113,729 matches
-
masculinitate debordantă, au un impact, la nivel vizual și emoțional, de o mare intensitate, de natură să incite atât memoria "gustului", dar mai ales persistența plăcerii. Neevocând niciodată, în mod expres, actul acuplarii, este remarcabilă forța de sugestie a acestor imagini care derivă dintr-un deosebit simț al spațiului plastic, dublat de acuitatea trăirilor exprimate cu o sinceritate fără limită. (Black magic women, Remember Amsterdam, Gilette, Peisaj, Tricyclop etc.) Calitatea vizuală a lucrărilor sale, atât în varianta lor grafică, cât și
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
mișcările corpului.Nu-i adevărat! Acord o mare atenție răspunsului la întrebarea " ce-mi poate spune corpul?" Descifrarea acestui limbaj și fixarea lui pe pelicula fotografică - mi se pare de maximă importanță. Metamorfozele limbajului corporal sunt flagrante mai ales în imaginile din albumul Urmele Puterii. La sfîrșitul seriei de portrete, Gerhard Schröder adoptă atitudinea unui manechin, ținîndu-și trabucul în dreptul feței ; la începutul carierei, brațele îi atîrnau paralel cu corpul, dîndu-i un aer întrucîtva neajutorat. Și în albumul Im Schlafzimmer/ In dormitor
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
de viață...Îmi plac "story"-urile compacte. Cînd fotografiez chipurile oamenilor, mă feresc să mă opresc la suprafață. Vreau să scot în evidență și stratificările realului. Cred că atunci cînd albumul este răsfoit pentru prima dată, privirea rămîne "agățată" de imagine sau de text.Dar atunci cînd privesc a doua sau a treia oară, trebuie să descopăr mereu ceva nou și dacă pot pătrunde în profunzimea narațiunii sau a imaginilor, acest lucru mă face fericită. R.B.:.: Colaborați cu subiecții pe două
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
cînd albumul este răsfoit pentru prima dată, privirea rămîne "agățată" de imagine sau de text.Dar atunci cînd privesc a doua sau a treia oară, trebuie să descopăr mereu ceva nou și dacă pot pătrunde în profunzimea narațiunii sau a imaginilor, acest lucru mă face fericită. R.B.:.: Colaborați cu subiecții pe două planuri: vizual și verbal. Cum au reacționat persoanele fotografiate și intervievate față de imaginea lor, din albumele dumneavoastră? Herta Müller de pildă, cunoscută cititorilor noștri, care e o persoană reținută
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
oară, trebuie să descopăr mereu ceva nou și dacă pot pătrunde în profunzimea narațiunii sau a imaginilor, acest lucru mă face fericită. R.B.:.: Colaborați cu subiecții pe două planuri: vizual și verbal. Cum au reacționat persoanele fotografiate și intervievate față de imaginea lor, din albumele dumneavoastră? Herta Müller de pildă, cunoscută cititorilor noștri, care e o persoană reținută, inteligentă, sensibilă, intransigentă... H.K.: Da, Herta Müller este o persoană reținută dar ea este una din puținele care mi-a lăsat o amintire foarte
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
foarte puternică. Am izbutit și o fotografie foarte frumoasă acasă la ea: se văd niște plante cățărătoare, ei i-am fotografiat doar o jumătate din față,dar privirea îi este intens ațintită în obiectivul aparatului de fotografiat. Iată cum interpetez imaginea: pe de-o parte ceva este ascuns (în jumătatea nevăzută a feței, n.n.), avem de-a face deci cu un secret, un mister,dar cealaltă jumătate a feței iradiază energie și forță, mai ales în privire. Cu mine a fost
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
pe peliculă, și nu o fizionomie de show. R.B.: Si acum ultima întrebare : credeți în forța privirii sau în cea a momentului, a clipei? H.K.: În amîndouă. Îmi amintesc de oameni pe care i-am zărit o clipă și această imagine mi-a rămas întipărită pentru totdeauna în memorie. Există desigur și priviri plictisite, pe care le uit imediat. Ceea ce pot citi în ochii oamenilor îmi dezvăluie foarte mult despre ei, despre viața pe care au dus-o. Ochii pot fi
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
neguroasă, a lui Șt. O. Iosif aeriană pînă la transparență, iar Mărțișorul lui Arghezi cam redundant și ușor ostentativ. Iar alături de acestea, care , într-un anumit sens, și-au asimilat locatarii, Alexandru Olian notează, devotat și sîrguincios, zeci de alte imagini ale unor biserici și palate, ale unor case anonime dar și ale altora care au aparținut lui Coșbuc, Aura Buzescu, Sturdza-Bulandra, N.D. Cocea, Delavrancea, Octav Băncilă, N. Vermont, G. Tattarescu, I. }uculescu, G. }ițeica V. Voiculescu etc. Această contiguitate a
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
ca Shrek sau Shark Tale. Simplificarea desenelor e deliberată și nu țintește doar în direcția caricaturii. Personajele inestetice, construite din motive geometrice viu colorate, decorurile ultra-banale, evită exact miza producțiilor Disney, Pixar etc.: captivarea spectatorului prin intermediul unei supraîncărcări baroce a imaginii, printr-o succesiune de cadre savant compuse și exuberant colorate. Trey Parker și Matt Stone, creatorii acestui serial, au vrut ca în acest fel să îndrepte atenția spectatorului către scenariu. 200 de obscenități debitate pe durata a aproximativ 90 de
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
l-a care a visat. Să absoarbă dintr-odată întreg conținutul unei cărți, de pildă. Așa fac și eu. Răsfoiesc, mai întîi, revista. Precipitat. De la un cap la altul, apoi, invers. Frînturi de rînduri, de titluri, de nume, suprapuneri de imagini, alb-negru, alb-negru, alb-negru. Și încă o dată. Dezordinea în care mi-am introdus prada începe, ușor, să capete formă. Citesc cuprinsul, deja un gest firesc de matur, fixez rubricile, autorii, traducătorii, îmi stabilesc ordinea cititului. Textele cuprinse în fiecare număr mă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
rămas de atunci permanent în minte. Cînd am descoperit dragostea, nu mai eram un ageamiu." Amos Oz. Osemintele tatălui Chipuri, amintiri, relatări cvasi-autobiografice, culturi diferite, același tip de emoție. Traducerea lui Alice Georgescu din Urvashi Butalia ne introduce tot în imaginea pregnantă a tatălui, a unui alt tip de inițiere, de ritual, de strădanii de a depăși prejudecăți - fata care participă în rînd cu frații la toate ceremoniile, sfidînd tradiția - și de a completa arborele genealogic, imaginea vizuală a adîncimilor, a
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
ne introduce tot în imaginea pregnantă a tatălui, a unui alt tip de inițiere, de ritual, de strădanii de a depăși prejudecăți - fata care participă în rînd cu frații la toate ceremoniile, sfidînd tradiția - și de a completa arborele genealogic, imaginea vizuală a adîncimilor, a durabilității unei familii, unui nume. La limita realității cu fantasticul, așa cum este viața undeva între India și Pakistan, risipind în Gange cenușa tatălui, protagonista recuperează, de fapt, nu doar chipul lui, în diferite imagini, în diferite
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
arborele genealogic, imaginea vizuală a adîncimilor, a durabilității unei familii, unui nume. La limita realității cu fantasticul, așa cum este viața undeva între India și Pakistan, risipind în Gange cenușa tatălui, protagonista recuperează, de fapt, nu doar chipul lui, în diferite imagini, în diferite ipostaze, ci și fragmente din propria identitate. Numai cînd toate acestea s-au întîmplat, ea poate renunța la ultimul săculeț, cel în care se află "osul sufletului", redîndu-i practic tatălui, oriunde s-ar afla după moarte, cea mai
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
răscolește dar îi și liniștește, atîta cît se poate la Celan, ființa. Cea care îl însoțește este poeta Ilana Shmueli, o prietenă de la Cernăuți și din perioada ghettoului, pe care nu o văzuse ani și ani de zile. Și iarăși imagini, locuri, oameni, chipuri, chin, bucurie, disperare, abandon, iubire. "Că Ierusalimul va fi o răscruce , o cezură în viața mea, știam. Dar nu știam că acolo îmi vei fi dăruită tu."; " Am scris iarăși o mică poezie pentru tine, mîine, poimîine
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
Mai desenați? - Nu prea mai pictez, că nu prea mai am cînd. N-am unde. Aș vrea să-mi iau atelier să pictez. - Deci vreți să pictați. - Normal. Cum să nu? Cînd o să am timp. Acuma cu filmul... - Credeți că imaginea unui film trebuie să fie frumoasă? - Nu știu ce înseamnă frumos. - Picturală? - Nici asta nu știu ce înseamnă. - Dar credeți că la filmele dvs. contează și faptul că aveți o formație inițială de artist plastic? - Probabil, contează, pentru că nu iert pe nimeni pe platou
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
faptul că aveți o formație inițială de artist plastic? - Probabil, contează, pentru că nu iert pe nimeni pe platou. De exemplu la filmul ăsta, pe cameraman. Nici pe Oleg (Oleg Mutu, n.m) nu prea l-am iertat. Oleg a făcut imaginea și a reușit o performanță...Mie îmi place foarte mult, adică sînt foarte încîntat de ce a făcut Oleg acolo. Dar la început, cînd am făcut testele de peliculă, și am folosit diferite ecleraje, ca să vedem cum dă cu aia, cum
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
place foarte mult, adică sînt foarte încîntat de ce a făcut Oleg acolo. Dar la început, cînd am făcut testele de peliculă, și am folosit diferite ecleraje, ca să vedem cum dă cu aia, cum dă cu aia...Eu am ales exact imaginea care nu avea deloc ecleraj, nu avea deloc lumină. Și asta l-a cam distrus pe Oleg, dar a reușit să scoată ceva remarcabil. Remarcabil. - Sînt foarte curioasă să văd filmul. Vă mulțumesc foarte mult. - Și eu vă mulțumesc.
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
al deplinei libertăți. Înțeleagă fiecare ce poate dintr-o asemenea asimetrie. Partea bună, cel puțin pentru critică, fiind aceea că antologia de față nu are eterogenitatea și inegalitățile altor volume similare. E structurată și închegată, unitară, caruselul de cuvinte și imagini, sintagme decupate intertextual ori elemente ale unui lexic mai frust rotindu-se în jurul unei axe pe care poetul a fixat-o, de la început, cu multă fermitate. Poezia adevărată nu excelează neapărat prin claritate, și autorii care confundă turnantele de montaigne
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
moarte, și care mi-a străpuns plămânul. Dar ascultă-mă, ascultă: prin această perforație a plămânului a pătruns în mine Spiritul, iar cu Spiritul acesta și triumfurile lui am încercat eu s-o recâștig pe cea pierdută, s-o izbăvesc. Imaginile îngrozitoare care mă chinuiau nopțile, oh, imagini cumplite, obsesii - scutește-mă de ele, pricepe fără cuvinte! - Nimic n-ar putea, nimic nu mă poate elibera de ele, nici cunoașterea propriei forțe, nici iubirea, care zilnic îmi e arătată cu atâtea
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Dar ascultă-mă, ascultă: prin această perforație a plămânului a pătruns în mine Spiritul, iar cu Spiritul acesta și triumfurile lui am încercat eu s-o recâștig pe cea pierdută, s-o izbăvesc. Imaginile îngrozitoare care mă chinuiau nopțile, oh, imagini cumplite, obsesii - scutește-mă de ele, pricepe fără cuvinte! - Nimic n-ar putea, nimic nu mă poate elibera de ele, nici cunoașterea propriei forțe, nici iubirea, care zilnic îmi e arătată cu atâtea sacrificii." Se opri istovit. Iarăși spaima și
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Daniel Cristea-Enache Și imaginile, și calificativele critice își dovedesc uneori o uimitoare putere de circulație. E suficient ca un critic de autoritate să definească, în felul său, prima carte a unui scriitor, pentru ca apoi această definiție să fie găsită și regăsită în varii comentarii
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
statului. Au, în societatea acelor ani, ceva putere, cu legitimația lor cea roșie. Autoritatea dispare însă, repede, înghițită de mecanismul "polițelor" și al "indulgențelor" de tot felul, prin care o mînă dădea înapoi ce luaseră celelalte, pătînd așa, din interior, imaginea unei "instituții". Și peste toate, lipsa de răbdare a unor oameni care, se vede, nu fac nimic și nici nu au perspective să facă, prea curînd, ceva. Sînt prizonierii unei singurătăți cu amintiri. Fiecare are obsesii, devenite mai mult niște
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
porumbeilor călători. Și fiecare încearcă să comunice, să-și spună un punct de vedere, chiar dacă nimeni dintre ceilalți n-are nevoie să-l audă. Replicile "circulă" cu întîrziere, cu atîta întîrziere încît par a fi voci adăugate, la ani distanță, imaginilor dintr-un film mut. De altfel, spune Alexandru Vlad în interviul care completează cartea, e unul din motivele pentru care trebuie să scrie: pentru a le oferi posibilitatea să existe răspunsurilor nedate la timp. O etapă frumoasă de viață, trăită
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
publice și în cele personale. Tirajul primului volum e de 750 de exemplare. Prețul de vânzare a cărții, împreună cu un CD, e de două milioane de lei. De ce nu era suficientă transcrierea operei în edițiile existente? Răspunsul e simplu: manuscrisele reflectă imaginea muncii intelectuale a poetului. O spusese răspicat și Constantin Noica în pledoariile sale: manuscrisele eminesciene redau exact diagrama gândirii și a creației unui mare scriitor național. Volumul postum al filosofului, Introducere la miracolul eminescian (Ed. Humanitas, 1992), restituie toate documentele
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Daina, fata cea nebună, Iubito, dulce înger, Călin Nebunul, Scrisoarea II, Povestea teiului, Strigoii, Despărțire, Atât de fragedă, Călin (file din poveste), alături de publicistică, cronică dramatică, frânturi dintr-un dicționar de rime, plus... câteva zeci de file albe, în conformitate cu manuscrisul. Imaginea acestui laborator de creație este deopotrivă uluitoare, cuceritoare și derutantă prin diversitatea materialului și prin caracterul magmatic al creației. Ediția mai este însoțită în final de o relatare a lui Gabriel Ștrempel, director general al Bibliotecii Academiei Române, despre tribulațiile manuscriselor
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]