19,706 matches
-
făcu tot posibilul să n-o întâlnească pe Ina. îi era jenă să dea ochii cu prietena ei care, grijulie și cu o gentilețe născută, o avertizase asupra unui pericol iminent. Cine ar fi putut crede, cine putea să-și imagineze că Marcel cel manierat, care n-o mai scotea din prințesa mea, să fie un escroc? Ochii mari de acum, fetițo! Își spunea ea sieși, ca pe o taină, și dacă nu-i poți ține deschiși, poartă la tine două
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
în cale acest cavaler, Ina trăi în forul ei intim un sentiment ciudat, necunoscut până atunci. I se părea că i se deschisese o fereastră spre o altă lume, prin care putea să vadă un bărbat cu alți ochi. Își imagina că într-o zi, tot aținându-i calea, va fi în stare să o îmbrățișeze și chiar să o sărute. Ar fi peste poate, dar... Aici i se opreau toate prezumțiile, nefiind În stare să chibzuiască cum ar putea reacționa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
dădea dreptate mamei sale, care nu pierdea nici un prilej să-i amintească că ar vrea să fie și ea bunică... Înainte de a fi chemată la Cel de Sus. Dar lui îi era greu să se hotărască. Nici nu și putuse imagina că trecuse aproape un an, timp în care se întâlnise când cu Olga, când cu Ina, fără a le avansa vreo propunere care să-l angajeze. Fetele, fără a ști una de alta că de fapt erau îndrăgostite de același
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
orice mare, oricât ar fi aceasta bântuită de furtuni. I se părea chiar că pe orizontul ființei sale se deschisese o fereastră prin care putea să-l vadă pe Alex așa cum era el cu adevărat, cu toate înzestrările lui. își imagina că într-o zi, relațiile lor ar putea deveni foarte apropiate. Poate aștepta și el un semn, cât de palid din partea ei, dar ea continua să fie rezervată. Nu-și imagina cum ar putea să-i transmită acel zâmbet purtător
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
era el cu adevărat, cu toate înzestrările lui. își imagina că într-o zi, relațiile lor ar putea deveni foarte apropiate. Poate aștepta și el un semn, cât de palid din partea ei, dar ea continua să fie rezervată. Nu-și imagina cum ar putea să-i transmită acel zâmbet purtător de încurajare. Constatase că era deosebit de manierat, își măsura cuvintele și-și tempera cu grijă și cu decență porniri și dorințe ce se află în mod firesc cuibărite în ființa unui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
agapele noastre. Flirtează cu diverși bărbați trecuți de vârsta senectuții, își afișează cu dezinvoltură grațiile feminine, ce mai, știe să se pună în valoare. Bănuiesc că la mijloc se află un scop pe care nu e greu să ți-l imaginezi. Am văzut-o de multe ori în posturi discutabile. Cu câtva timp în urmă însă a început să le dea partenerilor un fel de ultimatum. Începu prin a-i anunța că în curând îi va părăsi, că se mărită și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
limpede situația în care mă aflam. O foaie albă, un oraș izolat într-un text, o gumă de șters cu care mi se reducea existența, toate acestea nu puteau să fie decât într-o lume de hârtie în care fusesem imaginat ca personaj principal. Apoi devenisem o marionetă în mâna unui autor care avea intenția să mă distrugă. Nu înțelegeam motivul pentru care destinul meu era controlat de altcineva și de ce acesta luase o hotărâre atât de tragică și definitivă. Ceva
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
rău, întreaga poveste era despre distrugerea mea fără vreun motiv anume, iar eu avusesem îndrăzneala de a nu mă supune. Oricum ar fi fost, eram hotărât să scap. Dacă fusesem un personaj într-o lume inventată, atunci puteam să-mi imaginez oricând un fragment de evadare din textul altui autor. Am început să scriu pe un șervețel rămas de mult în buzunar. Am descris șoseaua, apoi gara unui oraș de provincie, un tren, o metropolă unde am poposit la un moment
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
dumneavoastră?“. Fie îmi va spune el, fie voi vedea cu ochii mei, odată și-odată trebuie să se termine. Stăteam pe scăunelul din față liftului și-mi făceam curaj. Dincolo de ușă deocamdată era tăcere. Începusem să tremur ușor, dar mă imaginam într o scenă eroică și asta mă împinse în picioare. Degetul meu era acum deasupra soneriei și aștepta un impuls. Iar acesta veni. Lemnul ușii fu zguduit de un răcnet de animal peste care se auzi soneria. În umbra cadrului
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
la nervurile din parchet și la urmele de sare de pe bocanci rămase de când strivise zăpada cu picioarele ca să se apere. Se gândea doar că lângă bocancii săi nu mai erau bocancii lui Moni ca să-i țină de urât. Și-o imagina așteptând de cealaltă parte, trecându-și limba peste buze, încet și tandru, peste buzele care surâdeau. De atunci Alex a avut destul timp pentru a-și imagina așteptarea cu Moni. Hoinărea pe străzi cu fața spre cer ca fulgii să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu mai erau bocancii lui Moni ca să-i țină de urât. Și-o imagina așteptând de cealaltă parte, trecându-și limba peste buze, încet și tandru, peste buzele care surâdeau. De atunci Alex a avut destul timp pentru a-și imagina așteptarea cu Moni. Hoinărea pe străzi cu fața spre cer ca fulgii să i se topească pe obraji. Intra în câte o sală și zăbovea în fața unui ghișeu fără să ceară nimic, doar ca să-și amintească de puzzle-ul ei
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ceva și din nou în hol, unde tata o îmbrățișa lung pe mama. După ce am închis ușa, iar mama s-a dus la bucătărie, am mai auzit câteva secunde pașii lui pe scări. Cu ochiul lipit de vizor, mi-l imaginam ieșind în stradă, fluturând mâna după un taxi, aplecându-se să se așeze pe bancheta din spate și trăgând portiera după el. — Acum probabil că a ajuns la gară... își pune geamantanul sus... se așază pe banchetă. Mama dădea din
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
niciodată să repar ceva, păstrează toate stricăciunile, așa cum eu îmi păstram toate ciocolatele să le mănânc la revelion. Ne obișnuiserăm repede fără radio, fără cafetieră și fără tata. Pentru mama toate erau la fel de moarte. Îi era mai ușor să-și imagineze că tata murise deja și că în urma lui nu mai era nimic, poate doar amintirea unui vis, care, dacă încetează, nu are cum să doară la fel de mult. Poate cel mult să ți pară puțin rău, ca după un aparat de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
întindea pe pantalonii și bocancii lor. Mai e mult? — Nu cred. Mergem de mai bine de șase ore și nimic. — Trebuie să fie pe aici pe undeva. Emil se opri și se întoarse spre Daniel. — Mi-e greu să-mi imaginez că aici pe undeva e autostrada. Nu văd nici un stâlp de curent electric, nici un cablu de înaltă tensiune. — Încă o oră sau două și ai să simți curentul electric în nări. — Cum îți place ție să mă minți... Daniel nu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
singur în camera lui cât mai departe de imaginea sa publică. Numele și datele strânse se amestecau în memoria lui, fiecare cu realitatea și cu istoria ei. Toate fișele i se păreau străine, aparținând altui critic. Știa că dacă ar imagina viața lui Raman cartea ar fi falsă, că este posibil ca povestea acestuia să nu aibă nimic de a face cu ceea ce ar scrie, și, fără motive sau dovezi, totul ar părea forțat. Își anunță echipa că va sista lucrările
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în camerele lor de hotel, scriind. Oricine ar fi putut descifra un alt adevăr în viața sau textul fiecăruia și le-ar fi putut dicta mișcările, le-ar fi spus cuvintele, le-ar fi oferit opțiunile sau le-ar fi imaginat gândurile, dacă ochii mei nu i-ar fi privit cum iau ființă în romanul despre biografia lui Leo Raman, iar liniile de fugă, imprecise la început, nu ar fi fost trasate cu mult timp înainte de a fi condamnate la lumină
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
vor înghiți la început bucăți de pământ, apoi întreaga suprafață, dar, dacă încă nu plouă, poate că nu va mai ploua niciodată. Aștepta să vadă care erau măsurile luate de guvern. Se înșela pe sine și amâna propria hotărâre. Își imagina că urmează să plece în vacanță și îi era greu să se decidă ce agenție să aleagă. Asta doar până în momentul în care au început să reverse oceanele peste teritoriile ce dispăreau treptat sub ape. Răsuflă ușurat când auzi planul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și respectul. Apoi sentimentele începură să fie confuze. Pe secretară nu o mai deranjau privirile bătrânului, fetița a fost lăsată să apese pe butoane de câte ori dorea, iar puștiul putea să înjure de câte ori simțea nevoia. Li se părea firesc să își imagineze că sunt ultimii supraviețuitori ai unui război nuclear sau ai unei calamități naturale. Nu se aveau decât pe ei înșiși uitați pentru totdeauna în cabina liftului, și atunci se petrecu un lucru minunat: pentru prima dată începură să aibă încredere
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu trebuia să-i pese. Îi părea rău doar de canapeaua aceea moale și primitoare, dar poate că-i mai bine așa, tocmai canapeaua îi amintea cel mai bine de ea, și nu se putea stăpâni să nu și-o imagineze stând relaxată în dreapta lui. Puse farfurioara cu prăjitura glazurată pe jos și se așeză și el în fața ei cu spatele lipit de perete, lângă ușă. Peretele era cald, îl simțea pulsând prin cămașă, sau poate că nu era peretele, ci
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Emil, apoi intră Laura. Le simțeam numele foarte aproape, iar ei nu mai conteneau să le rostească spre încântarea mea. Au urmat seri de povești și amintiri, de scrisori compuse pe vremea când doreau să fie nedespărțiți și nu își imaginau să trăiască în afara paginii care îl cuprindea și pe celălalt. Nici unul nu se putea accepta în afara privirii iubite. Iar lui Emil îi rămăsese destule imagini cu Laura, cu părul ei negru răsfirat peste umeri, cu unghiile roase până în carne și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
citi. Vei renunța la televizor și vei reîncerca să simți plăcerea lecturii pasive. Dar, surpriză!... Ai dat de un text cu totul deosebit, în care ți se cere să devii parte din poveste, și nu oricare parte, ci aceea care imaginează totul. Tu vei fi autorul, te vei întâlni cu personajele, vei născoci fraze pe care să le rostească, le vei face să plângă sau să râdă, să se bucure sau să se certe, le vei asculta punctele de vedere și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
pentru începători. Acum știu că dacă m-ai vedea te-ai uita la mine cel puțin cam ciudat, neștiind ce să crezi. Gândește-te că orice text este o lume, mai mult sau mai puțin. Iar această lume ți-o imaginezi de obicei atunci când citești: când autorul îți spune că în colțul camerei se află un scaun, tu ai și vizualizat scaunul din colț; chiar dacă știi că acel scaun are spătarul înalt și este de culoare maro (singurele informații pe care
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
înalt, nici nu te-ai fi gândit la un asemenea lucru și poate că în alt context ți s ar fi părut chiar stupid ca tu să te gândești la un simplu scaun. În același mod în care ți-ai imaginat scaunul din colț, începi să simți prezența unui personaj și a fumului de țigară pe care presupui că o fumează. Să fie un bărbat sau o femeie? Aici nu am cum să te ajut. Dar ca să păstrăm tradiția vei hotărî
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Și, pentru a-i încânta pe cei mai mulți dintre cititori, va fi vorba de o femeie tânără și frumoasă, calități suficiente pentru un personaj feminin. Aici este bine să nu dai prea multe detalii și să lași ca fiecare să-și imagineze ce vrea; nu are rost să intervii cu tiparul tău în cele mai intime dorințe ale cititorilor. Nu dispera, căci personajul se va individualiza foarte bine pentru fiecare în parte. Dar de data aceasta vei fi nevoit să-i dai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
personaje se creează ficțiunea, niciodată prea mult și niciodată prea puțin; limita o stabilește naratorul, cel care știe dinainte ce se va întâmpla, dar care nu se poate dezvălui decât foii de hârtie și autorului. Pentru a ști ce a imaginat naratorul trebuie să se parcurgă cel puțin o dată textul. Aparent el arată ca o înșiruire de cuvinte și semne de punctuație, doar aparent însă, căci de fapt interesează povestea pe care și tu ești în stare s-o refaci, adică
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]