12,854 matches
-
sistem valoare-atitudine (Linton, 1968ă care ține de nucleul personalității determinând constituirea unor structuri axiologice cu rol orientativ direcțional și motivațional-acțional. Linton arată că o valoare este „orice element comun unei serii de situații, care este capabil să provoace un răspuns implicit al individului”, iar o atitudine este „răspunsul implicit determinat de un asemenea element”. „Prin urmare, valoarea și atitudinea formează împreună o configurație stimul-răspuns pe care o vom denumi sistem valoare atitudine”, și care o dată fixat în individ „acționează automat
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
personalității determinând constituirea unor structuri axiologice cu rol orientativ direcțional și motivațional-acțional. Linton arată că o valoare este „orice element comun unei serii de situații, care este capabil să provoace un răspuns implicit al individului”, iar o atitudine este „răspunsul implicit determinat de un asemenea element”. „Prin urmare, valoarea și atitudinea formează împreună o configurație stimul-răspuns pe care o vom denumi sistem valoare atitudine”, și care o dată fixat în individ „acționează automat și, în cea mai mare parte, la un
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de asemenea, este indicat pentru un anumit segment populațional (cei cu un nivel intelectual sau de instrucție mai ridicată poziția propusă nu trebuie să fie prezentată într-o manieră închisă, cu concluzii definitive, ci deschise, problematizată, iar concluzia să fie implicită. Claritatea mesajului are un impact pozitiv asupra schimbării de atitudine, efect întărit de fluența verbală și de utilizarea unor procedee retorice (volumul, amplitudinea vocii și variațiile de ton ale vociiă. Utilizarea unor metafore sau analogii cresc influența mesajului prin creșterea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cunoască mai bine dușmanul, să lupte mai hotărât pentru lichidarea deficiențelor în munca organizatorică, în primul rând pe linie de partid și după aceea în munca profesională (subl. ns.)”. O astfel de retorică era semnalul evident că evoluția Partidului și, implicit, a Securității intrase într-o etapă nouă, etapă caracterizată de o puternică ideologizare a oricărui domeniu de activitate și de o preeminență a liderului totalitar în trasarea liniilor de evoluție. În septembrie 1959, Comitetul de partid M.A.I., care avea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Iulian Vlad și deținută până în 22 decembrie 1989. După înlăturarea lui Alexandru Drăghici din fruntea structurilor de securitate, Nicolae Ceaușescu a aplicat cu succes principiul rotației cadrelor în domeniul activităților ținând de securitatea statului, vizând consolidarea controlului de partid și, implicit, al său, personal, asupra instituției. Efectele aplicării în practică a acestui principiu este foarte bine descris într-o lucrare cu caracter memorialistic: „Conceptul de rotație a cadrelor, inventat de Nicolae Ceaușescu și aplicat după 1978 în mod draconic, a condus
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nici un rost. Aceste probleme ridicate în fața C.C. și față de sarcinile mărețe pe care le avem, par ușuratice. Îmi iau angajamentul ca aceste probleme, mărunte în fond, să nu mai aibă loc și să răspund întocmai hotărârii C.C., pentru că prin aceasta, implicit, primim un sprijin efectiv în munca politică și profesională. Acum mă zbat tocmai cu acest birou special, care în regiune a fost desconsiderat. Mă rog foarte mult, prin regiunea de partid, să mi se dea un local pentru ca după un
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ocazia realegerii sale în funcția de președinte al Societății Națiunilor, 1931) Introducere Volumul analizează demiterea lui Nicolae Titulescu din funcția de ministru de externe, la 29 august 1936. Pentru aceasta ne-am fixat ca repere contextul intern și internațional și implicit cauzele interne și externe care au condus la această înlocuire. Moment a stârnit opinii contradictorii între istorici. Astfel unii dintre aceștia afirmă că demiterea a fost un lucru pozitiv pentru politica externă a României în timp ce alții consideră că o continuare
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
fie încheiat prevedea în articolul 1 „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice agresor european”. Era vizat orice agresor european, dar implicit era avută în vedere, în primul rând, Germania. Facem această afirmație bazându-ne pe declarația ministrului de externe român către Ramsey Mac Donald și Anthony Eden din 1935, conform căreia tratatul trebuie să fie „astfel făcut încât să nu pară
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
pe care a făcut-o acestui articol, profesorul Ion M. Oprea, în lucrarea menționată mai sus , afirmă faptul că “Nistrul era acceptat oficial ca frontieră între cele două țări“. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Gerald Prince DICȚIONAR de NARATOLOGIE Traducere de SORIN PÂRVU INSTITUTUL EUROPEAN 2004 Prefața Traducătorului Esențială pentru definirea narațiunii și, implicit, a naratologiei rămîne distincția "istorie discurs" (întîiul termen provenind în general din eng. story; cel de-al doilea, într-un raport să-i spunem de opoziție cu primul, provenind și din eng. story). De cum am rezolvat-o, după experimente uneori
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Lintvelt 1981 [1994]; Schmid 1973; Tillotson 1959. autor analitic [analytic author]. Un NARATOR OMNISCIENT (Roșu și negru, Bîlciul deșertăciunilor). ¶Brooks, Warren 1959. autor implicat [implied author]. EUL SECUND AL AUTORULUI, masca, sau PERSONA, așa cum sînt ele reconstruite din text; imaginea implicită a unui autor în text, considerat a fi în spatele scenei, responsabil de ce se întîmplă, ca și de valorile și normele culturale la care aderă (Booth). Autorul implicat al unui text trebuie deosebit de AUTORUL său real. În primul rînd, același autor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DEZNODĂMÎNTUL nefericit al tragediei. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG, INTRIGĂ. cauzalitate [causality]. O relație de cauză și efect între (seturi de) situații și/sau evenimente. Cauzalitatea poate fi explicită ("Mariei îi plăcea să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită ("Ploua, și Ion s-a udat"). Cînd e implicită, ea este deductibilă din rațiuni logice, necesare ("Toți jucătorii de cărți sînt triști. Suzana era jucătoare de cărți. Era tristă."), sau din rațiuni pragmatice, probabilistice: dacă un eveniment urmează altui eveniment
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
LUI FREYTAG, INTRIGĂ. cauzalitate [causality]. O relație de cauză și efect între (seturi de) situații și/sau evenimente. Cauzalitatea poate fi explicită ("Mariei îi plăcea să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită ("Ploua, și Ion s-a udat"). Cînd e implicită, ea este deductibilă din rațiuni logice, necesare ("Toți jucătorii de cărți sînt triști. Suzana era jucătoare de cărți. Era tristă."), sau din rațiuni pragmatice, probabilistice: dacă un eveniment urmează altui eveniment în timp și este legat (în mod plauzibil) de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
consecuție și consecvență, sau între cronologie și cauzalitate constituie, după toate probabilitățile, motorul cel mai puternic al NARATIVITĂȚII: narațiunea ar reprezenta exploatarea sistematică a erorii post hoc ergo propter hoc, prin care ceea-ce-vine-după-X este interpretat ca ceea-ce-este-cauzat-de-X. Fie că sînt implicite sau explicite, legăturile cauzale pot reflecta o ordine psihologică (de ex., acțiunile unui personaj sînt cauza sau consecința personalității sau stării sale de spirit), o ordine filosofică (fiecare eveniment exemplifică teoria determinismului universal, de ex.), o ordine socială, una politică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tn sau la timpul t, vorbim de elipsă cînd nu se menționează unul din evenimente. O elipsă poate fi și explicită (subliniată de narator, ca în "Nu voi spune nimic despre ceea ce s-a întîmplat în acea săptămînă nefastă"), sau implicită (deductibilă dintr-o lacună cronologică sau o rupere în secvența de evenimente povestite). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. emblemă [emblem]. Un procedeu de CARACTERIZARE prin care un anume eveniment din universul reprezentat este evocat cu fiecare prezență a unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
alte unități în manieră metonimică, și nu metaforică: legată de ele prin consecuție sau consecvență) și a identificat două feluri de indici: indicele propriu-zis (care se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o însușire a personalității, semnificînd astfel implicit) și INFORMANTUL (care oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat). Aceeași unitate poate constitui un indice și o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică implicit și se referă la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a personalității, semnificînd astfel implicit) și INFORMANTUL (care oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat). Aceeași unitate poate constitui un indice și o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică implicit și se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o trăsătură a personalității), informanții oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat. ¶Barthes 1975. inserție [embedding]. O combinație de SECVENȚE narative (relatate de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de diverse
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe un dolar că mîine va ploua" sînt performative și, rostindu-le, vorbitorul face de fapt o promisiune, sau încheie un pariu. Mai exact, ele sînt performative explicite (executînd însuși actul ilocutoriu la care se referă), în opoziție cu performative implicite sau primare ca "Am să fiu acolo la ora cinci" și "Pariu pe un dolar", care nu conțin un verb sau o expresie numind actul, dar pot fi folosite pentru a face o promisiune sau a încheia un pariu. ¶Teoria
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un caz neprevăzut și cer anularea”; un principiu de drept spune că orice nulitate care nu este de jure trebuie să fie menționată și nu poate fi suplinită; „orice lucru care nu este interzis este, chiar prin aceasta, în mod implicit, permis; nimeni nu afirmă, nici măcar Turcia și Austria, că dubla alegere nu reunește în aceeași persoană funcțiile a doi domnitori, funcții care nu se exclud, nu sunt contradictorii și incompatibile; deci dubla alegere e legală! [...] prin această distincție între persoana
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expirația pe gură, fapt total ineficient, având ca rezultat oprirea alergării, la puțin timp de la începerea ei, datorită nivelului scăzut de oxigen introdus în plămâni. Acest nivel scăzut al oxigenului nu permite schimbul eficient de gaze la nivel tisular și implicit, nu permite desfășurarea efortului în timp). Fig. nr. 26, 27 și 28 Respirația incorectă în alergare duce la încetarea ei, la scurt timp de la începere Conform opiniei fiziologilor Gyton, A.C., Hall, J.E. (2007), „în timpul unui efort fizic intens, consumul de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de viață sedentar; pierderea masei musculare, mai ales la persoanele inactive, este sesizată tot după 30 de ani. Astfel, masa musculară activă scade cu 1/3 și este înlocuită prin elemente necontractile (țesut conjunctiv și gras), crescând surplusul ponderal și implicit scăzând mult forța musculară (Drăgan, I. 2002); după 35 de ani, atât bărbații, cât și femeile ar produce mai puțini hormoni de creștere, secretați de hipofiză (glanda pituitară) susțin endocrinologii. Acest fapt se repercutează și Jogging de la A la Z
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și chiar a unor disfuncții menstruale (oligomenoreea - menstruația cu frecvență redusă și amenoreea - absența menstruației). Din punct de vedere al tehnicii de alergare și al eficienței acesteia, O’Conner, B., & colab. (2002), susține că femeile, datorită șoldurilor mai late și implicit, schimbării unghiurilor coapselor față de linia mediană (atunci când picioarele sunt plasate în apropierea acesteia), ar avea o eficiență a alergării diferită față de bărbați. Acest aspect le-ar dezavantaja, mai ales în joggingul pe teren accidentat sau pe porțiunile de traseu în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
adăugăm faptul că prin aceasta sunt facilitate și grăbite schimburile de oxigen și dioxid de carbon, putem afirma alergarea în apă adâncă asigură premisele pentru creșterea consumului maxim de oxigen, fapt ce determină creșterea capacității de efort, a rezistenței și implicit a solicitării superioare a funcției cardio respiratorii (efectele pozitive ale acestei creșteri fiind multiple pentru organism). Alergarea prin apă, datorită caracteristicilor sale și a echipamentelor speciale, poate fi practicată: de începători sau persoane aflate în covalescență (apelând fie la mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
să nu fie prea Dan Iulian Alexe 130 strânsă pe trunchi etc.), practicarea lejeră a alergării prin apă ar avea ca avantaje: eliminarea tensiunilor exercitate asupra articulațiilor; diminuarea sau chiar eliminarea durerilor generate de poziția incorectă a coloanei vertebrale și implicit a activității musculare antigravitaționale (musculatura paravertebrală fiind tensionată excesiv ca urmare a lordozării coloanei): tonifierea musculaturii organismului, în special a bazinului (va grăbi recuperarea după naștere); posibilitatea de a executa anumite mișcări care pe uscat nu ar putea fi făcute
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
sub forma unei unde periodice și de regulă, constante (puls regularis). Tot în sfera teoretică, se încadrează și ideea conform căreia pulsul reprezintă aceea creștere a volumului de sânge trimis de inimă în artere, fapt ce determină dilatarea acestora și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]