7,197 matches
-
Biblie, expresia ebraică chenot dor vador care semnifică „anii fiecărei generații” este sinonimă cu yemot olam care semnifică „zilele lumii” și desemnează istoria (Manheim, 1928/1990, 41-43). Referindu-se la cele trei dimensiuni simbolice ale generației ce fac parte din imaginarul social - respectiv memoria colectivă, conștiința de generație și amprenta timpului -, Claudine Attias-Donfut explorează simbolistica generației, plecând dinspre nivelul colectiv spre nivelul individual, evitând capcana de a confunda o generație cu mitul referitor la aceasta. În ceea ce privește memoria colectivă, ea trebuie diferențiată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ramuri”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Transilvania” ș.a., semnând și Ion Viespan, D. Dacian-Bradu. Debutează editorial în 1972, cu placheta Munte. Traduce din poezia chineză și din poeți sovietici. Poezia lui P.T. articulează un proiect ambițios: crearea unui univers coerent, crescut din imaginarul mitologiei autohtone. Acestei voințe constructive i se asociază în mod obișnuit o gesticulație solemnă, o respirație epică amplă, saturată de un imagism abundent, o semantică elaborată, alcătuită din figuri cu valoare simbolică (Muntele, Zoria, Matca, Bradul, Curcubeul, Fluviul, Genunea). Impresia
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
Muntele Athos. Traducerile (sau retraducerile) în română făcute de școala lui P. au contribuit la o prezență mai accentuată a dezbaterilor patristice de nivel aulic, la o rafinare nu doar a termenilor specifici, ci și a noțiunilor abstracte și a imaginarului de teologie dogmatică. Călugării cu care a lucrat și-au continuat activitatea și după moartea lui, ducând mai departe tradiția a ceea ce s-ar putea numi o școală românească de traduceri patristice, elementul distinctiv față de încercările din veacurile anterioare fiind
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
melancolică și uneori barochizantă, iar feeriile spectrale neagă intențiile programatic polemice, așa cum se întâmplă, spre pildă, în Mărturisiri II („Un ceas va dezghioca ora din prestidigitația nopții / Vei închide ochii vei dormi vei dormi / somn cules cu lingurița pleoapelor”), unde imaginarul e opus aspirațiilor formulate în manifestul Coliba lui Moș Vinea. Gustul pentru suav se articulează pe asocieri obscure, alteori realitatea prozaică pătrunde într-un flux al dicteului automat, totul însă sub hegemonia reveriei transparente. Domesticul își are locul său privilegiat
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
și viața României din epocă. Este pusă la contribuție o mare bogăție de surse documentare, precum presa, jurnalele, memoriile și corespondența scriitorilor, aceștia ocupând, de altfel, locul central în demersul de recuperare a chipului unui oraș, demers care nu exclude imaginarul. P. urmărește evoluția civilizației, schimbarea mentalităților, a modei, a vocabularului, insistă asupra urbanizării din anii ’30 , când și cultura se bucură de sprijin, iar literatura, în pas cu timpul, se modernizează, depășind tabuurile. Ideea cardinală a cărții rămâne aceea că
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
din pădurea adormită), publică, de asemenea, numeroase traduceri. Încă din volumul de debut, Poarta de sticlă (1982), autoarea conturează o lume feerică, a basmului și a copilăriei. Rolul moralizator, inevitabil prezent, al poveștilor pentru copii este însă bine disimulat în imaginarul și intriga fiecărui text, căci în stilul autoarei predomină umorul, candoarea și jocul cu vorbele, specifice universului infantil. Cu toate că în câteva povești se găsesc elemente narative tributare unor clasici ai genului (Trandafirul și privighetoarea de Oscar Wilde este sursa folosită
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
sursele unor segregări și tensiuni sociale pe care terorismul în creștere le exploatează tot mai insistent. Biografia ca poveste Cred că nimeni nu ar ezita să spună că tranziția a multiplicat poveștile autobiografice până la proporții fabuloase. Granițele dintre real și imaginar sunt aici atât de precare, încât e greu de distins între adevăr și metaforă. Confruntarea dintre valorile noi și cele vechi este atât de puternică, încât autobiografiile se tot refac. Ba au apărut și instituții ce apără, dar și sancționează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Cerchez, protagonistul piesei, inaugurează în teatrul lui M. un stil sentențios și neapărat spiritual, subtil cu ostentație și, bineînțeles, persuasiv, pândit însă de stereotipie, chiar dacă dă impresia că tinde să se emancipeze de șabloane. Pendulând între planul real și cel imaginar, Șeful sectorului suflete e o comedie duioasă, în descendența lui Mihail Sebastian. Profesorul Miroiu se numește aici Gore, este meteorolog și la fel de timid înaintea farmecului feminin. „Șeful” ar fi, la rându-i, un alt Cerchez, gata oricând să jongleze cu
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
livrescul, simbolicul și cotidianul, oracularul și colocvialul sunt peticele din care se coase veșmântul poemului. În contextul anilor ’70, inovațiile sale la nivel tehnic merită să rețină atenția, dar arareori această străduință reușește să topească sensurile, imaginile, prezentul, amintirea și imaginarul într-o plasmă fluidă, care să comunice „fața secretă a lucrurilor”. Scriitura din Copacul cu 10 000 de imagini (1984; Premiul Uniunii Scriitorilor), de asemenea eteroclită, se concentrează totuși în jurul unor teme, motive și simboluri: moartea, trecerea timpului, memoria (individuală
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
moartea, trecerea timpului, memoria (individuală și universală), tăcerea, lumina, ochiul (orb). Un fel de Blaga - Stănescu - Barbu postmodern transpare în poeme unde cuvinte tehnice, neologisme din sfera biologiei, fizicii, filosofiei etc., aluzii livrești, ironice, ludicul, toate se altoiesc pe un imaginar („înalt”) modernist, încercând să se articuleze într-o tramă pseudoepică, orientată spre epifania inefabilului: „Jucam cu iubita mea șah/ sub razele Roentgen: în întunericul lor anatomic/ organele noastre erau piesele șahului./ Mai ales serile mi-aduc aminte de mine. Cum
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
scriitorului G.M. Vlădescu. Din aceeași categorie fac parte și culegerile de povestiri Bingo (1945) și Răscoala din junglă (1947), istorisind „aventurile unui copil în pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și povestiri ( Numai oamenii norocoși au noroc, 1989, Șapte buclucuri de scriitor, 1993) M. exploatează elemente autobiografice într-un amestec de amintiri din copilărie, din tinerețe
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
alterarea identității, alienarea. Tendința de a schița un cadru imaginar unitar - satul Colina, ținut real și livresc - prefigurează abordarea romanului. Evocat în romanul Fii binevenit, călătorule!, Colina reprezintă spațiul reveriei și al contemplației, reconstituit prin amintire, dar proiectat și în imaginar. În Ordinul Bunei Speranțe acțiunea, plasată în bună parte în mediul școlii, are drept loc de desfășurare Orașul (spațiu real și utopic, în același timp), în care scriitorul (personaj în roman) reface epic un scenariu esențializat al existenței. Tema de
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
mediul școlii, are drept loc de desfășurare Orașul (spațiu real și utopic, în același timp), în care scriitorul (personaj în roman) reface epic un scenariu esențializat al existenței. Tema de suprafață este dublată de o temă de profunzime, realul și imaginarul se proiectează unul în altul, raportul dintre realitate și ficțiune se resoarbe în materia epică și este, simultan, obiect de autocomentariu explicativ. SCRIERI: O privire spre Ioan, Cluj-Napoca, 1983; Fii binevenit, călătorule!, Cluj-Napoca, 1986; Ordinul Bunei Speranțe, Cluj-Napoca, 1989; Istoria
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
împărțite sub chipul unor concluzii din cartea precedentă, intitulată Ispita binelui. Primul eseu este un apel lucid la acea formă de vitalitate creștină care implică, simultan, asceza și angajarea. Idealului rezistenței apatice și tentației delirului politic - două paradigme complementare pentru imaginarul social românesc - dl Baconsky le opune imaginea „celui care nu preface dubiul în apostazie și credința în fanatism”, măsurat de dictonul Părinților pustiei: „Nimic prea mult”. Potențarea unei asemenea atitudini ar putea schimba tematica discuțiilor actuale despre vinovăție, care viciază
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
-R. Patapievici a scris în ultimii ani cu o egală competență despre lumea lui Dante, istoria fizicii moderne, epistemologie contemporană, istoria ideilor, destinul „cerului” între sinodul de la Niceea și epoca lui Galilei, dar și poeme religioase ori fragmente autobiografice despre imaginarul copilăriei sale. Avid după cărți care angajează idei și tentat mai ales de argumentele analitice, detașat de lumea specialiștilor academici și angajat responsabil în dezbaterea civică („politică”), aspirând la idealurile vieții creștine („a fi ortodox”) fără să abandoneze un aer
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bucuria naturală de a asista în fața spectacolului retoricii a dispărut. Nimeni nu mai învață astăzi la școală arta expresiei înalte. În locul unei rostiri alese, întâlnim pretutindeni în spațiul public bombăneala, desfrâul nerușinat al flecărelii și elogiul smintit al bârfei. Amputarea imaginarului prin formatarea algebrică a inteligenței face din cei mai înzestrați moderni recenți niște oameni lipsiți de sensibilitatea hermeneutică naturală a anticilor. Nu mai învățăm proverbe, dar citim sloganuri; nimeni nu mai memorează poezii sau ghicitori, dar toți cunosc riturile de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
numit în altă parte „principiul promisiunii” organizează utopismul, ci și ipocrizia prin care utopia, lacomă de ființă din capul locului, își ascunde ambiția de a dezlocui realitatea și a o înlocui cu pseudorealitatea opresivă a unei ordini fantasmatice pe care imaginarul social n-o mai poate conține 7. Pentru partizanii săi, liberalismul este unica excepție de la regulă, fiindcă, așa cum spuneam mai sus despre sistemul lui Nozick, ar fi antiutopic. Marii doctrinari liberali de toate nuanțele s-au delimitat mereu de „propensiunea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dintr-o perspectivă dogmatic libertară, vezi Daniel B. Klein, „The Ways of John Gray: A Libertarian Commentary”, The Independent Review. A Journal of Political Economy, IV, 1, vara 1999. 7. Am vorbit despre „principiul-promisiune” în cartea mea Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1991; vezi și ediția a doua, revăzută și adăugită, Idea, Cluj, 2005. Gabriel Liiceanu, într-un pătrunzător eseu, a analizat ipocrizia utopiei: „Utopia intelectului și utopia filozofiei”, Dialog, nr. 115-116, Iași, decembrie 1986, p.
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
philosophische Diskurs der Moderne. Zwölf Vorlesungen, Suhrkamp, Frankfurt/Main, ediția a II-a, 1985, p. 166. Marea confuzie introdusă de „patriotismul constituțional” persistă până azi, chiar printre specialiști, relegând orice emoție pozitivă privind apartenența națională într-o zonă infernală a imaginarului social, alături de orori presupus înrudite, ca șovinismul și antisemitismul. Pentru cea mai inteligentă critică a acestei poziții, vezi splendida carte a lui Maurizio Viroli, Din dragoste de patrie. Un eseu despre patriotism și naționalism, traducere de Mona Antohi, introducere de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vest-europeni în căutare de fonduri și dotări inimaginabile în țările lor. În alte cazuri, nord-americanii înșiși învață direct de la sursă, studiind limbile și culturile „continentale”: Franța și Italia sunt destinații de predilecție pentru nord-americani, aura lor simbolică unindu-se în imaginarul oaspeților cu o romantică (în sensul „mic”, sentimental al cuvântului) douceur de vivre: Toscana, Sudul Franței etc. Eu aș începe istoria influenței culturii franceze postbelice în America de Nord (întreagă: și Canada e interesantă, cu toate nuanțele provincialismului său, inclusiv prin cariera
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În discuție. Că acest climat cotidian și aceste evenimente concrete sunt numai de natură politică ori cu substrat politic, se-nțelege. Problema care se pune, este cum a fost asimilată artistic această conjunctură și atmosferă cotidiană, la ce scară a imaginarului a fost construită imaginea artistică, În câte retorte și creuzete artistice a fost distilată fapta, experiența, impresia ori expresia din sfera realului, pentru a deveni act, fapt și atmosferă literară. Pentru a evita excesiva politizare a demersului sau nota oarecum
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În peisajul epicii realist-socialiste; În al doilea rând, faptul că originalitatea tânărului „prozator ideolog” cum Îl numea Națiunea constă În marea capacitate a autorului de producere a urii de clasă, de manipulare și mobilizare a ei din spațiul inefabil al imaginarului În cel concret al realului. Cultivarea urii (de chiabur, de clasă), a violenței, a instigării, ațâțării și Învrăjbirii, Întruchipează noul catharsis la care va fi Înhămat esteticul și creativitatea din vreme. Acest potențial transformator, activ și nu pasiv, este depistat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o perioadă de care nu putem să ne amintim. Dacă criteriile frumuseții nu sunt universale, ci depind de un fel de „medie a trăsăturilor integrate în pruncie”, putem cu toții, cu un pic de noroc, să corespundem profilului frumuseții prezent în imaginarul persoanelor care ne privesc. Astfel, putem avea șansa de a ne vedea chipul „supraevaluat” și considerat, brusc, fermecător în imaginarul acestor interlocutori. Pe față, lumina, intensitatea privirii, sunt factori de apropiere puternici. Să vedem de ce. Ochii și privirea De câte ori nu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de „medie a trăsăturilor integrate în pruncie”, putem cu toții, cu un pic de noroc, să corespundem profilului frumuseții prezent în imaginarul persoanelor care ne privesc. Astfel, putem avea șansa de a ne vedea chipul „supraevaluat” și considerat, brusc, fermecător în imaginarul acestor interlocutori. Pe față, lumina, intensitatea privirii, sunt factori de apropiere puternici. Să vedem de ce. Ochii și privirea De câte ori nu ni s-a întâmplat să întâlnim persoane atrăgătoare și am fi dorit să le placă de noi doar pentru că nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
aflate mai jos pe chip pot fi afectate de micromâncărimi care exprimă dorințe sau trebuințe biologice mai ambigue. În toate aceste imagini, micromâncărimea apare în zona aflată deasupra gurii, zona mustății. Această zonă are o semnificație cu totul aparte în imaginarul nostru. De la trei la cinci ani, copilul poate să-și deseneze tatăl cu o mustață pe care, în realitate, nu o are. În imaginația lui, mustața simbolizează autoritatea. Adulții păstrează în spiritul lor această viziune a mustății. Simțim micromâncărimi în
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]