri la Curți, academici etc. încît nu știm ce să admirăm mai mult, ignoranța sau tupeul lor. Un ciudat mod de mișcare în societate se observă de mai mult timp încoace. Tocmai băieții cei mai blegi și mai târzii la minte, cari se strecură sau nu se strecură cu chiu cu vai prin școalele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Leonardescu ș. a., sânt la facultatea de medicină d. Protici si alți bulgari, buni de salahorie, nu de catedre. Dar d. Chițu n-a gândit la toate acestea. A pune la loc pe profesorii de facultăți depărtați de predecesorul său pentru ignoranță sau pentru neglijență absolută a fost grija sa cea dentîi. Daca și acesta e un merit, el e necontestabil. D. Chițu a binevoit a crede că toți oamenii aceștia erau victime politice, mari învățați persecutați pentru adevărurile ce le propagă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pas îndărăt, părîndu-ni-se că înaintăm. Căci de această iluzie sânt bolnavi liberalii noștri, că înaintăm. Într-adevăr, grozav înaintăm îndărăt în toate celea. În teorie nimic mai frumos decât sufrajul universal, dar în practică nu este decât opresiunea mulțimei, a ignoranței, a pasiunilor măgulite și lingușite de demagogi. Când știe cineva că toată {EminescuOpX 170} civilizația și cultura omenească e neapărat mărginită la cercurile acelea cari au destul timp și destulă neatârnare pentru a le învăța și pricepe, când știe că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu-i tocmai mare. D. Giuvara e cam tot de o origine cu d. C. A. Rosetti, încît strămoșii d-sale nu ne-au împrăștiat nimic, cel puțin în limba românească nu. Apoi îl mai rugăm să nu prea generalizeze ignoranța sa, atribuind-o tutor; căci, înainte de-a manifesta o asemenea grozavă bucurie asupra unor descoperiri imaginare, ar fi putut să-ntrebe și pe alți creștini câtă importanță pot avea. Acolo unde s-a ivit o adevărată greutate s-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o frază corectă și e atât de mărginit încît numele filozofilor celor mai vestiți, germani sau franceji, îl scrie cu u scurt la sfârșit (de ex. Kantu, Descartesu), necum să fi înțelegînd ce zic acei oameni. Pe aceeași scară de ignoranță e d. Vizanti, profesorul de limbă română, și alți ipochimeni. Dar pe lângă prostia și ignoranța multora din ei se adaogă si alte rele. Dacă, buni răi cum sânt și-ar vedea de lucru, poate că cu vremea ar deveni niște profesori
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
germani sau franceji, îl scrie cu u scurt la sfârșit (de ex. Kantu, Descartesu), necum să fi înțelegînd ce zic acei oameni. Pe aceeași scară de ignoranță e d. Vizanti, profesorul de limbă română, și alți ipochimeni. Dar pe lângă prostia și ignoranța multora din ei se adaogă si alte rele. Dacă, buni răi cum sânt și-ar vedea de lucru, poate că cu vremea ar deveni niște profesori mediocri cari ar împlini și ei, cu greu, un gol. Dar, numiți printr-un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu poate fi înțeles de ei. De aceea se și vedea că, pe când public și Senat ascultau în adâncă tăcere cuvintele spuse lin și cu blândețe de arhipăstorul Moldovei, câteva naturi catilinare, câțiva roșii din Senat, câțiva indivizi, a căror ignoranță și înjosire morală îi împiedică de-a avea vro credință în lume, întrerupeau cu vorbe necuviincioase pe bătrânul și venerabilul mitropolit, ba-l înjuriau chiar [cu] jumătate glas. Oricare ar fi opinia cuiva asupra libertăței religioase și a liberei-cugetări, va
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestor idei, s-au prăsit soiul de oameni fără pic de simț istoric, cari au stricat tot rândul și tot bunul trai din țara aceasta, s-au prăsit secta roșie, care nu dă-ndărăt nici înaintea crimei, secta în mijlocul căreia ignoranța și smintirea sânt titluri de recomandație, trădarea de Domn un merit răsplătit cu recompense naționale, revolta și răsturnarea un brevet, un privilegiu pentru a deveni om mare. Iată dar ceea ce face țara noastră slabă înlăuntru și în afară. Toate puterile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plebei, sânt aplaudate și urlete bestiale de aprobare se ridică când s-azvîrle cu noroi in umbra unui înger! Care e răsplata acestui om? O funcție însemnată și medalia Bene merenti pentru merite literare. Nu mai vorbim de incapacitate și de ignoranță. Ieie-se pe rând șefii de servicii ai roșilor și se va vedea că aproape toți sânt oameni cu desăvârșire ignoranți, cari nu posedă nici un fel de studii, cari nu pricep nimic din natura serviciilor ce au a le îndeplini
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cincea parte a teritoriului României. De se va întreba cine e șef la Domenii, răspunsul va fi numele unui om fără învățătură, a cărui singur merit este că e liberal-roșu. Și așa în totul și în toate. Toate calitățile rele: ignoranță, venalitate, trădare, prostie sânt în ochii roșilor singurele titluri de merit, după cari ei fac numirile în funcțiunile statului. Și acești oameni apoi sânt împluți cu decorațiuni, cumulează câte 5 - 6 funcțiuni importante, își creează misiuni și diurne, se aleg
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Europei. Avizați la noi înșine și la propriele noastre puteri, sfâșiați prin efectele unor organizații premature și corumpătoare, cu capetele stricate de o ideologie importată fără știrea vameșilor, guvernați în momentul de față - cel mai periculos al existenței noastre - de ignoranță și de rea-credință, moartea lui Napoleon IV e pentru noi îndoit de dureroasă. Nu doar că tânărul principe, urmând calea croită de părintele său, ar fi putut să ne dea vrun ajutor imediat, dar poate că ― întorcîndu-se roata lumii după cum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
economice pentru a cârmui bine dezvoltarea normală și cu folos a puterilor acestui popor. Elementele sănătoase ale poporului român tind firește la această mișcare, și, iarăși firește, această tendență nu poate conveni acelora ce au trăit o viață întreagă exploatând ignoranța și slăbiciunile tinerei noastre națiuni. Nu e dar vorba de reacțiune prin răsturnare, ci prin înlăturarea elementelor bolnave și străine din viața noastră publică de către elementele sănătoase coalizate. Orice ar căuta să insinueze, prin tertipuri uzate, aceia cărora nu le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]