6,831 matches
-
se regăsește de fiecare dată în centrul Universului. Că nu trebuie să explicăm ceea ce s-a întâmplat după Big Bang, atâta timp cât nu putem spune CINE l-a declanșat și DE CE! Că nu trebuia să căutăm în exteriorul nostru la scară infinită, ceea ce trebuia să căutăm în interiorul nostru, adică evoluția spirituală. Vor trece mii și mii de ani de cercetări, cosmice, matematice, fizice, ca să aflăm apoi că am căutat unde nu trebuia să căutăm. Omul, în loc să caute la interior, unde i-ar
NOI NU ȘTIM CINE SUNTEM... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340936_a_342265]
-
este crearea și consolidarea unei anumite stări de pace și echilibru al ființei lăuntrice. Fără doar și poate, că scopul final al rugăciunii este acela de unire a minții cu inima și a omului cu Dumnezeu. Rugăciunea e o creație infinită, artă supremă. Rugăciunea are menirea de a reaprinde acea scânteie dumnezeiască, acea suflare harică pe care Dumnezeu a suflat-o în nările lui Adam și în virtutea căreia Adam „s-a făcut suflet viu” (Fc 2, 7). Rugăciune este hrana sufletului
RUGĂCIUNEA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340974_a_342303]
-
trupul tău fierbinte, Cascadele iubirii vor fremăta, șuvoi... Tu cheama-ma, iubite! Îți voi aduce-n dar Un carusel de vise Și vor cădea iar stele, pe-al nopților hotar... Tu cheama-ma, iubite! Eu voi pași agale Prin gânduri infinite Care mă duc spre tine și mi te-aduc în cale... Tu cheama-ma, iubite! Așez pe colț de stea O salba de cuvinte, Zâmbet ștrengar și-un licăr din privirea mea... Tu cheama-ma, iubite! Și-ți fac din
TU CHEAMA-MA, IUBITE! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341033_a_342362]
-
melosului popular. Iar oamenii cei mai ursuzi sunt aceia care-și pietruiesc tunelul timpanului, fereastra ochiului, poarta sufletului și nu se predau îmbrățișării muzicii folclorice, nu-i beau apa nesecabilă, nu-i miroase zefirul viu, nu-i sărută eterna și infinita coroană a frunții eternului și infinitului țăran român. Fiecare își este rege sieși, fiecare e fiu al cuiva, fiecare părinte altcuiva, pe atât de măreț, de bun și de frumos, pe cât iubește măreața, buna și frumoasa muzică folclorică românească. Nu
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
ursuzi sunt aceia care-și pietruiesc tunelul timpanului, fereastra ochiului, poarta sufletului și nu se predau îmbrățișării muzicii folclorice, nu-i beau apa nesecabilă, nu-i miroase zefirul viu, nu-i sărută eterna și infinita coroană a frunții eternului și infinitului țăran român. Fiecare își este rege sieși, fiecare e fiu al cuiva, fiecare părinte altcuiva, pe atât de măreț, de bun și de frumos, pe cât iubește măreața, buna și frumoasa muzică folclorică românească. Nu-i nimeni să nu aibă strămoși
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
o parte din aceste materiale izvorăsc parcă din alt spațiu, sunt primite din alt timp. De fapt, dacă ați fi mai atenți, ați descoperi că este vorba doar de spațiul și timpul nostru universal, acelea despre care afirmăm că sunt infinite, chiar dacă, știm tot atât de bine, că ambele sunt create, deci nu mai pot fi decât imense, uriașe, de necuprins, dar nu infinite... Adevărat, nu este domeniul în care să-mi permit a veni cu susțineri imbatabile, dar am posibilitatea să vă
DESPRE TIMP ŞI SPAŢIU... ÎN REGAT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341339_a_342668]
-
atenți, ați descoperi că este vorba doar de spațiul și timpul nostru universal, acelea despre care afirmăm că sunt infinite, chiar dacă, știm tot atât de bine, că ambele sunt create, deci nu mai pot fi decât imense, uriașe, de necuprins, dar nu infinite... Adevărat, nu este domeniul în care să-mi permit a veni cu susțineri imbatabile, dar am posibilitatea să vă indic alte nume care o pot face. Vă asigur că sunt nume dragi, nume care v-au cucerit deja prin luciditate
DESPRE TIMP ŞI SPAŢIU... ÎN REGAT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341339_a_342668]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > O FLOARE Autor: Stella Reeves Publicat în: Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cuvinte dulci și neînțelese, promisiuni mici, Mari și infinite, închideam ochii și așteptam Să aud vocea dulce și suavă, erau prea multe Promisiuni, zi și noapte le auzeam, dorința Mă consuma și nimic nu mai făceam, numai Așteptam; zile lungi și albe nopți repede treceau În timp ce eu domolită eram
O FLOARE de STELLA REEVES în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341430_a_342759]
-
încearcă să intre în grațiile muzei, promițându-i poeme stilizate la care va lucra cu migală și dăruire. Înfășurându-se ca o liană pe axul vertical al spiritualității, aceasta adulmecă universul din jurul său, încercând să-i smulgă misterele și frumusețea infinită. Mi-ai adus Luna /și-ai plantat-o în locul inimii. / Mi-ai adus stelele / și le-ai pus în locul ochilor./ Mi-ai adus fluturii / și i-ai pus în locul gândurilor./ Mi-ai adus florile / și le-ai pus în locul zilei
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
iluzoriu nici măcar nu există. În ceea ce mă privește, am crezut dintotdeauna că ele, Entitățile acestea sfinte cu nume aproape nefiresc de Om, locuiesc în permanență foarte aproape de noi, de privirea, de rațiunea, de sufletul pe care îl avem, ca o infinită multiplicare a sărutului divinității oferit cu blândețe fiecărui construct al naturii în parte de Dumnezeul întreit ca persoană al Iubirii veșnice. Mărturisesc faptul că după asemenea gen de Ființe contopite în mod absolut cu ne-Ființa perceptibilă a divinității îmi
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
Rotește, Doamne Căile Lactee- ce Înger alb și-a fluturat veșmântul!, în noaptea mea s-a luminat cuvântul... ce imne se vor naște în femeie ? Cometele iubirii însetează ninsorile mai arse în sărut, ce duh a zămislit adânc femeia - a infinita punte de trecut? Ce rugă nerostită prin cuvinte a troienit o tâmplă de poet; rănit de carnavalele tăcerii un Înger alb mi-a răsărit în piept... Referință Bibliografică: Medalion liric / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 724, Anul
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
tăi, uită-te pentru un minut în acea oglindă magică care-ți întinerește spiritul și chipul și vei vedea adevărata minune a lumii. Singura oglindă care-ți arată tinerețea. Căci aceste miracole sunt clădite pe dragoste, pe iubire, pe acea infinită afecțiune ce vine din și prin dumnezeire. Este singura dragoste a omenirii atât de viu înrudită cu cea divină și pe deplin înțeleasă. Un copil este propria ta reflecție care va dăinui după ce te vei stinge. Este ștafeta fără de capăt
VIAŢĂ RETRĂITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341493_a_342822]
-
trupului părintesc. Și te iubesc! Dacă ar fi să aleg o nouă viață, aș alege-o tot pe asta, cu bune și rele, dar mai ales cu cele bune. Fiindcă cele bune, deși rare, prin intensitatea lor covârșitoare, acoperă cu infinită generozitate marile goluri rămase, craterele din suflet lăsate de alții, dar învelite cu inocență de proaspătul vlăstar. Cu siguranță că viața asta ar fi retrăită. 27 decembrie 2012 Referință Bibliografică: Viață retrăită / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VIAŢĂ RETRĂITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341493_a_342822]
-
de la chemarea zărilor din farmecul creației mîngâiate de aprinderea cuvintelor zburătoare în spații; de la zumzetul nemărginirii elementelor... UN ALT OCHI După toate tresăririle vieții îmi înstrăinez durerea din flacăra văzutului; și fac din mine un alt ochi ceresc pentru sihăstria infinită... Referință Bibliografică: Nicolae Negulescu / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 692, Anul II, 22 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
NICOLAE NEGULESCU de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341527_a_342856]
-
mă poartă pe aripile ei de vis . Uneori încerc să-mi imaginez o viață lipsită de culoare . Un fior de aprigă spaimă îmi bântuie gândul . Stiloul parcă refuză să mai scrie la dispariția ipotetică a albastrului din cerneală . Albastrul... acea infinită culoare ce învăluie valurile ce se lovesc cu putere de țărm . Acea culoare a văzduhului nesfârșit ce mi-a marcat întreaga-mi copilărie... Sau orașul ! Purpuriul razelor de soare la asfințit, pe care le-am sorbit din priviri de fiecare
UMBRE DE VINĂ de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341522_a_342851]
-
la acest nivel de cunoaștere se face prin rațiune. Ambele nivele de cunoaștere (sensibilă și suprasensibila) au ca obiectiv prin continuă relaționare, cunoașterea lumii materiale, completându-se și justificându-se reciproc. • în al treilea rând este realitatea experienței metafizice, absolute, infinite, Dumnezeu, necunoscută nouă, datorită faptului că suntem ființe finite, închise într-un univers material limitat la categorii reduse de înțelegere. Cunoașterea conceptului de Dumnezeu vine în urma necesității de a explica existența mai mult decât prin accident (intuiție metafizică). Lumea absolută
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
datorită faptului că suntem ființe finite, închise într-un univers material limitat la categorii reduse de înțelegere. Cunoașterea conceptului de Dumnezeu vine în urma necesității de a explica existența mai mult decât prin accident (intuiție metafizică). Lumea absolută trebuie să fie infinită, eternă, independentă de lumea materială, Dumnezeu fiind ființa necesară prin care universul material a luat ființă. Raportarea la această lume se face prin artă și filosofie. Chiar dacă reprezentarea artei este estetică (construită pe baza categoriilor limitate, precum linia și culoarea
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
și existențialismul ateu îndeamnă la a face față acestei realități crude. Însă întrebarea persistă, atunci când nu accept accidentul. Existența individuală este finită, având un început prin naștere, însă se poate extrapola ideea finitudinii și la nivel cosmologic? Este universul cunoscut infinit, sau a avut un început? Cel mai respectat model cosmologic în rândul comunității științifice -teoria Big Bang, bazându-se pe evidențe suficient de clare (precum legea lui Hubble) arată că universul fizic este finit, a luat ființă și se află
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
că această ”speranță” a fost monopolizată de către religie. Filosofia, chiar dacă se aventurează acolo unde știința nu o face, trebuie să stabilească un cadru al cunoașterii, să stabilească limitele metafizicii. Faptul că putem intui că era necesară o ființă (sau Ceva..) infinită pentru ca universul material să ia naștere nu justifică Dumnezeul religiilor. Trecerea de la un Dumnezeu creator la Dumnezeu religiilor nu își are nici o dovadă nici în rațiune, nici în cunoașterea empirică, ba din contră prin Big Bang s-au pus în
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
chiar Dumnezeul personal, care nu este altceva decât o creație a omului, o intrare nejustificată empiric și rațional în metafizică, și nu doar o intrare, ci construirea de castele de nisip pe tărâmul metafizicii. Orice încercare de personificare a Dumnezeului infinit îl reduce la finit. Calificativele de bun, iubitor, drept sunt calificative umane, finite, care nu au relevanță asupra infinitului, pentru ca nu putem concepe infinitul. Tocmai de aceea imaginea Dumnezeului biblic nu este una unitară, ci s-a schimbat cu trecerea
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
a fi condamnat. 2. Dacă am ajuns la concluzia că universul a avut nevoie de un creator, și deci mergând pe argumentul cosmologic (lanțul cauză-efect nu poate merge înapoi la infinit), atunci Dumnezeu trebuie să fie o entitate necauzată deci infinită și necunoscută prin însuși caracterul infinit. Însă chiar dacă nu putem cunoaște ce este Dumnezeu, ce l-a determinat să creeze, de ce nu am avut libertatea de alegere înainte de a exista, de ce am ajuns la existență în acest univers (refuz să
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
ajuns la concluzia că universul a avut nevoie de un creator, și deci mergând pe argumentul cosmologic (lanțul cauză-efect nu poate merge înapoi la infinit), atunci Dumnezeu trebuie să fie o entitate necauzată deci infinită și necunoscută prin însuși caracterul infinit. Însă chiar dacă nu putem cunoaște ce este Dumnezeu, ce l-a determinat să creeze, de ce nu am avut libertatea de alegere înainte de a exista, de ce am ajuns la existență în acest univers (refuz să cred că acesta este cel mai
EXISTENŢIALISMUL TRANSCENDENT de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341980_a_343309]
-
să scalde căușul interior al firii omenești într-o mare de răsfăț poeticesc și aici aș exemplifica prin poeziile „Lupta cu visul”: „Parcă aș fi desprins o flacără/din steaua sub care visez;/parcă aș fi schimbat în cuvânt/firul infinit al ierbii,/așa de adânc mă doare/Universul” sau „Chiar și din ochii visului”: „Chiar și din ochii visului/au curs lacrimi/când mi-a plecat gândul/dezvelit/pe un astru/cu umbră enigmatică/de mireasă”. Alaiul nuntesc al cuvintelor
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
și clocesc a singurătăți pe cuiburi de strungă privesc prin timp cum îngenunche apele în calea lor sorbindu-le cu ciuturi bătrâne din stejari ciopliți la gura sobei de meșteri de hobița care s-au suit la ceruri pe coloana infinită de cinci mii de ani dansul rotund purtând pe genunchi izvoarele vine cu ploi cu nopți cu zile cu lună și soare umăr lângă umăr mână lângă mână în ritmul îndrăcit al vieții ca să reînnoiască și să împrimăvărească acestă copilărie
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
pe care o cultivă cu fervoare, inovator la nivelul limbajului poetic și al retoricii discursului, Theodor Răpan își urmează neabătut Calea sa proprie, dovedind cu prisosință Vocația Universalului. Însoțitorii fideli ai Poetului, graficianul Damian Petrescu și Editura „Semne”, îi susțin infinita bogăție a Cuvântului, prin inegalabilele desene constituite într-un autentic album, dar și prin desăvârșita artă a tiparului. Recunoașterea poetului nu a întarziat! Iată ce mărturisește reputatul om de cultură George Astaloș: „Dirijând timp de 30 de ani revista de
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]